560 matches
-
coloniștilor germani și a cavalerilor teutoni, regatul ungar a depășit linia Carpaților și și-a extins dominația în regiunile de intensă locuire românească. Lumea românească, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, era bine închegată, structurată politic, în "țări", cnezate și voievodate, neafectate de stăpânirea străină directă. Această arie de locuire românească cu care vine în contact regatul ungar, după 1200, reprezintă partea cea mai evoluată a organizării politice românești din nordul Dunării. La sud de Carpați, s-a angajat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost incluse în aria de dominație a regatului ungar, în diversele formațiuni teritorial-politice ale acestora. Expansiunea rapidă a regatului ungar în teritoriile extra-carpatice, ca și noua politică antiortodoxă, urmată după 1204, au pus într-o situație primejdioasă entitățile politice românești, cnezatele și voievodatele, precum și structurile lor bisericești. Astfel dintr-o scrisoare târzie (25 iulie 1377) a papei Grigore XI către arhiepiscopul de Calocea aflăm despre preluarea cu forța a castrului (cetății) și domeniului românesc de la Medieș-Satu Mare, care au fost preluate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
epocă îndepărtată. Banatul sau "Țara Severinului" era dat cavalerilor "cu munții ce se țin de dânsul", cu veniturile și foloasele ce se cuveneau unor stăpânitori feudali. Banatul Severinuli era o țară (teritoriu) cu voievodate, asociații militare de sate românești, cu cnezate, cu boieri (stăpâni de pământ) și țărani. Erau în această Țară a Severinului mori și pescării ai căror deținători plăteau Ordinului și Regelui dările cuvenite, biserici și episcopi. Teritoriul avea o organizare socială și economică înaintată, aici circula moneda ungurească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe la 1260, cavalerii Sf. Ioan părăsiseră deja Severinul, după ce au lăsat urme neșterse până azi.30 Din textul Diplomei ioaniților (1247) distingem două mari formațiuni teritorial-politice în spațiul pus sub autoritatea Ordinului: Țara Severinului, până la Olt, alcătuită din voievodat și cnezate, și Cumania, aflată la est de Olt, în Muntenia. La apus de Olt, figurau cnezatele lui Ioan și Farcaș, apoi "țara cnezatului voievodului Litovoi", recunoscută ca aparținând românilor și care includea și Țara Hațegului, aflată dincolo de munți. Dincolo de Olt, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
30 Din textul Diplomei ioaniților (1247) distingem două mari formațiuni teritorial-politice în spațiul pus sub autoritatea Ordinului: Țara Severinului, până la Olt, alcătuită din voievodat și cnezate, și Cumania, aflată la est de Olt, în Muntenia. La apus de Olt, figurau cnezatele lui Ioan și Farcaș, apoi "țara cnezatului voievodului Litovoi", recunoscută ca aparținând românilor și care includea și Țara Hațegului, aflată dincolo de munți. Dincolo de Olt, în partea de est, figura Cumania, unde se afla "țara lui Seneslau", voievodul românilor, lăsată lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două mari formațiuni teritorial-politice în spațiul pus sub autoritatea Ordinului: Țara Severinului, până la Olt, alcătuită din voievodat și cnezate, și Cumania, aflată la est de Olt, în Muntenia. La apus de Olt, figurau cnezatele lui Ioan și Farcaș, apoi "țara cnezatului voievodului Litovoi", recunoscută ca aparținând românilor și care includea și Țara Hațegului, aflată dincolo de munți. Dincolo de Olt, în partea de est, figura Cumania, unde se afla "țara lui Seneslau", voievodul românilor, lăsată lor în aceleași condiții în care o stăpâniseră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești: ea a rupt Țara Oltului (Făgărașului) de voievodatul lui Seneslau, iar Țara Hațegului de voievodatul lui Litovoi. Această tendință se constată și la sud de Carpați, cele două voievodate autonome ale românilor au fost separate, ca statut, de alte cnezate și voievodate ale acestora, în timp ce episcopiile românilor din nou înființata dioceză a cumanilor erau suprimate, iar Țara Severinului era subordonată structurilor ecleziastice ale regatului ungar. Regele Bela IV (1235-1270) se intitula acum, ca și înainte de 1241, "rex Cumaniae", el se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rușii apuseni (cei din Halici). Astfel, cronicarul Thomas Tuscus notează: "...rutenii aflându-se în conflict cu românii (blaci)...", referirea este la românii din Maramureș sau la cei din nordul Moldovei, teritorii ce se aflau încă în aria de hegemonie a cnezatului Haliciului. Deducem că ar putea fi vorba de un voievodat românesc în nordul Moldovei, care dispunea de.o forță militară însemnată; românii au acționat în convergență de interese cu regatul ungar și nu este o întâmplare că viitorul stat, Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai sus, îndeosebi Diploma ioaniților, informațiile oferite de cercetarea arheologică și alte surse istorice au pus în lumină acea lume românească, care de secole dăinuia la sud și est de Carpați, lume aflată în stadiul organizării social-politice, respectiv în "țări", cnezate și voievodate. A doua jumătate a acestui secol reprezintă o nouă etapă, decisivă, a procesului de organizare politică a teritoriilor românești extra-carpatice. În această perioadă se deslușesc, cu putere și claritate, semnele maturizării politice în sânul societății românești, în strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din părțile Sibiului și Brașovului cărora li se ceruse să oprească pe solii trimiși de regele Ladislau la tătari, în Muntenia, la Nogai. În ciuda stăpânirii lui Nogai, românii de la sud și est de Carpați aveau o viață politică autonomă în cnezatele și voievodatele lor. Acțiunea lui Litovoi era o tentativă de emancipare din starea de vasalitate față de regatul ungar (cf. DRH D, I, p. 30-34 și 34-35). Fapta sa era un act de revoltă (nesupunere) față de suzeranul său, declanșat în 1272-1273
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievodatul) de vexațiunile impuse, în calitate de vasal, prin stipulațiile Diplomei din 1247. În plus, el a încercat să-și extindă autoritatea asupra unor teritorii supuse coroanei ungare aflate dincoace de Carpați, se pare că, în dreapta Oltului, el a preluat teritoriile aparținând cnezatelor lui Ioan și Farcaș. În același timp, faptul că Litovoi, ca vasal, a acceptat lupta directă cu oastea trimisă de suzeranul său, exprima un crez politic și un plan de concentrare sub o singură autoritate a unor ținuturi românești libere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1277 și Basarab, "marele voievod", din 1310. Nu avem nici un document din acest interval de timp, din care să deducem cum s-a ajuns la nașterea unei "Vlașkoe Zemlia", a "unei țări românești", prin unirea și închegarea diverselor voievodate și cnezate apărute între Carpați și Dunăre. "Tăcerea izvoarelor" a dus la cele mai variate ipoteze. În stânga Oltului (Muntenia), "golul documentar" este chiar mai mare, de peste o jumătate de veac, între 1247-1310, de la Seneslau până la Basarab. Pe lângă insuficiența documentară, un alt element
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regelui la Severin: fugari (nemulțumiți) de sub stăpânirea lui Basarab l-au informat și chiar l-au ațâțat pe rege împotriva voievodului. Aceștia (Danciu, fiul lui Vladislav, Dionisie al lui Nicolae ș. a.) reprezintă, probabil, și pe moștenitorii (succesorii) acelor formațiuni prestatale (cnezate și voievodate) de dincolo de Olt, preluate de domnia munteană de la Argeș, după înfrângerea din 1277, spre sfârșitul secolului al XIII-lea (1290-1300), de Tihomir. S-au adăugat la acestea și sfaturi ale cumanilor, acum supuși regelui Ungariei, descendenții vechilor stăpâni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de pe valea Moldovei, ce a constituit nucleul de bază al statului medieval Moldova. Societățile românești din Moldova și Maramureș aveau un nivel de dezvoltare apropiat, anumite similarități în evoluția structurilor social-politice din cele două regiuni: Maramureșul era organizat în șapte cnezate de vale, conduse de un voievod, ales de adunarea cnezilor. Moldova s-a constituit, ca și Muntenia, prin unirea formațiunilor politice existente la răsărit de Carpați. Aceste formațiuni au avut drept liant elementele românești din Maramureș. Între nord-vestul Moldovei și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Aur. Anterior, inițiativele externe ce amenințau orientarea politică și statutul tributar al teritoriilor aflate în dependența Hoardei erau supuse ripostei necruțătoare a acesteia. În acest mod au reacționat mongolii, când Polonia a încercat să anexeze Halici-Wolhynia și atunci când alte cnezate rusești au inițiat acțiuni ostile față de Hoardă. La aceeași ripostă energică se puteau aștepta statele creștine ce ar fi cutezat să intervină, să smulgă teritoriile est-carpatice de sub dominația exclusivă a Hoardei. Înainte de 1359, au avut loc doar tentative neînsemnate în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ROMÂNEASCĂ 286 Contextul politic la începutul mileniului al doilea 286 Revenirea Imperiului la Dunărea de Jos 289 Începuturile vieții urbane medievale 293 Structuri politice la Dunărea de Jos 297 Românii din sudul Dunării-Statul Asăneștilor 304 Structurile politice din nordul Dunării-voievodate, cnezate și țări 314 Situația social-politică la sud de Carpați Diploma Ioaniților 317 Transilvania sub regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar plin de bogăția probelor arheologice ș( etnografice, dacă societățile țărănești din aria "Romaniei orientale" n-ar fi (nălțat acele uimitoare "confederații intercomunitare" de tipul "obștei celei mari a Vrancei toată" pe a căror temelie s-au așezat voievodatele ș( cnezatele rom(nești" (Bădescu, 1984: 15). Perioada scursă de la retragerea aureliană petrecută (n 271 ș( p(nă la invazia mongolă din 1241 a fost marcată de presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
și chiar Constantin Brâncoveanu; unii l-au adăugat, pretinzând descendența, deci dreptul la tron. Domnitorii din această familie s-au înrudit cu cei din familia domnitoare a Mușatinilor, din Moldova. Basarab I (~1310-~1352) - fondatorul statului Țara Românească, prin unirea cnezatelor și voievodatelor din Muntenia. Legenda spune că a fost întemeiat de un voievod, Radu Negru. În 1330, când regele Ungariei Carol Robert de Anjou (vezi Carol Robert de Anjou) a vrut să cucerească Țara Românească, Basarab I l-a înfrânt
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
1550 și universitate în 1776. Aici a fost ars pe rug Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul. A devenit capitala Transilvaniei după intrarea sub dominația austriacă, mai precis din 1690. A fost considerat un oraș european mai ales datorită arhitecturii. cnezat - formă de organizare locală a românilor, din secolele IX-XIII, înainte de constituirea statului feudal. Se cunosc: cnezatul lui Farcaș, al lui Ioan (vezi și voievodate) din Muntenia, altele în Moldova. Codrii Cosminului (1497) - sunt situați în nordul Moldovei istorice, azi în
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Viteazul. A devenit capitala Transilvaniei după intrarea sub dominația austriacă, mai precis din 1690. A fost considerat un oraș european mai ales datorită arhitecturii. cnezat - formă de organizare locală a românilor, din secolele IX-XIII, înainte de constituirea statului feudal. Se cunosc: cnezatul lui Farcaș, al lui Ioan (vezi și voievodate) din Muntenia, altele în Moldova. Codrii Cosminului (1497) - sunt situați în nordul Moldovei istorice, azi în Ucraina; aici, în 1497, Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare) a înfrânt armata regelui polon
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
numit Ferdinand Întregitorul. formarea limbii române - Limba română este o limbă romanică, formată într-un proces complex și îndelungat, pe teritoriul cuprins între Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Perioada formării limbii române este cuprinsă între cucerirea Daciei și formarea primelor cnezate și voievodate. Originile ei se regăsesc în marea familie a limbilor indo-europene. Adoptând limba latină vulgară, în care au fost înglobate importante elemente din limba dacică, iar mai târziu și din limbile unor populații migratoare (germanice, slave etc.), s-a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
nobili nemulțumiți de răpirea proprietăților lor sub regii unguri. Un descendent al său, Bogdan, a obținut independența noului stat față de Ungaria, în 1356, fiind recunoscut de boieri ca domnitor (vezi și Moldova). formarea Țării Românești - s-a realizat prin unirea cnezatelor și voievodatelor dintre Munții Carpați Meridionali și Dunăre (vezi cnezat, voievodat) sub conducerea lui Basarab I (vezi Basarab I, Posada). El a fondat dinastia Basarabilor (vezi Basarab). Deși regii unguri și tătarii au dorit în numeroase rânduri să cucerească noul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
descendent al său, Bogdan, a obținut independența noului stat față de Ungaria, în 1356, fiind recunoscut de boieri ca domnitor (vezi și Moldova). formarea Țării Românești - s-a realizat prin unirea cnezatelor și voievodatelor dintre Munții Carpați Meridionali și Dunăre (vezi cnezat, voievodat) sub conducerea lui Basarab I (vezi Basarab I, Posada). El a fondat dinastia Basarabilor (vezi Basarab). Deși regii unguri și tătarii au dorit în numeroase rânduri să cucerească noul stat, voievodul a reușit să-i păstreze independența până la începutul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
acest teritoriu, lucru demonstrat de cercetările arheologice, în special. Deși lipsesc izvoare scrise pentru această perioadă, avem numeroase alte izvoare care demonstrează că Transilvania era locuită cu mult înainte de așezarea ungurilor (vezi unguri, Ungaria) în Panonia, și erau organizați în cnezate și voievodate (vezi cnezat, voievodat). Ungurii au cucerit Transilvania în secolele X-XIII, dar au păstrat vechea formă de organizare a românilor, voievodatul (vezi Transilvania). Numeroși maghiari s-au așezat aici. Regii unguri au colonizat (vezi colonizare) în unele zone secui
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]