551 matches
-
albăstrele, să-mi oferi mie din ele. Dintr-o dată m-ai zărit ș-ai venit direct la mine, întinzându-mi buchețelul - uite, astea-s pentru tine! În brațe, eu te-am cuprins, ș-un pupic ți-am dăruit oferindu-ți coșulețul dinainte pregătit. Ochi tăi senini ca marea buze roșii - de rubin, un ciuf ca de păpădie și un râset cristalin. Ne-am plăcut în prima clipă, erai tare drăguțică, verișoară adorată, ai fost și ești minunată! Referință Bibliografică: Verișoara mea
VERIŞOARA MEA – MICUŢA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349267_a_350596]
-
culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural cu cel artistic în coșulețele pe care le face din conuri de brad, de pin și din flori naturale de pădure. Pascaniuc Dumitru din Marginea Suceava expune obiecte utilitare din ceramică: oale de prins lapte, de sarmale, căni și cănițe originale prin formă și culoarea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pot fi admirate și costume noi, cele pentru femei fiind formate din: cămașă de culoare albă, cu umăr (cusătură pe umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
doi ursuleți carpatini în preajma unui tânăr brad de la marginea poienii: - Pufosule, tu pe unde ai umblat azi, de nu mai știam nimic de tine? - Ehe, Ochiosule, să știi că am fost să prind pește în râu! - Ia să privesc în coșulețul tău, ai prins ceva pește? - Nu, Ochiosule! Nu am prins niciun pește. Dar am găsit niște zmeură într-un luminiș de pădure - frumoasă, roșie, aromată, de-ți lasă gura apă, de bună ce e! Dar, ia să văd, tu ce
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
ceva pește? - Nu, Ochiosule! Nu am prins niciun pește. Dar am găsit niște zmeură într-un luminiș de pădure - frumoasă, roșie, aromată, de-ți lasă gura apă, de bună ce e! Dar, ia să văd, tu ce ai adus în coșuleț? - Ei, asta-i bună, Pufosule! Ce, eu sunt ca tine? Să umblu bezmetic prin părău și prin desișuri de pădure după pește și zmeură? Eu sunt mult mai deștept ca tine! - Cum adică? Tu deștept și eu prost? - Să vezi
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
cu un coș mare de hribi și mânătărci. Apoi băiatul merse degrabă la soră-sa, Leura, care se juca cu o păpușă din cârpe și-i spuse ce și cum. Fetița nu stătu mult pe gânduri, luă repede din gard coșulețul ei împletit din nuiele de răchită și porni la drum împreună cu fratele ei spre pădurea ce parcă-i îmbia să ajungă la ea. Mult n-au avut a merge, că erau sprinteni și grăbiți nevoie-mare ca să culeagă și să nu
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
este... - Nu știu să înot! Și nici n-am chef, răspunse mâhnită fetița. - Unde sunt florile din poieniță? - Cum, unde? Au plecat odată cu Primăvara. Privește, au înflorit lăcrămioarele, s-au copt frăguțele și zmeura. Hai, gustă! Vara îi întinse un coșuleț cu tot felul de fructe, aromate și dulci. Așezându-se la umbră, fetița mâncă pe săturate. - Acum mi-e sete! Vreau apă! Unde ești? Dar Vara dispăruse precum apăruse, pe nesimțite...După plecare Verii, soarele s-a ascuns după nori
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
de Crăciun este una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor. Un obicei îndrăgit și practicat, atât la sat cât și la oraș. Culoarea tradițională este roșul. Pe vremea copilăriei mele nu existau atâtea podoabe pentru brad. Învățasem să fac coșulețe din carton pe care lipeam cu hârtie creponată în culoarea pe care o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
sat cât și la oraș. Culoarea tradițională este roșul. Pe vremea copilăriei mele nu existau atâtea podoabe pentru brad. Învățasem să fac coșulețe din carton pe care lipeam cu hârtie creponată în culoarea pe care o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande pe care le așezam, de jur, împrejurul bradului. În brad mai puneam mere dar și nuci colorate cu
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
Culoarea tradițională este roșul. Pe vremea copilăriei mele nu existau atâtea podoabe pentru brad. Învățasem să fac coșulețe din carton pe care lipeam cu hârtie creponată în culoarea pe care o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande pe care le așezam, de jur, împrejurul bradului. În brad mai puneam mere dar și nuci colorate cu bronz argintiu sau conuri de
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
fi limba Saame? Limba Saamelaienilor. Seamănă mult cu limba ungurească pe care o cunosc. Cred că de aceea putem conversa! Ne mângâiem reciproc pe spate ca să ne încălzim. Și astfel devenim prieteni. Intră în casă și se reîntoarce cu un coșuleț de nuiele în mânuța. Înăuntru acestuia, douăsprezece perechi de ciorapi cu dungi, roșu și alb, pe care mi-i face cadou! Păcat că sunt mici, ca pentru păpuși. Nu pot să-l refuz. Îi dau și eu un portmoneu din
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
-mbracă, fracu-i negru-albăstrui, coadă bifurcată. Azi trăiesc o reverie, plină de candoare, rândunica cuib își face, pentru oușoare. Rândunelul o ajută, cuibul să-și creeze, arhitecți ingenioși, sus pe metereze. Au cărat în ciocul mic iarbă și nuiele împletind un coșuleț trainic pentru ele. Au depus ouțe-n puf, apoi le-au clocit și-ntr-o bună zi, din ele, puii au ieșit. Casa cu a ei grădină, ce-i plină de floare, le oferă-n perspectivă hrană și umbrare. Într-
GRĂDINA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351977_a_353306]
-
turnam un pic de lapte în străchinuța și lui Petrișor-motanul, care nu prididea să se alinte de mine, pe sub masa rotundă cu trei picioare, știind că-l voi răsfăța negreșit cu bunătăți. Bunica-mi făcea cu ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
de plastic, cresc mai multe fire de pătlăgica roșie. Nu-s decât niște plăntuțe firave la început și nu-s deloc pretențioase. Toarnă-le la rădăcina un pahar de apă și în câteva săptămâni vei culege, una cate una, un coșuleț de roșii mari, frumoase,, gustoase, si hrănitoare. De unde vin aceste roade? Dintr-un pumn de pământ în care ai plantat niște fire verzi de roșii cu câteva săptămâni în urmă? Cum? Nu ți se pare uimitor? Plantă este o uzină
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
flori, care mai de care mai frumoase: petunii cu petale catifelate, regina nopții cu parfum delicat, trandafiri nobili și crăițe cochete, îmbrăcate în rochițe la fel de elegante ca și cele ale dansatoarelor spaniole. Dimineața și în amurg, harnicele albine culeg în coșulețe, nectar și polen pe care îl transportă la stupi. Pe lângă ele, pe corolele florilor se mai găsesc viespi cu acul înfricoșător, dar și fluturi, cavaleri șăgalnici, în căutare de dulceața iubirii... În după-amiaza aceasta(31.08.2011), în timp ce admiram florile
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
vremea cireșelor coapte. Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! Îți culeg un coș de gînduri, ca pe niște fructe. Cerul s-a sprijinit de fruntea unui munte. E timpul să culegem mușețel și albastrele. Să adunăm din iarbă un coșuleț cu stele, Din care să îți fac un colier, Cît mai am timp, cît mai pot să sper ... Și mai vreau să-ți aduc o turmă de nori pufoși, Ca să ai din ce să faci gogoși. Și de la zvîrlugele alea
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
facă legătura cu marele doctor, prieten de familie. N-a ezitat nicio secundă. Pe spatele unui bilet de trimitere a scris câteva rânduri doctorului Pesamosca. Ne-am pregătit pentru București: bani, alimente specifice zonei noastre - cașcaval afumat, opărit, brânză la coșuleț, pulpă de vițel, țuică veche, dulcețuri - două sacoșe foarte încărcate. La ora 08.00 eram la ușa profesorului. Când am intrat, l-am întrebat pe portar dacă doctorul vine la o oră așa matinală. Răspunsul a fost lămuritor, dar m-
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
de greutatea acestuia până la pământ. Ne-am tras sufletul după alergare și ne-am urcat în pom cu strigăte de învingători și râsete în valuri din nu știu care motive. Am mâncat cireșe mai mult decât am fi putut să umplem două coșulețe, am cântat și am spus glume, după care am coborât puțin obosiți să ne odihnim. Era iarbă verde, bogată, între nuci, umbră deasă, răcoroasă și o priveliște de basm pe toată valea până unde se întindea grădina la al cărei
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză de sac, ornamente florale pe scoică, sticle îmbrăcate în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
reușit să ridice la nivel de artă un meșteșug străvechi din satul dumneaei, care consta în împletirea de coșuri, saboți, pălării, platouri, din foi de porumb. În expoziția dumneaei frumoasă și atrăgătoare, pot fi admirate obiecte de design ambiental: coronițe, coșulețe, îngerași, iepurași realizați din pănuși de porumb și flori naturale, uscate, în culori vii. Produsele unicat ale doamnei Nagy sunt apreciate nu numai în țară, ci și în străinătate unde este câștigătoarea multor premii obținute la târguri și expoziții internaționale
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pentru tine și-ți jertfea zilnic iezi: l-ai lovit și l-ai prefăcut în lup,acum înșiși argații lui îl gonesc și câinii lui îl mușcă! L-ai iubit și pe Ișullanu, grădinarul tatălui tău, care mereu îți aducea coșulețe pline de curmale și-ți făcea zilnic masa strălucitoare; ai ridicat ochii asupra lui și te-ai dus la el: - "O, Ișullanu al meu, ai spus, vino, să ne bucurăm de vigoarea ta întinde mâna și mângâie-mă. Ișullanu ți-
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
lipsit 3-4 agente de curățenie, din totalul de 150, tocmai în zona cu cel mai mare impact vizual. Intrarea principală, la Arena Națională, unde stăteau tolănite, pe caldarâm, trotuare și spațiu verde, sute de sticle, doze, ambalaje. Cele 5 (cinci) coșulețe de gunoi, din zonă, erau asfixiate, deși SMURD-ul era la fața locului. 5. Mârlănia. Din comportamentul „uman” în spațiul public se pot obține venituri interesante. Mai ales pe malurile dâmbovițene ale orașului lui Bucur, unde mârlania e asumată pe
TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ŞI METROPOLA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354414_a_355743]
-
pentru acele povești ce le sunt destinate. Iată de ce am ales să derulăm un parteneriat care să surprindă tocmai acest lucru determinant în evoluția unui copil de vârstă școlară mică. După ce elevii școlii gazdă și-au întâmpinat colegii cu flori, coșulețe cu însemne pascale și semne de carte, daruri confecționate de mânuțele lor în orele de abilități practice, a urmat un moment de împărtășire a unor impresii între viitorii prieteni. Lumea poveștilor este una vastă, iar micuții au dovedit că pătrund
ȘCOALA ALTFEL ÎN LUMEA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354477_a_355806]
-
1916. Observam de aproape crucile, sub ploaia deasă, în vântul ce bătea disperat. Aplecată asupra unei cruci, am simțit pe umăr atingerea timidă a unei mâini. Am tresărit. Lângă mine stătea o țărancă, purtând pe braț un paner încărcat cu coșulețe din răchită în care, înfipte într-o bucată de mușchi de pădure, lâncezeau, botezate de ploaie, câteva flori de iarnă încadrate de ramuri ciuntite de merișor. - Cum m-ai speriat! Cine ești? De unde ai apărut?, am întrebat-o. - N-am
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]
-
ploaie, câteva flori de iarnă încadrate de ramuri ciuntite de merișor. - Cum m-ai speriat! Cine ești? De unde ai apărut?, am întrebat-o. - N-am vrut, fata mea, să te sperii, mi-a răspuns ea. Ia-mi și mie un coșuleț. Să plec și eu acasă, că s-a făcut noapte. Îi plătesc un coșuleț. Așa cum stă, indiferentă și importantă lângă o cruce, în straiele ei de săteancă, privind cu jind spre mâinile mele, în timp ce îi întind banii, femeia aceasta îmi
PRIZONIERĂ LA PELEŞ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353838_a_355167]