1,602 matches
-
sunt pregătit de luptă!”(Salut, onorată moarte!) Autorul, cu alte cuvinte, se împrietenește cu moartea, o onorează, o respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și-i promite, că dacă o să aibă răbdare o să-i slujească și la coasă. În același timp îi declară în față că e pregătit de luptă și nu se lasă ușor înfrânt. E o luptă, în viziunea autorului, fair-play, sportivă, de pe poziții egale. Ridicarea omului în rang de demnitate, de adversar al morții, este
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
a lăsat să mai trăiască Opera să-și împlinească. De moarte el nu s-a temut, Cu toate astea, l-a făcut. Ciumata, ceștile a inversat, Cu ea, tribunul l-a luat. Cu ironie a sfidat-o Pe cea cu coasa, deghizata. Era sigur, stăpân pe sine, Credea că totul va fi bine. Așa i-a fost ursit să suie De Ziua Înălțării Crucii, De sus din stele să vegheze, Nația română să o lumineze. Nu are cin’ să ne trezească
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1442389920.html [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
adus ceea ce vrea de fapt: un ferestrău de mână. A doua zi când i l-am cerut înapoi, s-a uitat încruntat la mine și s-a prefacut că nu înțelege ce vreau. Tot cu hapca ne-au luat și coasa! (ei încercau să ne explice că aceasta este de fapt rechiziționare!?) Neputând să mai redobândesc aceste unelte, am plecat blestemând în gând pe acești indivizi abuzivi și cinici. Am rămas fără aceste unelte pentru încă multi ani, de atunci încolo
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
ostași învăluiți într-un înalt și uriaș nor de praf. În ceea ce mă privește, ca martor și actor în aceste momente de tristă memorie, am reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al Florin Țene
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
ocupate. Cu cîte un păhărel de “ceai” în față, bărbații se simțeau bine, flecăreau, uneori cu ironie, își spuneau păsurile sau își povesteau viața. Pe cîțiva îi știam din vedere. Oameni harnici, cu mulți copii acasă, cu umerii rupți de coasă, cu spinările frînte de poloagele răsturnate cu furca, bărbații aceștia se plîngeau de munca grea cu o mîndrie nedisimulată și nu se lamentau de greutățile vieții. Unul dintre ei, ars de soare, cu mușchi de atlet, povestea cum frînează căruța
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Când puteri beligerante vor pământul să domine Scoate sabia din teacă pentru-a țării re-ntregire Înfruntă fără sfială toate forțele haine Toți românii, neam cu fală, sunt sătui de răstignire Când conducătorii țării se fac vinovați de crime Dă cu coasa și cu sica, taie capete de hidră Tu popor născut odată cu-a pământului vechime N-aștepta să curgă timpul nici prin veac, nici prin clepsidră Ei ce invadară lumea furând aur și pământuri Nu-i lăsa să-ți pângărească
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1489938792.html [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
urechea, să verifice cam pe unde ni se mai află sufletul, cam pe unde ni se mai zbate coliva. Sigur că da. Și nu aveam încotro. Șefii plecau mai încolo, și noi încercam s-o înduplecăm pe țața neagră cu coasă...o rugam să ne mai lase oleacă, poate prindem clipa în care avem să ne atingem iubitele, nevestele, copiii, părinții...Vreau să vă spun că pe această țață neagră, în imensitatea albului răscolit de Crivăț, o vedeam în milioane de
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
bine și cu tot și-au scurs menirea-n neștiut. Prietenia ne-a adunat, cununia ne-a înmulțit, tulbur de vreme ne-a-mpărțit și moartea ne-a scăzut numărul ... Întâi a plecat nefericitul Cioi, apoi Cornel ucis în chin nedrept, apoi coasa a dat iama prin Ioni. Din ceata de copii care-alerga prundișul Dâmboviței de-nceput unii-au ajuns în vârf de piramidă, alții-și plutesc rămasul, câțiva fac umbră pe pământ și restul tac țărână ... Odată mergeam tăcut pe lângă Râușorul mânat
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
ca un scâncet: I...o...ni...că! Nu-l auzea nimeni. Îngrijorarea i se transformă în panică. El, care tot glumea pe seama „cumetrii” (așa îi zicea el), acum fu cuprins de groază. O vedea pe costeliva cumătră sprijinindu-se în coasă și râzând în hohote de el: Te credeai puternic, deșteptule! Hi, hi, hi! Făceai fițe și poante... Auzi la el - „omul pe care nu-l ia moartea! Dar... nu te iau imediat. Te mai las ca să râd și eu de
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
avea glas, deși horcăia, moș Ion își adună toate gândurile și-i spuse: Cine ești? Nu te cunosc! Moartea rămase ca proasta, cu mâna întinsă și gura căscată: A, uitasem că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
proasta, cu mâna întinsă și gura căscată: A, uitasem că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung. Moartea se enervă: Ce-nseamnă asta? Nu mi s-a întâmplat niciodată... Ba, ți s-a întâmplat! săriră gândurile lui moș
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
gura căscată: A, uitasem că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung. Moartea se enervă: Ce-nseamnă asta? Nu mi s-a întâmplat niciodată... Ba, ți s-a întâmplat! săriră gândurile lui moș Ion, într-un singur glas
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
De fiecare dată ți-am spus să mă lași în pace, că eu nu plec când vrei tu! Uimită, Moartea-i spuse: - Și totuși, trebuie să te iau! Astăzi, acum! Ce vrei, să mă rog de tine? Mai repezi o dată coasa. Gândurile lui moș Ion, tot cremene, dar dădură puțin înapoi, descurajate. Sufletul său, cu bagajele făcute, se opintea să se elibereze din trup. Striga la gândurile derutate: terminați cu fleacurile, trebuie să plec! Faceți-mi loc! Speriate, gândurile îl obligară
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
bage ceva la burtică, să-și facă singuri de păpică. Sigur, e foarte posibil ca două-trei-patru soții de muncitor sau țăran să și-o fure, ca urmare directă a difuzării acestui spot. Imaginați-vă că vine nea Nelu acasă, cu coasa pe umăr (de la cosit vine deci, că doar nu de la bibliotecă) și-o găsește pe tanti Marița, nevastă-sa, cocoțată-n vârful patului. “Mi-e foame, fă, muiere, ce mâncăm azi?”, o să zică nea Nelu. “Îmi pare rău, dar am
Un bărbat epuizat e întotdeauna mai puternic decât o femeie odihnită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20926_a_22251]
-
crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic, Peste-nvolburate ape. Vrăbiuțe solitare, Amețite de furtună, Se ascund prin șuri, prin poduri, Lupii-n haite se adună. Frigul îți pătrunde-n oase, Întunericul apasă. Doamna nopții și-a veciei Își ascute vechea coasă. Presimțind venirea morții, Câinii urlă a pustie, Sufletul înalță-n ceruri, Mama ... nu mai este vie. Plâng pe piatra rece, mamă, Bucuriile apuse. Mângâierile duioase Pentru totdeauna-s duse. Pe cărarea vieții scurtă, Fără pată, fără vicii, Mi-ai fost
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_stancu_poeme_esentiale_1_nicolae_stan_1354565233.html [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă, când nu
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
latină, cu ruja, rugina, rouge. Deal se spune ca e slav din delu „parte”. Este autohton cf. ie*dhel “a crește” > a se înalță”, dala în chineză, del, dele „înălțime” în tunguso-manciuriană, semitic țel „deal”. Tot autohtone dacice sunt și coasă, învârți etc.explicate curent prin slavă. Casă dedus din lat. casă, care are origine necunoscută, e cuvânt străin de la populații vecine rurale. Noi putem demonstra că vorba latină vine chiar din dacă în care trebuie sa fi fost cuvântul iranian
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1405325538.html [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
Autorului S-a coborât vara pe câmpie În zbor de fluturi și tril de pitpalaci Fasolea urcă veselă pe-araci Izvoarele cu apă ne îmbie. Se culcă grâul greu de spice, Și soarele de-o vreme arde-n draci La coasă dau bărbații bice Femei se scaldă-n lanul plin de maci. Sub ie sânii albi stau azi povară, Cosițele se leagăna în vânt, Ochi de bărbat privește mai flămând, Așteaptă ceasul de odihnă dinspre seară Când dorul strâns la ceasul
FEMEIE ÎN LANUL DE MACI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeie_in_lanul_de_maci.html [Corola-blog/BlogPost/341202_a_342531]
-
Răbdător căci viața-i lungă Salvând moartea de la moarte La răscruce de milenii Geamurile vieții sparte M-au ferit să am vedenii Salut onorată moarte Mergi ferice, sănătoasă Eu mai am de scris o carte Până să-ți slujesc la coasă! Citește mai mult Salut, onorată moarte!Salut onorată moarteAm trăit s-apuc schimbateCrezuri de vise deșarteRupte de realitateMă gândesc s-ajung pe piscuriSă am lumea la picioareîn periplul plin de riscuriFixez gândul în piroaneNu aștept căderea nopțiiCând bat clopotele-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nopțiiCând bat clopotele-n dungăîmi urmez cărarea sorțiiRăbdător căci viața-i lungăSalvând moartea de la moarteLa răscruce de milenii Geamurile vieții sparteM-au ferit să am vedeniiSalut onorată moarteMergi ferice, sănătoasăEu mai am de scris o cartePână să-ți slujesc la coasă!... XXVI. SPRE VIITOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016. Spre viitor Când uragane mătură pustiul Și cade noaptea peste infinit Ascult cu detașare zurbagiul Ce domină-n prezentul arvunit Nemărginirea clipelor senine O savurez
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
prin frumoasa zonă de vis a Mehedințului. Și taman bine, era vară și vede un veritabil detașament de cosași destul de vârstnici, dar foarte îndemânatici și încă verzi... Le face semn să se apropie. Cosașii în cămeși de in, își lasă coasele pe polog și vin către mașini, grăbind, gândind că-s niscaiva ajutoare... Până s-au apropiat, demnitarul pregătește numeroasa sa delegație spunându-le: - O să vedeți cât de bine s-au integrat țăranii români în regimul comunist și cât de bine
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
numai bun de luptă și pe Frontul de Vest; “Ca să mă pot rușina de mine când aud cuvântul curvă”, se autoflagelează fostul vânzător la cooperativa de consum din sat. “În Ungaria însă, în timp ce treceam Tisa cu o barcă, cea cu coasa mi s-a arătat și mie, dar nu față la față căci nu cu mine avea treabă, ci cu sergentul meu, care era așezat dinaintea mea. Eu eram la vâsle. Trăgeam de ele când depărtând brațele, când lipindu-le, după cum
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ei_au_supravietuit_macelului_de_la_cot_gheorghe_parlea_1353784472.html [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
în rouri se-aștern litanii uitate-n răspântii, etern mai merg și mai caut căușu-mi de prunc mă învârt în ce sens ? pe unde-o apuc ? vina m-ascunde în zarzări - icoană aleasă - cineva se scutură-n lut ... ascute o coasă... Referință Bibliografică: Sonet pentru întoarcere... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SONET PENTRU ÎNTOARCERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Sonet_pentru_intoarcere_.html [Corola-blog/BlogPost/360725_a_362054]