1,115 matches
-
iar noul născut avea deja doi dinți. Semnele fură interpretate ca manifestare a voinței divine și însemnau: prințul avea să-i sfâșie cu un dinte pe dușmanii țării, iar cu celălalt să muște groaznic din propriul popor. Dar tatăl său, cneazul Vasilii al III-lea, se stinse în urma unei boli pe când el împlinea trei ani. Deși recunoscut moștenitor, la Curte începu lupta pentru putere. O nesfârșită serie de crime și ostilități caracterizară anii lui de copilărie. Ivan este lipsit de doică
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
și voi cina cu el și el cu Mine”. Autorul nu face trimitere directă, explicită, la acest celebru verset, dar cititorul cât de cât deprins cu cercetarea Scripturii o va identifica numaidecât. Această Cină de pe urmă (“Bujorul miroase/ pe masa Cneazului Lazăr - / cina de pe urmă”), această Cină a unei așteptări neliniștite, înfrigurate, încărcate de speranță, de zbucium, de disperare, copleșită de un teribil mister, este invocată de două ori în cuprinsul Tripticului athonit. Mai întâi, la pagina 38: Întotdeauna mai pune
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
unească Țările Române și să devină prea puternice în arealul central-european. Petru Rareș a fost și un genial strateg militar și un domn care a știut să facă politică externă. El inițiază bune relații cu Vasile al III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și își mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Purdescu și Aură Stuparu. În aceiași perioadă, în cadrul “Zilelor Ligi Scriitorilor în Dobrogea”, o parte din membri filialei Constantă, s-au deplasat cu un microbuz la Varna, în Bulgaria, unde au vizitat Biserică„ Sfântă Maria Alexandrovna“, ctitorita la 1880 de cneazul bulgar Alexandru. De acolo am plecat spre Nisipurile de Aur. Emoționant a fost vizitarea Castelului de la Balcic a Reginei Maria a României.Acolo am vizitat Domul Regal, Muzeul, Baia Reginei, Sala de Oaspeți, Terasele Suprapuse, Cuibul Liniști, Puntea Suspinelor, Templul
LA LIGA SCRIITORILOR- BILANŢUL UNEI VERI FIERBINŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343763_a_345092]
-
primul descălecător consemnat pe aceste plaiuri. Cercetătorii dau numelui frumoasei țări, tot soiul de etimologii, mai mult sau mai puțin controversate și credibile. Unii istorici, avansează ca dată a fondării Moldovei anul 1285. Cert este că în 1359, un alt cneaz din Maramureș, Bogdan I, trece în Moldova, îl detronează pe nepotul lui Dragoș, Balc, și declară independența Moldovei. Urmașiii lui Bogdan I au unificat sub stăpânirea lor tot teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, punând în calea tătarilor tabere
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
un nocturn al sinelui, care are înălțime spirituală. Avatarul Dumneavoastră nu e un cocoș pe o grămadă de gunoi, ca la M. Eminescu. E LUPUL, cu care VREȚI să vă identificați. E CAVALERUL, cu care VREȚI să vă identificați - PRIMUL CNEAZ! Eugen DORCESCU: Nu pot spune că vreau să mă identific. Totul a început demult, cu o neliniște, continuă, care mă obliga să privesc în mine însumi, să cobor, tot mai adânc, să fiu atent la ce-mi spune visul. De
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
toamnă, sunt bogat în frunze Și la mormântul clipelor, Iluziei moștenitorul, Mă tângui, răsfoit de dor. Am chinul bucuriei sfinte Și-n brațuri de neliniști zbor, Iluziei moștenitorul, Mă tângui, pustiit de dor. În azi mă sting, ca orice frunză, Cneaz al tăcerii zeilor, Iluziei moștenitorul, Îmi dau cu cer pe chip și mor. Poemul Desăvârșitorului Deasupramergătorul s-a oprit. Surâsul Lui alean de purpur mi-i. Îmbrățișat de crini și veșnicii, A-ngenuncheat în al Tăcerii schit. Cuvânt îngenuncheat într-o
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
Păscu pot fi amintite: Istoria Transilvaniei (1944), Petru Cercel și Țara Românească (1944), Răscoale țărănești în Transilvania (1947), Meșteșugurile din Transilvania până în sec. XVI (1954), Bobâlna (1957), Războiul țărânilor din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan (1957), Rolul cnezilor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara (1957), Războiul țărănesc din anul 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja (1959), Formarea Națiunii Române (1967), Pietre de temelie din trecut pentru vremurile de astăzi (1967), Marea Adunare de la Alba-Iulia
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
deci un stat românesc constituit în jurul Dunării, în amonte de Vadul Cumanilor (Vadul Diiului sau Vadul Calafat-Vidin), în zona unde s-a perpetuat tradiția despre o Podunavie veche (strana) în titulatura domnilor Țării Românești, anterioară momentului includerii ei în titlul cneazului sârb Lazăr (1379/1380), deci a extinderii stăpânirii acestuia și a fiului său Ștefan Lazarevici până la fluviu (peste regiunile Braničevo și Kučevo din nord-estul Serbiei de astăzi); iar la nord de Dunăre se întindea peste tot teritoriul dintre Tisa și
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
forțelor dinspre centrul Europei pe direcția sud-estică peste fluviu. Spațiul confruntărilor (fosta Dacie Malvensis) a adus, de această dată, în prim plan alți combatanți, pe lângă bizantini, pe cumani și pe regii unguri. În tot acest spațiu, autohtonii aveau ducii și cnezii lor. La începutul secolului al XIII-lea, regele ungar Andrei al II-lea, care își însușise titlul de rege al Cumaniei, a urmat politica papală de presiune politico-militară și de prozelitism asupra cumanilor, și implicit a românilor, creind pinteni de
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
îngenunchează-n rugă: „Vai, ochii nopții parcă-ar fi morminte/ Spre care-o să venim să ne cunune/Însingurările din rugăciune/ Iubito, ce-amiroși a primăvară,/ Noi suntem condamnați să fim o țară!”. -dar, în poemul „Ultimul vis al ultimului cneaz”, arderea „sfântă și clară”(cum ar zice Eminescu), a lumânării credinței poetului se transformă în vâlvătaie de revoltă împotriva „satrapului”, „cneaz pe pușlamale/(Miniștri, preoți, jurnaliști-cobai). Flacăra sarcasmului îl pârjolește pe satrap ca-n iad: „Rușinea de-a fi comunist
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
Iubito, ce-amiroși a primăvară,/ Noi suntem condamnați să fim o țară!”. -dar, în poemul „Ultimul vis al ultimului cneaz”, arderea „sfântă și clară”(cum ar zice Eminescu), a lumânării credinței poetului se transformă în vâlvătaie de revoltă împotriva „satrapului”, „cneaz pe pușlamale/(Miniștri, preoți, jurnaliști-cobai). Flacăra sarcasmului îl pârjolește pe satrap ca-n iad: „Rușinea de-a fi comunist nu-l prinde,/ Râde prin somn, despot analfabet” și-l arde până la rărunchi, stigmatizându-l: „Mai are-un gând: cum să
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
Despre avatar, se referă la străvechile întruchipări ale unui eu liric complex și la modul cum au luat ele naștere. Poetul se identifică dintotdeauna cu avatarurile sale, „ fie că este vorba despre trubadur, despre lup, despre cavaler, sau despre primul cneaz”. Despre forma poetică, cel de-al doilea capitol, redă calitatea de model a liricii dorcesciene, privind limbajul poetic, formularea ideilor fără nicio forțare a limitelor expresivității limbii române. În capitolul al III-lea, Despre asocierea marilor religii, Eugen Dorcescu susține
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
românești, sînt negate. Politica angevină instaurează un raport social de forțe defavorabil ortodocșilor români și introduce factorii decisivi ai unei lupte multiseculare. Ordinea stabilită de rege elimină nobilimea română. Valahii, care se bucurau de dreptul de a-și alege conducătorii, cnezii și voievozii, și care erau chemați pînă atunci la adunările statului, dispar dintre națiunile (nationes) recunoscute. Ei sînt reduși la condiția de eretici. Pentru aproape un sfert de secol, rezistența Țării Românești și a Moldovei în fața hegemoniei angevine va alterna
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Statele Moldova și Țara Românească se nasc în ortodoxie. Ruptura confesională între Țara Românească, Moldova și Ungaria, ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra turcilor -, ruptura între catolici și ortodocși persistă. Vechii cnezi se vor bate și vor încerca să-și păstreze pămînturile și titlurile nobiliare. Acolo unde elita oficială nu mai este nici românească, nici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra turcilor -, ruptura între catolici și ortodocși persistă. Vechii cnezi se vor bate și vor încerca să-și păstreze pămînturile și titlurile nobiliare. Acolo unde elita oficială nu mai este nici românească, nici ortodoxă, ei vor constitui o elită neoficială. Însă pentru Roma, Țara Românească, Moldova și românii din Transilvania
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confesionale sînt susținute prin căutarea unei formule politice într-o geopolitică în mișcare. UNIREA CU ROMA: SALVARE SAU ÎNSTRĂINARE În secolul al XIV-lea, Ungaria catolică îi neagă pe românii ortodocși. Istoria Transilvaniei românești din secolele XIV-XVIII este profund conservatoare. Cnezii luptă pas cu pas pentru a păstra privilegiile și a menține o tradiție bazată pe respectul unei anumite autonomii a administrației nobiliare românești. În secolul al XV-lea, țăranii aserviți se răscoală violent, supraviețuind apoi ca uniune a șerbilor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cinci al secolului trecut, ca urmare a progreselor edilitare, producția de sticlă în Moldova a fost reluată de data aceasta însă într-o formă de producție superioară - de fabrică. În acea vreme a luat ființă pe moșia Grozești (Bacău) a cneazului D. Cantacuzino o instalație mecanică și nu o manufactură după cum se crede. Hrisovul de întemeiere a acelei mici fabrici a fost dat lui D. Cantacuzino la 4 februarie 1845. La 18 ianuarie 1848, D. Cantacuzino anunța că a clădit o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de stat, prin instituirea domniei ereditare și absolute a Cantemireștilor. Tocmai această clauză îl obligă pe domnitor să prezinte în iunie, boierilor, acel act în mod trunchiat (nu o variantă), pentru a elimina motivele unei eventuale rupturi cu marea boierime. Cneazul Dolgoruki a raportat țarului că a găsit la Iași „între domnitor și boierii săi un mare dezacord și, mai presus de toate, că Înălțimea Voastră a prevăzut urmași (la tron), ceea ce la ei n-a fost”. Neîndoielnic că actul se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acoperământ și a noastră milostivire”. Așadar, țarina promitea reconstituirea popoarelor în vechile lor patrii, „slobode și nesupuse”, dar sub protecția sa („acoperământul”). Iată însă că în rescriptul din 16 decembrie 1769, ea se adresa „preasfinților mitropoliți și episcopi a noastrei cnejii a Moldovei”, preamărind înlăturarea jugului otoman și încredițându-i „că după măsura credinței și a osârdiei voastre către slujba noastră [...] vom măsura a noastră către voi milă, bunăvoință, apărare și ocrotire, cu care aceste ș-acum socotindu-vă, de pre o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
folositoare și însemnate, pe care însă tiranii întâi au început a le restrânge...”; să ne ajutați, încheiau patetic boierii, să scuturăm jugul. În al doilea memoriu către același, delegații munteni afirmau că originalele capitulațiilor, „arătate Ex. V.”, se află la cneazul Cantacuzino, că împrejurările sunt „foarte priincioase pentru a cere din nou vechile noastre drepturi și a ne pune într-o stare de neatîrnare către care tind toți acei ce au apucat a-i gusta odată dulceața (subl. ns. L. B.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cerc închis, în privința drepturilor de folosință a pământului. Pentru definirea obștii, esențiale erau munca și organizarea ei, și nu stăpânirea pământului, din moment ce existau obști fără pământ, care se deplasau sub semnul roirii sau erau așezate pe pământul stăpânit de un cneaz sau boier. Între obștea țărănească și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge), în care fiecare familie stăpânește un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de sate, în preajma întemeierii statelor și a întăririi feudalismului, satele noi alcătuite aveau câte un conducător și organizator al satului și un șef militar (voievod) în satele întărite cu șanțuri. Titlul lor era acela de jude (termen latin), tradus prin cneaz (termen slav). Numele acestor conducători, moșul satului, legat prin sânge de marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oamenii buni și bătrâni". Pe măsură ce diferențierea socială s-a accentuat, iar pământurile arabile devin ereditare în aceeași familie, funcția social-politică e însușită de un singur om-de la sfatul (organism colectiv), în secolele VI-VII, funcția în obște se individualizează: jupani, cnezi, voievozi (duci), principi, reguli, primores, proceres, în terminologia documentelor latine și slave. În mod concret, locuințele din cadrul așezării de la Udești (jud. Suceava) și Budureasca (jud. Prahova) aparțin unor elemente înstărite din obște, conform dimensiunilor și inventarului descoperit. Ei sunt conducătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apărare față de invaziile străine. Așezările fortificate sau cetățile sunt obiective cu semnificație social-politică, sunt prezente în aria primelor formațiuni statale, cnezate și voievodate, și existau deja, în secolul al X-lea, în diferite regiuni locuite de români. Pe lângă cetățile-reședințe ale cnejilor și voievozilor români din Transilvania și Banat-Biharea, Dăbâca, Orșova s-au aflat și alte cetăți-fortificații. Ele se împart în trei grupe, ca tehnică de construcție. Primul tip: un val de pământ în fața căruia se afla o întăritură și un șanț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]