387 matches
-
cenușiu (Ardea cinerea) 44 Turturica (Streptopelia turtur) B. Specii de păsări sedentare a căror vânare este interzisă pe întregul teritoriu al tarii până în momentul stingerii focarelor de gripă aviară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea speciei Crt. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Cioara grivă (Corvus corone cornix) 2 Coțofana (Pica pica) 3 Stăncuța (Corvus monedula) Anexa 2 Specii de păsări sedentare admise la vânătoare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Cocoșul-de-munte (Tetrao urogallus) 2 Fazanul (Phasianus colchicus) 3 Gaița (Garrulus glandarius) 4 Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 5 Ierunca (Tetrastes bonasia) 6 Potârnichea (Perdix perdix) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258399_a_259728]
-
Sitarul de mal) - Philomachus pugnax (Bătăușul) - Numenius arquata (Culic mare) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbura) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia țurțur (Turturica) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaița) - Pică pică (Coțofana) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătura) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone comix (Cioară griva) - Corvus corone sardonius (Cioară griva sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae ....... - Turdus viscivorus (Sturzul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
Anexa 5 MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile: lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, cioară neagră, coțofană și gaiță Anexa 6 MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI LA SITUAȚIA cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2013/2014, la speciile marmotă, lapin, viezure, vulpe, câine enot, șacal, jder de copac, jder de piatră, dihor, nevăstuică, hermelină și bizam
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253733_a_255062]
-
30 (Alauda arvensis) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5.Cocoșar (Turdus pilaris) 1 sept. - 28 febr. 2 27 75 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6.Cocoșul-de-munte 20 apr. - 10 mai 1 000 1350 2700 (Tetrao urogallus - mascul) 7. Cormoranul mare 1 sept. - 28 febr. 2 80 270 (Phalacrocorax carbo) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Coțofana (Pică pică) 1 iunie - 31 mart. - 10 20 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9.Fazanul 1 oct. - 28 febr. 1 35 70 (Phasianus colchicus) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10.Gaița 1 sept. - 28 febr. - 27 135 (Garrulus glandarius) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11.Găinușa de baltă 1 sept. - 28 febr. 2 27 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205494_a_206823]
-
mai 2005. 127. Pârcălabu Diana, fiica lui Ion și Vera, născută la data de 6 octombrie 1981 în localitatea Vălcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Vălcineț. (13.378/2003) 128. Paterău Galina, fiica lui Coțofană Mitrofan și Parascovia, născută la data de 6 februarie 1957 în localitatea Chetrosu, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Drochia, Str. Sorocii nr. 32, ap. 16. (3.912/2003) 129. Paterău Gheorghe, fiul lui Ion și Pelaghia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217044_a_218373]
-
prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezentul ordin. ... (2) Gestionarii fondurilor de vânătoare pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2005-2006 câte 200 de exemplare din speciile: cioara griva (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), coțofană (Pica pica) și gaiță (Garrulus glandarius), pe fiecare fond de vânătoare, cu posibilitatea reașezării acestora în cadrul aceluiași gestionar, dar fără depășirea numărului maxim astfel stabilit. ... (3) Cotele aprobate pentru speciile de gâște și rațe sălbatice se realizează prin recoltarea exemplarelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167342_a_168671]
-
formarea satului există mai multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
panțele dealurile se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
-l mănâncă; dacă se termină cu coada, îi taie coada și găina scapă.( Ileana Copil) Când vând sau dăruiesc animale sau păsări, ca să nu-și dea norocul, se taie din păr ori pene zicând: „Norocul mneu și rămâie acasă”. Cântatul coțofenei în apropierea casei e un semn rău și ea se alunga spunându-i-se: „Sărcăli-ț-ai de cap!”. Cucul, pasăre mult așteptată, le răspunde fetelor la întrebarea: „Cuculi, cuculi, câți ani mi-i da, până m-oi marita?”. El
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Hector Evald-Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 94034 Passau, Waldschmidtstr. 44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Take Ionescu nr. 57, ap. 17, județul Timiș. 247. Coțofana Cristina-Isabelle, născută la 24 iunie 1977 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Lilienthalstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. Herculane nr. 2, sc. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
1977 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Lilienthalstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. Herculane nr. 2, sc. 4, ap. 2, județul Caraș-Severin. 248. Coțofana Ion, născut la 24 mai 1948 în localitatea Cornu, județul Prahova, România, fiul lui Vladimir și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Lilienthalstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. Herculane nr. 2, sc. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Ghicitori Proverbe Vasile Alecsandri - Pasteluri Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea Gellu Naum - Apolodor, un pinguin călător Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea) Fabula (La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana) Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II) Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată, La Mestecănei Marin Sorescu - Unde fugim de-acasă? Bibliografie 1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
câte un text pentru fiecare categorie) Snoava Folclorul copiilor Ghicitori Proverbe Legende: Mihail Sadoveanu: Stigletele; Alexandru Mitru: Legendele Olimpului Texte cu caracter didactico-moralizator: Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea; fabula: La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana Poezia accesibilă copiilor: Vasile Alecsandri, Pasteluri; Gellu Naum - Apolodor, un pinguin călător; Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea) Imaginea copilăriei: Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II); Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată, La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Eva Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig, str. Ceferiștilor nr. 39, județul Sibiu. 153. Schuller Lenuța, născută la 17 mai 1970 în localitatea Avrig, județul Sibiu, România, fiica lui Coțofana Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig, str. Ceferiștilor nr. 36, județul Sibiu. 154. Crăițar Ioan Gavril, născut la 20 martie 1952 în localitatea Pecica, județul Arad, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul cenușiu (Rathus norvegicus) și șoarecele de casă (Mus musculus). Dintre păsările migratoare mai vin, însa din ce în ce mai puține, rândunica și privighetoarea cenușie. Ca păsări sedentare pot fi amintite cioara vânătă, stăncuța, coțofana, pițigoiul, vrabia, guguștiucul. Bineînțeles, există și păsări domestice.
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
în "devoir", respectiv "un", când se vor distinge clar literele u și v. Altă literă diacritică etimologică este d în "pied" (< latină ) „laba piciorului”, cuvânt scris până atunci "pie", cu e pronunțat / e/ tonic, aceeași grafie ca a lui "pie" „coțofană”, unde e redă un /ə/ aton. Tot cu valoare diacritică apar și consoane duble, de exemplu pentru a marca pronunțarea /ɛ/ a lui e în cuvinte ca "chouette" „bufniță” sau în unele verbe în conjugarea cărora alternează /ə/ cu /ɛ
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ar fi tot UNESCO) mai mulți câini și-au decât un fel de sfere frumoase, cu timpul ceață, dar nu este ceața ci mușcat stăpânii iar puținele vrăbiuțe ciucuri, în mijlocul cărora se aprinde smog), în aceste zile de sărbătoare și coțofene care mai existau prin un bec. Acum, cele mai multe apare o poluare în plus cea de la copacii din parcuri și de pe «lanterne» nu mai luminează, aceste ”jucării” pentru copii și adulți. marginea străzilor și-au luat lumea luminile necesare pentru alungarea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_44]
-
Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este racordat la rețeaua natională de gaz metan încă din jurul anului 1960
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,92%). Principalele minorități sunt cele de romi (9,69%) și
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind maghiari (48,19%), români (39,61%) și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
al echipei VÂRSTA 4 Echipă spectacol: Iudith Ardeleanu, Marius Armașu, Mihaela Bîrlegi, Margareta Eschenazy, Renee Necleevici, Pompiliu Sterian, Eva Szemler Lendvay, Dorotea Weissbuch, Gabriela Anghel, Steliana Anghel, Rodica Dumitrache, Cristina Focșa, Ani One, Ilie Zan, Cătălin Rulea, Alexandra Carastoian, Carmen Coțofană, Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. Corp la Corp este un performance comunitar în cadrul căruia o parte dintre rezidenții căminului Moses Rosen și o parte dintre angajații căminului, care le sunt aproape în fiecare zi
Comunicat Platforma de Teatru Politic 2015 - final de stagiune () [Corola-website/Science/295887_a_297216]