560 matches
-
pot ajuta să distingem între clitic și afix, dar nu reprezintă neapărat criterii pe baza cărora să putem decide dacă dublarea clitică este un fenomen de acord. Chiar dacă, din punct de vedere morfologic, cliticele de dublare își păstrează caracterul de clitice, asta nu înseamnă că nu putem considera totuși dublarea drept acord. Însă în tabloul mai general al acordului în limba română, se observă că mărcile acordului sunt de tip afixal (acordul verb-predicat-subiect, adjectiv-substantiv). 4.2. Dublarea complementului indirect Criteriile propuse
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
totuși dublarea drept acord. Însă în tabloul mai general al acordului în limba română, se observă că mărcile acordului sunt de tip afixal (acordul verb-predicat-subiect, adjectiv-substantiv). 4.2. Dublarea complementului indirect Criteriile propuse de Fuß (2005) se pot aplica și cliticelor de dublare a complementului indirect, în dativ. 4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adjectiv-substantiv). 4.2. Dublarea complementului indirect Criteriile propuse de Fuß (2005) se pot aplica și cliticelor de dublare a complementului indirect, în dativ. 4.2.1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal indefinit sau nonspecific > (iii bis) Dublarea clitică în contextul unui nominal nonspecific sau lipsa informației semantice suplimentare Cliticele pot dubla un complement indirect indefinit: (25) a. I-am telefonat unui deputat. b. Am telefonat unui deputat. Diferența dintre (25)a și (25)b este că în propoziția cu dublare, nominalul dublat este +specific. Este aceeași diferență semantică pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
telefonat unui deputat. b. Am telefonat unui deputat. Diferența dintre (25)a și (25)b este că în propoziția cu dublare, nominalul dublat este +specific. Este aceeași diferență semantică pe care am observat-o și la dublarea complementului direct. Prezența cliticului aduce informație în plus, deci din acest punct de vedere, nu putem considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b este că în propoziția cu dublare, nominalul dublat este +specific. Este aceeași diferență semantică pe care am observat-o și la dublarea complementului direct. Prezența cliticului aduce informație în plus, deci din acest punct de vedere, nu putem considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantică pe care am observat-o și la dublarea complementului direct. Prezența cliticului aduce informație în plus, deci din acest punct de vedere, nu putem considera cliticul drept o marcă de acord cu complementul indirect. (iv) Acordul parțial sau antiacordul Cliticele de dublare a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de acord. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de acord. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului Cliticul de dublare este obligatoriu în contextele de elipsă a nominalului: (26) a. Îi scriu și îi telefonez lui Ion. a'. *Îi scriu și telefonez lui Ion. b. I-am vorbit și i-am cerut o carte Mariei. b'. *I-am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion. a'. *Îi scriu și telefonez lui Ion. b. I-am vorbit și i-am cerut o carte Mariei. b'. *I-am vorbit și am cerut o carte Mariei. 4.2.2. Criterii morfologice (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Cliticul de dublare a complementului indirect se poate combina cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și), sau auxiliar - (27)a, cu morfemul de conjunctiv să - (27)b, cu complementizatorul - (27)c
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
abia-i telefonasem; încă-i mai scriu uneori g. na-ți cartea h. mașina veche-i las lui Ion i. bunica-i spune lui Ionuț Pe baza acestui criteriu morfologic, elementele de dublare a complementului indirect se încadrează în clasa cliticelor, nu a afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă În general, cliticele de dublare a complementului indirect nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei. Conform acestui criteriu, nu putem spune că ele au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mașina veche-i las lui Ion i. bunica-i spune lui Ionuț Pe baza acestui criteriu morfologic, elementele de dublare a complementului indirect se încadrează în clasa cliticelor, nu a afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă În general, cliticele de dublare a complementului indirect nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei. Conform acestui criteriu, nu putem spune că ele au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă Cliticele de dublare a complementului indirect au forme speciale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă În general, cliticele de dublare a complementului indirect nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei. Conform acestui criteriu, nu putem spune că ele au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă Cliticele de dublare a complementului indirect au forme speciale pentru fiecare persoană și număr (îmi, îți, îi, ne, vă, le). Distincțiile de gen nu sunt marcate la nicio persoană (spre deosebire de cliticele de dublare a complementului direct). (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă Cliticele de dublare a complementului indirect au forme speciale pentru fiecare persoană și număr (îmi, îți, îi, ne, vă, le). Distincțiile de gen nu sunt marcate la nicio persoană (spre deosebire de cliticele de dublare a complementului direct). (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul Cliticele de dublare a complementului indirect își schimbă poziția față de verb. Ele pot apărea în poziție preverbală, postverbală, între verb și morfemul de conjunctiv să: (28) îi telefonez; îi voi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de dublare a complementului indirect au forme speciale pentru fiecare persoană și număr (îmi, îți, îi, ne, vă, le). Distincțiile de gen nu sunt marcate la nicio persoană (spre deosebire de cliticele de dublare a complementului direct). (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul Cliticele de dublare a complementului indirect își schimbă poziția față de verb. Ele pot apărea în poziție preverbală, postverbală, între verb și morfemul de conjunctiv să: (28) îi telefonez; îi voi telefona; telefonează-le; o să le telefonez În tabelul de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verb. Ele pot apărea în poziție preverbală, postverbală, între verb și morfemul de conjunctiv să: (28) îi telefonez; îi voi telefona; telefonează-le; o să le telefonez În tabelul de mai jos am rezumat rezultatele aplicării criteriilor lui Fuß (2005) la cliticele de dublare din limba română. Semnul [+] marchează răspunsul în favoarea încadrării dublării clitice la acord, iar semnul [-], rezultatele împotriva încadrării dublării clitice la acord: Criteriul Dublarea complementului direct Dublarea complementului indirect 1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de conjunctiv să: (28) îi telefonez; îi voi telefona; telefonează-le; o să le telefonez În tabelul de mai jos am rezumat rezultatele aplicării criteriilor lui Fuß (2005) la cliticele de dublare din limba română. Semnul [+] marchează răspunsul în favoarea încadrării dublării clitice la acord, iar semnul [-], rezultatele împotriva încadrării dublării clitice la acord: Criteriul Dublarea complementului direct Dublarea complementului indirect 1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului + + (ii) Obligativitatea acordului - - (iii) Dublarea clitică în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
telefonează-le; o să le telefonez În tabelul de mai jos am rezumat rezultatele aplicării criteriilor lui Fuß (2005) la cliticele de dublare din limba română. Semnul [+] marchează răspunsul în favoarea încadrării dublării clitice la acord, iar semnul [-], rezultatele împotriva încadrării dublării clitice la acord: Criteriul Dublarea complementului direct Dublarea complementului indirect 1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului + + (ii) Obligativitatea acordului - - (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal non-specific sau lipsa informației semantice suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lexicală - - (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă - - (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă - - (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul - - După cum se poate vedea, rezultatele sunt mai mult negative. Toate criteriile morfologice aplicate dau răspunsuri negative, ceea ce înseamnă doar că elementul clitic nu este afix, nu că dublarea clitică nu poate fi încadrată la acord. Singurele argumente sunt de ordin sintactic: posibilitatea de a apărea în contextul nominalului complement și obligativitatea cliticului în contextele de elipsă a nominalului. Sunt însă și argumente
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
morfologice aplicate dau răspunsuri negative, ceea ce înseamnă doar că elementul clitic nu este afix, nu că dublarea clitică nu poate fi încadrată la acord. Singurele argumente sunt de ordin sintactic: posibilitatea de a apărea în contextul nominalului complement și obligativitatea cliticului în contextele de elipsă a nominalului. Sunt însă și argumente sintactice împotriva încadrării la acord la dublării clitice. Menționăm aici și argumentul oferit de Tigău (2011) pentru interpretarea ca acord a cliticului de dublare: un complement direct exprimat prin cuantificatorul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu poate fi încadrată la acord. Singurele argumente sunt de ordin sintactic: posibilitatea de a apărea în contextul nominalului complement și obligativitatea cliticului în contextele de elipsă a nominalului. Sunt însă și argumente sintactice împotriva încadrării la acord la dublării clitice. Menționăm aici și argumentul oferit de Tigău (2011) pentru interpretarea ca acord a cliticului de dublare: un complement direct exprimat prin cuantificatorul nimeni nu acceptă dublarea, însă dacă este vorba de niciunul sau niciuna, dublarea este posibilă (nu obligatorie): (29
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a apărea în contextul nominalului complement și obligativitatea cliticului în contextele de elipsă a nominalului. Sunt însă și argumente sintactice împotriva încadrării la acord la dublării clitice. Menționăm aici și argumentul oferit de Tigău (2011) pentru interpretarea ca acord a cliticului de dublare: un complement direct exprimat prin cuantificatorul nimeni nu acceptă dublarea, însă dacă este vorba de niciunul sau niciuna, dublarea este posibilă (nu obligatorie): (29) a. Nu am văzut pe nimeni la bibliotecă. b. *Nu l-am văzut / *n-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nimeni la biliotecă. (30) a. Nu (l-)am văzut pe niciunul la bibliotecă. b. Nu am văzut(-o) pe niciuna dintre colege la bibliotecă. Acest contrast este pus de Tigău pe seama faptului că nimeni nu este marcat pentru gen, spre deosebire de cliticul de dublare. În schimb, niciunul și niciuna sunt marcate pentru gen, ceea ce face posibilă dublarea. Și nimeni acceptă dublarea atunci când este în poziția de complement indirect, deoarece cliticul de dublare a complementului indirect nu este marcat pentru gen: (31) Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de Tigău pe seama faptului că nimeni nu este marcat pentru gen, spre deosebire de cliticul de dublare. În schimb, niciunul și niciuna sunt marcate pentru gen, ceea ce face posibilă dublarea. Și nimeni acceptă dublarea atunci când este în poziția de complement indirect, deoarece cliticul de dublare a complementului indirect nu este marcat pentru gen: (31) Nu i-a venit nimănui să creadă că Paul supraviețuise accidentului. (Tigău, 2011: 120). Credem că argumentul oferit de structurile precum cele din (29-31) nu este suficient de puternic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
complementului indirect nu este marcat pentru gen: (31) Nu i-a venit nimănui să creadă că Paul supraviețuise accidentului. (Tigău, 2011: 120). Credem că argumentul oferit de structurile precum cele din (29-31) nu este suficient de puternic pentru a considera cliticele de dublare drept mărci de acord. Se pot face câteva observații: (i) Diferența dintre nimeni și niciunul (niciuna) nu este doar de marcare a genului, ci și semantică. Conform GALR (I, 269), nimeni este nonseparativ, iar niciunul este separativ. Considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
câteva observații: (i) Diferența dintre nimeni și niciunul (niciuna) nu este doar de marcare a genului, ci și semantică. Conform GALR (I, 269), nimeni este nonseparativ, iar niciunul este separativ. Considerăm că această trăsătură semantică poate justifica prezența sau absența cliticului de dublare în (29) și (30). (ii) pronumele nimeni nu marchează morfologic genul (la nominativ și acuzativ, cel puțin), dar se folosește în contexte de masculin (se poate considera că forma de masculin singular este forma nemarcată, engl. default). El
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]