133 matches
-
la Râmnicu Vâlcea și întors la București unde lucrează ziuă cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea ca lăutar. În 1860 taraful său este imortalizat de o reușită acuarelă a lui Carol Popp de Szathmáry, în care surprinde un cobzar, un naist și doi vioriști ce îl privesc cu atenție pe primaș. Îmbrăcămintea amintește de portul lăutarilor din secolul al XVIII-lea, cu anterieu, giubea și brâu. , ca vătaf al tarafului, poartă giubeaua blănită cu samur, în schimb ce restul
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
Ion N. Șerban (n. 27 septembrie 1932 Slobozia, jud. Ialomița, d. 1997 Fierbinți, jud. Ialomița), mai bine cunoscut ca a fost un cunoscut violonist și lăutar virtuoz din România. S-a născut în 1932 la Slobozia, jud. Ialomița, fiul cobzarului Nicolae Șerban. Din 1939, începe să învețe vioara instruit de fratele său, Ionică Șerban. În 1953 este numit dirijor al Ansamblului „Bărăganul” din Slobozia. În perioada 1953 - 1964 a obținut numeroase premii și titluri de laureat la festivaluri și concursuri
Ion Albeșteanu () [Corola-website/Science/323359_a_324688]
-
în materie de folclor - „Discul de Aur” al Academiei „Charles Cros”, din Franța, la a XXV-a ediție a Festivalului de Toamnă de la Dijon. Din 1970 începe să colaboreze cu cântăreața Romica Puceanu, iar în perioada 1971-1975, înregistrează discuri cu cobzarul Marin Cotoanță, acordeoniștii Marcel Budală, Gheorghe Ghițică sau Victor Gore. În 1994 artistul participă la un spectacol „Tezaur folcloric” prezentat de Marioara Murărescu. Acolo Ion Albeșteanu interpretează 4 melodii și anume: "Pe valea Neajlovului", "La calu' bălan", "Spune, spune moș
Ion Albeșteanu () [Corola-website/Science/323359_a_324688]
-
iveală un considerabil material de peste 5.000 de bucăți poetice, format din cântece bătrânești (balade), hore etc., colecționat într-un volum de 1700 pagini. În întreprinderea aceasta, au apărut câțiva Șolcani, în persoana lăutarilor Anghel Cambrea din comuna Săcelu, Gorj; cobzarul Stăneu Ion din Cucueți, Teleorman; Dumitru Văleanu din Roșiorii de Vede etc., care, numai ei singuri, fiecare în parte, au la activul lor, câte 6 și 7 mii de versuri și la care se mai adaugă contribuția altor lăutari. Moare
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
(n. 1807, București - d. 1880, București) a fost primul lăutar care a scos din anonimat (pe la mijlocul sec. XIX) șirul de violoniști și cobzari bucureșteni ce se străduiau să impună folclorul (atât țărănesc, cât și orășenesc) în viață artistică a Capitalei. Taraful sau a însuflețit cu muzica să atât pe cei care au realizat Unirea de la 1859, cât și pe cei care au participat
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
cu muzica să atât pe cei care au realizat Unirea de la 1859, cât și pe cei care au participat la Independență de la 1877. S-a născut în 1807, în București, ca rob pe un domeniu boieresc. Încă de tânăr intra cobzar prin diverse formații. În 1827 prezenta „tarafului lui Dumitrache lăutarul” este amintită de Ion Ghica în schița memorialistica „Un bal la curte”, descriind formațiile participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
unui colectiv de mare valoare artistică. Vechea orchestră „Ciocârlia” s-a mărit cu 60 de persoane. Au sosit cei mai bun soliști din țară, precum violoniștii Florea Cioacă și Varga Zoltan, taragotiștii Iosif Milu și Ion Murgu, fluierașul Marin Chisăr, cobzarul Ion Șerban (zis Tarzan), clarinetistul Adolf Guți etc. În paralel, a preluat cu jumătate de normă, conducerea proaspetei Orchestre de muzică populară a Radiofuziunii Române, având drept obiectiv înregistrările și concertele în direct. Dacă la Ansamblul „Ciocârlia” a lucrat cu
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
secolele XVII-XVIII, este estimată la 3.000 - 4.000 de euro. În domeniul graficii, se detașează două acuarele de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeș - 1891, București): Orientală cu mandolină, estimată la 3.000 - 5.000 de euro, și Cântecul cobzarului (4.000 - 7.500 de euro). Orientalismul pe care Theodor Aman și-l aproprie în pictura sa ne descrie atât gustul epocii - societatea artistică pariziană cu care intra în contact era îndrăgostită de farmecul oriental -, cât și un filon autohton
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]