265 matches
-
Acasa > Manuscris > Impresii > CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ȘI VECHE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 671 din 01 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ȘI VECHE Clisura Dunării e o dimensiune a marelui fluviu, cred că încă e nemăsurată! Am ajuns la Moldova Nouă în anul 1966 așa cum am mai spus, dar nu am perceput multă vreme unde mă aflu. Când am întrat în ultima clasă de
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
mă aflu. Când am întrat în ultima clasă de liceu în anul 1971 la ora de geografie a României prin distinsa profesoară Elisabeta MIHĂILESCU am început să descopăr o altfel de geografie; cea reală. Am început să cunosc oameni ai Clisurii printre care pe Stevan SIMICI absolvent al Liceului de marină de la Orșova cu brevet de pilot de Dunăre, dar și un pasionat de istorie. Primul drum pe malul Dunării l-am făcut în decembrie 1966 când a trebuit să vin
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
Moldova Veche și Pescari - actual Coronini, dar și multe hectare de viță de vie pe care la ora actuală tronează iazul cu șlem de la Tăușani, care dă bătăi de cap autorităților pentru poluarea care o răspândește în zonă. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ȘI VECHE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 671, Anul II, 01 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
Jurnal > ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE Moldova Nouă este un centru cultural tradițional, datorită faptului ca fiind singurul oraș din Clisura Dunării aici s-au petrecut multe evenimente culturale. În fiecare toamnă în luna octombrie au loc Zilele Culturii la Moldova Noua, eveniment care în timp a adus multe personalități ale culturii românești în zonă. În anul 1977 s-a deschis
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
în luna octombrie au loc Zilele Culturii la Moldova Noua, eveniment care în timp a adus multe personalități ale culturii românești în zonă. În anul 1977 s-a deschis la Moldova Nouă o Expoziție permanentă a dezvoltării istorice pe teritoriul Clisurii Dunării, patronată fiind de Muzeul de Istorie Reșița, care după 1990 a preluat toate materialele în administrație. Dar în zonă existau și colecționari particulari care dețineau importante piese numismatice și documente filatelice. Un exemplu concret este cel al colecționarului Cezar
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
Sorin GÎRJAN, un alt produs al zonei, care chiar dacă își desfășoară activitatea în Beclean, nu și-a uitat teritoriul natal, în creațiile dumnealui găsindu-se elemente autohtone. Trebuie menționat și medicul pneuomoftiziolog Ioan NISTORAN cu a sa lucrare destul de vastă; CLISURA DUNĂRII file din istoria ocrotirii sănătății, în care sunt scoase în evidență evenimentele legate de sănătate în această zonă, cu o documentație demnă de invidiat pentru mulți cercetători în domeniu. Orașul are un Liceu Tehnologic puternic de unde noi tineri își
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
inițiat mai multe manifestări dedicate Zilei Dunării. Astfel în luna mai au participat la o excursie pe traseul Moldova Nouă - Drobeta Turnu Severin. La clubul elevilor va avea loc în 22 iunie 2005 un simpozion cu tema ,,Vechimea așezărilor din Clisura Dunării’’. Manifestări dedicate acestei simbolice zile au avut loc și la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Moldova Nouă, unde membrii acestei organizații și invitații acestora au putut discuta despre; ,,Repere istorice daco-romane în Clisura Dunării’’ prezentate de
ZIUA DUNĂRII ... LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354432_a_355761]
-
Vechimea așezărilor din Clisura Dunării’’. Manifestări dedicate acestei simbolice zile au avut loc și la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Moldova Nouă, unde membrii acestei organizații și invitații acestora au putut discuta despre; ,,Repere istorice daco-romane în Clisura Dunării’’ prezentate de domnul Mihai LEONTE, președintele acestei organizații. Articolul mai sus menționat este prezentat în revista virtuala ,,ZAMOLXIS’’ unde este foarte apreciat. Fiind vorba totuși de Ziua Dunării au fost prezentate și unele cărți, ce au ca tematică bătrânul
ZIUA DUNĂRII ... LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354432_a_355761]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > MINERI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1129 din 02 februarie 2014 Toate Articolele Autorului MINERI DIN CORONINI Localitatea Coronini este situată în Clisura Dunării în apropiere de Moldova Nouă. Am avut ocazia să trec prin Coronini în decembrie 1966 pe atunci Pescari, venind de la Orșova. Lucrând ca miner la Mina Centrală Suvarov am cunoscut mai multe persoane din această localitate. Primul dintre coronenți
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 858 din 07 mai 2013 Toate Articolele Autorului Varvara Magdalena Măneanu Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. II Ciupage din Clisura Dunării Autorii studiului Zonei etnografice Mehedinți, din 1982, referindu-se la valea Dunării din amonte de Drobeta Tr Severin, aratau că aceasta diferă de descrierea lui Al. Vlahuță din 1900, deoarece aici totul poartă amprenta noului,1apărut un urma refacerii
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Între altele, în baza acestora s-au efectuat și achiziții de artefacte reflectând civilizația acestor așezări, păstrate azi în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Cele mai multe artefacte sunt din domeniului portului popular 5. Totuși, acum în colecțiile muzeului așezările din Clisura Dunării sunt inegal reprezentate din punct de vedere. Colecția de cămăși femeiești, fără poale, din Clisura Dunării are un număr de 31 de piese, intrate în colecțiile muzeului în perioada 1965-1978. După cum arăta Paul Petrescu”În special costumul de sărbătoare
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
păstrate azi în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Cele mai multe artefacte sunt din domeniului portului popular 5. Totuși, acum în colecțiile muzeului așezările din Clisura Dunării sunt inegal reprezentate din punct de vedere. Colecția de cămăși femeiești, fără poale, din Clisura Dunării are un număr de 31 de piese, intrate în colecțiile muzeului în perioada 1965-1978. După cum arăta Paul Petrescu”În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări6caracteristici pe care le găsim și la piesele din colecțiile muzeului: gulerul încrețit
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
la piesele din colecțiile muzeului: gulerul încrețit, ornamentat cu o dantelă croșetată 7, cămașa cu platcă ,8cămașa cu umeraș, 9la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,10sub guler este brățara- cusătură peste crețuri 11. Între cămășile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecțiile muzeului, se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură.12 De la Dubova există trei cămăși, dintre care una este posibil să fie cămașă de ginere, sau naș (P.1314(bluză), tip
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
albastru deschis. Două cămăși, (P.1403) are decorul geometric și vegetal realizat în blană pe mânecă și stan cu bumbac alb pe fire trase. În același fel este realiztă și (P.1377) având ca decor trandafirul. În legătură cu ciupagele provenite din Clisura Dunării, putem spune că 14 dintre ele, cele care provin de la Ogradena (astăzi o așezare dispărută în urma inundării localității de către apele lacului de acumulare de la Hidrocentrala Porțile de Fier I) au o valoare documentară deosebită pentru evoluția costumului din zonă
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
necunoscută, dar pe care după aspect o încadrăm în această zonă. Continuând studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie, XXII, EUC
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
studiul început al colecției de cămășii femeiești fără poale, aflate în patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier13, am realizat o nouă etapă: studiul și catalogul cămășilor femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p. 165-181 Referință Bibliografică: Colecția de Textile-Port Popular
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării. Considerații de natură istorică și tehnico-funcțională asupra morilor plutitoare. Moară plutitoare din Lucăcești, jud.Maramureș, ilustrata în Muzeul Civilizației Tradiționale Astra din Sibiuface la rândul săuștefan Păuncean. Biserică de lemn din Timișeni, județul Gorj o secvență de istorie recuperată
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII 4 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CADRELE MEDICALE MEDII Un așezământ sanitar nu poate funcționa fără cadrele sanitare medii;oficianți sanitari pentru sate, surori
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352648_a_353977]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CADRELE MEDICALE MEDII Un așezământ sanitar nu poate funcționa fără cadrele sanitare medii;oficianți sanitari pentru sate, surori și asistente medicale pentru spitale. Desigur că sănătatea din Clisura Dunării a fost asigurată în primul rând cu personal autohton. Acești oameni din satele izolate ale Clisurii, prin priceperea lor proprie, dar și printr-o pregătire de specialitate, au făcut ca starea de sănătate din aceasta zonă izolată să fie
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352648_a_353977]
-
așezământ sanitar nu poate funcționa fără cadrele sanitare medii;oficianți sanitari pentru sate, surori și asistente medicale pentru spitale. Desigur că sănătatea din Clisura Dunării a fost asigurată în primul rând cu personal autohton. Acești oameni din satele izolate ale Clisurii, prin priceperea lor proprie, dar și printr-o pregătire de specialitate, au făcut ca starea de sănătate din aceasta zonă izolată să fie la un standard mulțumitor. De remarcat prestația unor agenți sanitari din satele Clisurii; Ilie BOBOIESCU - pentru comuna
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352648_a_353977]
-
din satele izolate ale Clisurii, prin priceperea lor proprie, dar și printr-o pregătire de specialitate, au făcut ca starea de sănătate din aceasta zonă izolată să fie la un standard mulțumitor. De remarcat prestația unor agenți sanitari din satele Clisurii; Ilie BOBOIESCU - pentru comuna Coronini( fostă Pescarii); Ion CRAIOVAN, Ion IZVĂNAR și Maria TURCIN din Moldova Nouă. Deasemeni din Moldova Noua s-a ridicat și Ana MĂRAN fostă asistentă medicală șefă la secția interne a spitalului, actualmente pensionară. Tot pensionară
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352648_a_353977]
-
TURCIN din Moldova Nouă. Deasemeni din Moldova Noua s-a ridicat și Ana MĂRAN fostă asistentă medicală șefă la secția interne a spitalului, actualmente pensionară. Tot pensionară este și fosta soră medicală Misirca SORESCU, născuta în comuna Sichevița Autorul volumului ,,CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății'' distinsul pensionar dr. Ioan NISTORAN, a apelat pentru definitivarea acestei lucrări și la surse cuprinzând autori dintre cei mai diverși precum; V.L.BLAGA; G. BRĂTESCU, V. HENDERSON, C. MAXIMILIAN, Ștefan MILCU, R. OZUN, E.
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352648_a_353977]
-
aducă în fața cititorilor o zonă de care nu s-a prea auzit în trecut, dar va trebui să se audă cel puțin în viitor. Volumul a fost tipărit le editura Promarketing Reșița recenzie realizată de poetul Mihai LEONTE Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății 4 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 4 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352648_a_353977]
-
de manifestări religioase, care ulterior au fost interzise. În cadrul acestui program emoționant și plăcut credincioșilor, am fost invitat de către preotul Remus CÂTA, să-mi prezint activitatea mea literară pe care o desfășor de mai multă vreme în acest spațiul al Clisurii Dunării. Am vorbit despre scrierile mele dedicate cititorilor de pretutindeni, despre oamenii locului, despre cei cu care am scos din adâncuri cuprul necesar multor activități economice. Am menționat în mod explicit că am fost sprijinit în tipărirea celor peste 2200
ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI MARCATĂ ŞI DE BISERICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353577_a_354906]
-
fericit, cu o stare de bine, pentru că mi-am trăit momentul la timpul prezent, fără resentimente din trecut, și fără mari așteptări de la viitor, stare pe care mă străduiesc să o mențin și pentru următoarele două zile când plec pe Clisura Dunării... Nu le-am putut transmite ce mi-ai cerut, dar tu fiind locuitoare nu doar a cărții, dar și a sufletului meu, s-a vorbit de tine; ba chiar și de mama ta, fiind noi destule de la 21, s-
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]