588 matches
-
rândunica cuib își face, pentru oușoare. Rândunelul o ajută, cuibul să-și creeze, arhitecți ingenioși, sus pe metereze. Au cărat în ciocul mic iarbă și nuiele împletind un coșuleț trainic pentru ele. Au depus ouțe-n puf, apoi le-au clocit și-ntr-o bună zi, din ele, puii au ieșit. Casa cu a ei grădină, ce-i plină de floare, le oferă-n perspectivă hrană și umbrare. Într-o bună dimineață, sub arcada cu zorele, au zburat sub ochii noștri
GRĂDINA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351977_a_353306]
-
dimineții cu care eu privindu-te în miezul clipei te fac să taci s- asculți rugăciunea zilei către Dumnezeu. O oră blândă dă ocol prin împrejur, te aspiră dintr-un cer de vise, când cucul își lasă cântecul său sur clocit să fie în cuibul clipelor ucise. Anotimpul acesta-i o cameră sigilată, o lume vibrând într-un fluier de os, doar ploaia de mult așteptată te înveșnicește-ntr-un bărbat frumos. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Rugăciunea zilei / Al Florin
RUGĂCIUNEA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351523_a_352852]
-
cuiul apusului de ziuă, Undeva la marginea orașului creșteu munții de gunoaie Pe când râul suspina bătând dimia-n piuă Și iubirea aștepta să-i crească tensiunea în ploaie. Era o liniște în sufletul meu de se auzea tăcerea Din ouăle clocite de mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin araci. Singur cu arma atârnată de-un nor arzând în apus Te aștepta să mai vi goală pe marginea visului meu, Învingeți
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTOTDEAUNA UCIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346659_a_347988]
-
adresează oamenilor simpli din America: O, America simplă/ Minciună s-a-ncolăcit în jurul tău/ Și tu n-o simți/ Minciună se-așează că oaspe/ La tine, la cină/ Mănâncă din vasele tale/ Și tu n-o vezi/ La temelia căminului tău/ Își clocește ea puii/ Și tu nu știi/ Sub capătul copiilor tăi/ Zace minciună/ Și tu nu te cutremuri. Tot Maria Banuș a scris poezia Zidul Doftanei, din care scot în evidență două versuri, din memorie: Aduceți copiii cu fruntea la zid
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
fi-va nici c a nd comoara visata de unii - spre nalt voi urca, si eu, cu lăstunii, din aripi, aurora-mi va bate curând - și, totuși, veni-va și vremea aceea când clipei reda-voi întreag a lumină - vă cloci, într-o stea, rădăcina împlinind, în snopul de raze, ideea - și încă mai sper că izvorul privirii în dumbrăvi își va croi albie nouă și va-nvăța și pe-acolo cucul să ouă și stele vor arde în macii din
ELOGIU MACILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356075_a_357404]
-
primii fulgi de nea Iarna în casă ascultând simfonia - vechiul gramofon Noapte geroasă - țârâitul greierelui în dosul sobei Seară de iarnă - înconjurat de corbi schitul din vale În așteptarea concertului de Anul Nou - ninge cu fulgi mari Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Din primul balcon sare sticla cu apă - nuntă de pisici În zorii zilei - cicoarea înflorește sub pomul trăsnit Seară de vară - în brațele bunicii toarce pisica Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul Referință Bibliografică: Autori români
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
două. De parc-ar vrea să spună „pe-aci ți-a fost calea” sau, mai bine zis „ăsta-mi ești”. Glodul nostru se pitește prin cele mai insolite locuri, așteptând picătura ploii pentru a prinde din nou viață, zemuind și clocind din greu, în aburi de fertilitate. Primăvara scoate aburi, mustind de seve și îmbobocind de ghiocei, iarna se-nfrățește cu cristalele fulgilor de zăpadă, depunând acea subțire peltea pe șosele, ce transformă orice deplasare într-un straniu dans incoordonat. Plescăie
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
rămân aici. S-au aclimatizat la temperaturile de la noi. Nu le-ai văzut pe cele de la mare care stau de ani de zile pe litoral? Sunt de multe generații aici. Oamenii le dau de mâncare pâine, ele depun ouăle și clocesc în stuful de pe lacul Mangalia, unde apa fiind scăzută, găsesc hrană suficientă. Uite, cormoranul care se scufundă acum și ne face concurență la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
de apă pentru stropitul pomilor. Pe marginea ei a crescut multă vegetație ce dă umbră deasă și reconfortantă în zilele însorite de vară. Spre capete în schimb a crescut foarte multă papură în care o familie de rațe sălbatice - și clocesc ouăle în fiecare an și apoi își plimbă boboceii pe undele străvezii ale bălții spre încântarea ochiului spectatorilor de ocazie. Măcănitul lor și orăcăitul broaștelor constituind un impresionant fond sonor ce nu-ți dă pace, cu mici pauze, întreaga zi
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
și Maiorescu la Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea (și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
la Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea (și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de apă pentru stropitul pomilor. Pe marginea ei a crescut multă vegetație ce dă umbră deasă și reconfortantă în zilele însorite de vară. Spre capete în schimb a crescut foarte multă papură în care o familie de rațe sălbatice - și clocesc ouăle în fiecare an și apoi își plimbă ... Citește mai mult PescăreascăEra duminica, după amiază. O vreme frumoasă, nici prea călduroasă nici prea rece. O vreme tocmai bună de o partidă de pescuit. Într-o veche plantație pomicolă, din vremea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de apă pentru stropitul pomilor. Pe marginea ei a crescut multă vegetație ce dă umbră deasă și reconfortantă în zilele însorite de vară. Spre capete în schimb a crescut foarte multă papură în care o familie de rațe sălbatice - și clocesc ouăle în fiecare an și apoi își plimbă ... XIV. FANTOMELE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a spus în gând.Voi mă înjurați și eu să vă împrumut? Ah, de mi-ar reuși! Ce?Asta îl chinuia cel mai mult. Ce să facă el cu milioanele alea? Le-ar lăsa să doarmă liniștite-n cont, să clocească și să-i dea din când în când câțiva puișori acolo.El este modest, se mulțumește cu puțin, cât să trăiască. Dar, n-o să sară cața de Dora și să-i spună să cumpere aia, aia, că, avem destui bani
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
serviciile propriilor slugi bine instruite în aceste scopuri dar mai ales de mercenari ascunși prin niște așa zise ONG-uri înființate tot de ei care, în spatele paravanelor de așa zisă „grijă față de țară, protecția drepturilor omului” și alte asemenea golănii clocesc și desfășoară cea mai veninoasă și ordinară campanie de dezorganizare a Țării. Nu mai departe ultimele demonstrații violente desfășurate împotriva Guvernului ori a unor măsuri la care au participat mii de asemenea indivizi care, fiind întrebați prin sondajul unor jurnaliști
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
Știți că eu vă anunț întodeauna veștile importante. O cafeluță, ceva? --Scutește-mă de politețuri! Ce-ai de gând cu grâul ăla, că se scutură? --N-am mai îndrăznit dom’ inginer. Poate, după ce terminați dumneavoastră. --De ce nu mai îndrăznești, primarule? Ce clocești și eu nu știu? Ți-ai făcut plinu’ și acum îmi întorci spatele? Nu mai sunt...”conu Mișu”? Primarul și-a dat seama că nesimțitul de vice nu-i trimisese somația. Mai bine! Avea nevoie de o combină ca de
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
aghiasma nu „se strică”. Cu toții știm că prima minune a lui Iisus Hristos a fost transformarea apei în vin la nunta din Cana Galileii. Cât de asemănătoare este această minune cu transformarea apei de mare și a apei murdare și clocite pe care o primea abatele Karl Gastinsis în apă potabilă, dătătoare de viață! Mai mult, se poate spune cu deplin temei că noi, oamenii, suntem apă, întrucât ea reprezintă 50 - 97% din greutatea noastră corporală, funcție de vârstă și de constituția
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
apă. * Am ținut un ou de broască țestoasă gigantică în palmă. Are mărimea unei mingi de tenis și e alb. Ouăle, între 6-12 ca medie, sunt îngropate în nisip și acoperite cu straturi de mâl. În funcție de temperatura la care se clocesc de către căldura soarelui, puii ieșiți din găoace sunt femele (la temperaturi mai înalte) ori masculi (la temperaturi cu 2°-3°C mai mici). * Masculii au cozile mai lungi, iar masculul care ridică mai sus capul îl domină pe celălalt competitor
BROAȘTELE ȚESTOASE GIGANTICE DIN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354456_a_355785]
-
iguanele nemișcate, ca stâncile. Treci pe lângă ele și nu clipesc. Ți-e teamă să nu calci pe ele - negre ca pietrele vulcanice pe care se întind. * Păsări: piquero pata azul, gaviotin, fragata, cormorant, piquero de nasca. Un cormoran pe cuib, clocește. Nu-i pasă de noi. Are cuibul la suprafață, printre iguane. Neascuns, neprotejat ca să nu-i fure cineva ouăle... De ce? Fiindcă n-are prădători. * Multe foci cu coamă (sea lion: Eumetopias jubata). Animale endemice: iguane, crabi, păsări, broaște țestoase, scoici
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
lion: Eumetopias jubata). Animale endemice: iguane, crabi, păsări, broaște țestoase, scoici. * Broaștele țestoase gigantice (tortugas gigantes sau los galápagos) au dat faimă locului. Aceste tortugi trăiesc peste 150 de ani! Broaștele țestoase depun ouă în nisip și le acoperă. Nu clocesc, ci de la temperatura soarelui din ouă, după un timp, ies puii, iar de pui nu au grijă, trebuie să-și găsească singuri hrana. Referință Bibliografică: O călătorie în Galápagos / Florentin Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
a sărit lui nea ?.. -Ei, i-a plecat cu lerui, ler! De fapt, această aură de dilimache îmi convine. Mă scutește de refrenele pomenite. Deși...acestea, mereu se adeveresc și mă obligă să îndur cu stoicism tot ce ne-au clocit...”ăștia”. Iar fixația cu femeile noastre îmi scapără scenarii monstruoase: Văd flăcăii noștrii încropind cete de fecioare pe care le haiducesc prin toată Europa. Sau...văd pe marele erou național...care salvează națiunea declarând mobilizare generală: de la nepoatele de șapte
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Masculul este de obicei monogam, dar cum se mai întâmplă și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană, mai zburătăcește și el din când în când și pe la alte cuiburi în timpul când perechea sa clocește, că de, păsări sunt și dragostea fugară nu are opreliști nici la lăstuni, așa cum se poate întâmpla ca și o altă femelă să-și depună un ou - două lângă cele ale unei alte perechi, în cazul că a avut loc
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
și torc a lene ba ar vrea, ba nu ar vrea să mai lepede din pene și să iasă la urzici, somnoroase păsărici. dracul știe unde-i cucul prin ce țări își face rondul prin ce cuiburi amăgește să-i clocească două ouă un harem de păsărici cum e cuc european dă în stânga, dă în dreapta, dă și-n lături, dă și-n centru, dă și-n limba de la ceas, dă în tot ce-a fost și este, dă și-n ce
ÎNCĂ NU E PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353661_a_354990]
-
vaccinare, Câte ouă a ouat Și de-am dat cotă la stat (?!) Ori ... dacă a fost rățoi, Să le spun din care soi, Fiind unii care ouă, Că s-a dat o lege nouă, Iar în caz c-a și clocit, Câți boboci am dobândit?! Nu cumva să-i fi mâncat, Sau...vândut la alții-n sat, Că aveam belea mai mare Neavând act de vânzare... Că de unde, că de cum, Nu știam ce să mai spun, Și uite-așa m-a
JUSTIŢIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354137_a_355466]
-
derută îngrijorătoare. Sunt de-a dreptul înfricoșători acești jefuitori care au dat la pământ avutul și economia țării. Și, peste răul acesta așezat temeinic în ultimii 20 de ani, a căzut în vara aceasta, ca un adevărat blestem, criza care clocea de la o vreme încoace mai abitir în țara noastră ca în alte părți ale lumii. Măsurile de austeritate, pentru unii de-a dreptul cutremurătoare, au dat naștere la mari frământări. Nici aceste măsuri nu se desfășoară după un concept politic
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]