163 matches
-
lui Solomon, în trecut junii purtau doar „laibărul” fără „spențere”, indiferent de vreme, lucru păstrat până astăzi. Cei trei conducători, (vătaful, armașul mare și armașul mic) se deosebesc de restul companiei prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”, de pe umărul drept în jos, pentru vătaf roșie, respectiv galbenă și albastră pentru armași. La încolonare, rujile
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Variște, ridicată în 1816 de protopopul Voina Pitiș. Locul este cunoscut și sub numele de „Pajiștea Mare”, și aici sunt invitați și Junii Tineri, care scot fetele la joc. Organizează și participă de asemenea la maialuri, prilej cu care confecționează cocardele cu tricolor și le împart la cei prezenți în schimbul unei danii. Unul din maialurile tradiționale este cel din „Poarta Mică”, organizat de obicei în luna septembrie (în ultimii ani s-a renunțat la aceasta). Din bunurile păstrate azi în cadrul societății
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Ausf D și Ausf G), într-o stare avansată de uzură. Totuși, ele au fost vopsite și inscripționate cu emblemă Armatei Române. Oficial, tancul a primit denumirea T5 Panther, în anul 1948 fiind vopsit cu noua emblemă a Armatei Române (cocarda). În 1950, toate cele 13 tancuri au fost abandonate și înlocuite cu T34/85. T5 Panther era folosit pentru instrucție, manevre militare și în cadrul paradelor, precum cea de pe 1 mai 1948 de la București. Până la introducerea țancurilor de fabricație sovietică, T5
Panther () [Corola-website/Science/311198_a_312527]
-
3 iulie 1940, viceamiralul Émile Muselier, care își asumase responsabilitatea funcției de comandant al forțelor navale și aeriene ale Franței Libere, a creat drapelul tricolor al mișcării, care avea Crucea de Lorena supraimpusă pe steagul tradițional francez, ca și o cocardă tricoloră cu aceiași cruce. În urma mai multor apeluri radiodifuzate, până la sfârșitul luni iulie 1940, aproximativ 7.000 de oameni se oferiseră voluntari ca să lupte în cadrul FFL. Marina Farnceză Liberă avea 50 de vase și cam 3.700 de marinari care
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
Dendrino pentru un șlagăr la modă în vara lui 1941. "A plecat la vânătoare Agarici<br>A plecat ca să vâneze bolșevici..." Veteranii din al doilea Război Mondial (chiar și din trupele terestre) își amintesc cum îl fredonau atunci când avioanele cu cocardă tricoloră survolau linia frontului. Din păcate, probabil ca urmare a invidiei unor superiori, la 3 august 1941 Horia Agarici a fost mutat de la Escadrila 53 la I.A.R. Brașov, ca pilot essayeur, deși între timp fusese decorat cu: Medalia
Horia Agarici () [Corola-website/Science/308908_a_310237]
-
la svastică - crucea nazistă. Prin ordinul de zi nr. 2/3 iulie 1940, veceamiralul Émile Muselier, comandantul forțelor navale și aeriene ale Franței Libere, a creat steagul cu cele trei culori naționale franceze cu o cruce roșie de Lorena și cocarda care prezenta de asemenea crucea de Lorena. În ciuda unor chemări repetate la arme, până la sfârșitul lunii iulie, doar 7.000 de voluntari se înrolaseră în Forțele Franceze Libere. Forțele navale franceze libere aveau cam 50 de nave și aproximativ 3
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
au fugit în afară Franței în decurs de două luni. La 17 iulie, regele a venit la Paris, unde a fost primit cu ostilitate de către mulțime, Ludovic a recunoscut noul consiliu revoluționar-Comună și Garda Națională și a purtat la pălărie cocardă roșu-alb-albastru a revoluției. Ambasadorul britanic, ducele de Dorset și Guvernatorul Morris, ambasadorul american, concluzionau că revoluția a luat sfârșit și că autoritatea regelui francez și a nobililor a fost neutralizată, Franța fiind o țară liberală. Autoritatea regelui s-a prăbușit
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
dar a fost forțat să o facă de o noua manifestare revoluționară, provocata de un banchet, prin care garda regală sărbătorea la Versailles la 1 octombrie, sosirea regimentului din Flandrain timpul căruia s-au desfășurat demonstrații antirevoluționare. Ofițerii au călcat cocarda tricoloră și au înlocuit-o cu o cocardă albă a Bourbonilor. Vestea a ajuns la Paris, iar spiritele s-au inflamat-a cerut ca regele să fie adus înapoi în capitală. Cererea a coincis cu lipsa de alimente în Paris
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
o noua manifestare revoluționară, provocata de un banchet, prin care garda regală sărbătorea la Versailles la 1 octombrie, sosirea regimentului din Flandrain timpul căruia s-au desfășurat demonstrații antirevoluționare. Ofițerii au călcat cocarda tricoloră și au înlocuit-o cu o cocardă albă a Bourbonilor. Vestea a ajuns la Paris, iar spiritele s-au inflamat-a cerut ca regele să fie adus înapoi în capitală. Cererea a coincis cu lipsa de alimente în Paris, iar la 5 octombrie, mulțimea de femei au
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
heraldice (metale și culori) ale stemelor celor două națiuni constituente ale Uniunii Polono-Lituaniene, respectiv vulturul alb al Poloniei și urmăritorul Marelui Ducat al Lituaniei, un cavaler alb călare pe un cal alb, ambii pe scut roșu. Anterior, soldații polonezi purtau cocarde cu diverse combinații de culori. Drapelul național a fost adoptat oficial în 1919. Din 2004, Ziua Drapelului se sărbătorește în Polonia la 2 Mai. Drapelul este arborat permanent pe clădirile autorităților naționale superioare, cum ar fi parlamentul și palatul prezidențial
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
pentru întregul drapel. În secolul al XVII-lea, drapelul era de regulă împărțit în două, trei sau patru benzi orizontale, adesea în coadă de rândunică, albe și roșii. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, țările europene foloseau cocarde, panglici înnodate în culorile naționale legate la pălărie, pentru a identifica naționalitatea soldaților. În Polonia, până în 1831, nu a existat un consens privind culorile cocardei naționale. Soldații polonezi purta cocarde albe, alb-roșii, roș-albastre, alb-albastre sau alb-roș-albastre. Obiceiul a pătruns în
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
albe și roșii. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, țările europene foloseau cocarde, panglici înnodate în culorile naționale legate la pălărie, pentru a identifica naționalitatea soldaților. În Polonia, până în 1831, nu a existat un consens privind culorile cocardei naționale. Soldații polonezi purta cocarde albe, alb-roșii, roș-albastre, alb-albastre sau alb-roș-albastre. Obiceiul a pătruns în Polonia din Saxonia în timpul domniei lui Augustus al II-lea (domnie 1697-1733), rege al Poloniei și elector al Saxoniei. În acea perioadă, cocarda purtată de
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
al XVIII-lea și al XIX-lea, țările europene foloseau cocarde, panglici înnodate în culorile naționale legate la pălărie, pentru a identifica naționalitatea soldaților. În Polonia, până în 1831, nu a existat un consens privind culorile cocardei naționale. Soldații polonezi purta cocarde albe, alb-roșii, roș-albastre, alb-albastre sau alb-roș-albastre. Obiceiul a pătruns în Polonia din Saxonia în timpul domniei lui Augustus al II-lea (domnie 1697-1733), rege al Poloniei și elector al Saxoniei. În acea perioadă, cocarda purtată de militarii polonezi a luat, ca
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
privind culorile cocardei naționale. Soldații polonezi purta cocarde albe, alb-roșii, roș-albastre, alb-albastre sau alb-roș-albastre. Obiceiul a pătruns în Polonia din Saxonia în timpul domniei lui Augustus al II-lea (domnie 1697-1733), rege al Poloniei și elector al Saxoniei. În acea perioadă, cocarda purtată de militarii polonezi a luat, ca și în Saxonia, forma unei panglici albe de mătase înnodate la mijloc. Ulterior, ea a fost înlocuită cu o cocardă circulară pliată spre centru, după modelul cocardei Regatului Franței. În timpul domniei regelui Stanislaus
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
-lea (domnie 1697-1733), rege al Poloniei și elector al Saxoniei. În acea perioadă, cocarda purtată de militarii polonezi a luat, ca și în Saxonia, forma unei panglici albe de mătase înnodate la mijloc. Ulterior, ea a fost înlocuită cu o cocardă circulară pliată spre centru, după modelul cocardei Regatului Franței. În timpul domniei regelui Stanislaus Augustus (domnie 1764-1795), s-a folosit o cocardă alb-roșie pe lângă cea albă. În 1791, Comisia Militară a introdus o cruce patee de metal ca alternativă mai rezistentă
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
elector al Saxoniei. În acea perioadă, cocarda purtată de militarii polonezi a luat, ca și în Saxonia, forma unei panglici albe de mătase înnodate la mijloc. Ulterior, ea a fost înlocuită cu o cocardă circulară pliată spre centru, după modelul cocardei Regatului Franței. În timpul domniei regelui Stanislaus Augustus (domnie 1764-1795), s-a folosit o cocardă alb-roșie pe lângă cea albă. În 1791, Comisia Militară a introdus o cruce patee de metal ca alternativă mai rezistentă la cocardă. Mulți soldați au continuat însă
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
și în Saxonia, forma unei panglici albe de mătase înnodate la mijloc. Ulterior, ea a fost înlocuită cu o cocardă circulară pliată spre centru, după modelul cocardei Regatului Franței. În timpul domniei regelui Stanislaus Augustus (domnie 1764-1795), s-a folosit o cocardă alb-roșie pe lângă cea albă. În 1791, Comisia Militară a introdus o cruce patee de metal ca alternativă mai rezistentă la cocardă. Mulți soldați au continuat însă fie să lege crucea de cocardă, fie să poarte cocarda fără cruce. Conducătorii militari
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
pliată spre centru, după modelul cocardei Regatului Franței. În timpul domniei regelui Stanislaus Augustus (domnie 1764-1795), s-a folosit o cocardă alb-roșie pe lângă cea albă. În 1791, Comisia Militară a introdus o cruce patee de metal ca alternativă mai rezistentă la cocardă. Mulți soldați au continuat însă fie să lege crucea de cocardă, fie să poarte cocarda fără cruce. Conducătorii militari polonezi, ca și eroii naționali ai vremii, cum ar fi generalul Tadeusz Kościuszko și principele Józef Poniatowski își prindeau cocarde naționale
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
Stanislaus Augustus (domnie 1764-1795), s-a folosit o cocardă alb-roșie pe lângă cea albă. În 1791, Comisia Militară a introdus o cruce patee de metal ca alternativă mai rezistentă la cocardă. Mulți soldați au continuat însă fie să lege crucea de cocardă, fie să poarte cocarda fără cruce. Conducătorii militari polonezi, ca și eroii naționali ai vremii, cum ar fi generalul Tadeusz Kościuszko și principele Józef Poniatowski își prindeau cocarde naționale albe de pălărie. Patrioții catolici fervenți, membri ai Confederației de la Bar
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
s-a folosit o cocardă alb-roșie pe lângă cea albă. În 1791, Comisia Militară a introdus o cruce patee de metal ca alternativă mai rezistentă la cocardă. Mulți soldați au continuat însă fie să lege crucea de cocardă, fie să poarte cocarda fără cruce. Conducătorii militari polonezi, ca și eroii naționali ai vremii, cum ar fi generalul Tadeusz Kościuszko și principele Józef Poniatowski își prindeau cocarde naționale albe de pălărie. Patrioții catolici fervenți, membri ai Confederației de la Bar din 1768-1772 au adoptat
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
la cocardă. Mulți soldați au continuat însă fie să lege crucea de cocardă, fie să poarte cocarda fără cruce. Conducătorii militari polonezi, ca și eroii naționali ai vremii, cum ar fi generalul Tadeusz Kościuszko și principele Józef Poniatowski își prindeau cocarde naționale albe de pălărie. Patrioții catolici fervenți, membri ai Confederației de la Bar din 1768-1772 au adoptat carminul - simbol al șleahtei (nobilimii) polone - și albastrul - simbolul fecioarei Maria - drept culori reprezentative. Acestea, împreună cu albul și roșul, au fost considerate culori naționale
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
în timpul Marelui Sejm din 1788-1792. Albul și roșul au fost utilizate pentru prima oară drept culori naționale de către civili la 3 mai 1792 la Varșovia, în timpul sărbătoririi primei aniversări a adoptării Constituției din 1791. Între timp, militanții de stânga purtau cocardele roș-alb-albastre ale Revoluției Franceze. Legiunile Poloneze înființate în 1797 în republicile aflate sub control francez în Italia, au utilizat fie cocarde naționale ale respectivelor republici italiene, fie cocarda franceză. În ultimul din aceste cazuri, culorile roșu și albastru erau înlocuite
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
mai 1792 la Varșovia, în timpul sărbătoririi primei aniversări a adoptării Constituției din 1791. Între timp, militanții de stânga purtau cocardele roș-alb-albastre ale Revoluției Franceze. Legiunile Poloneze înființate în 1797 în republicile aflate sub control francez în Italia, au utilizat fie cocarde naționale ale respectivelor republici italiene, fie cocarda franceză. În ultimul din aceste cazuri, culorile roșu și albastru erau înlocuite cu nuanțele de carmin și, respectiv bleu marin, considerate a fi tradițional poloneze. Confederația Generală a Regatului Poloniei, care a încercat
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
aniversări a adoptării Constituției din 1791. Între timp, militanții de stânga purtau cocardele roș-alb-albastre ale Revoluției Franceze. Legiunile Poloneze înființate în 1797 în republicile aflate sub control francez în Italia, au utilizat fie cocarde naționale ale respectivelor republici italiene, fie cocarda franceză. În ultimul din aceste cazuri, culorile roșu și albastru erau înlocuite cu nuanțele de carmin și, respectiv bleu marin, considerate a fi tradițional poloneze. Confederația Generală a Regatului Poloniei, care a încercat reînvierea Uniunii Polono-Lituaniene în timpul invaziei franceze a
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
cazuri, culorile roșu și albastru erau înlocuite cu nuanțele de carmin și, respectiv bleu marin, considerate a fi tradițional poloneze. Confederația Generală a Regatului Poloniei, care a încercat reînvierea Uniunii Polono-Lituaniene în timpul invaziei franceze a Rusiei în 1812, a adoptat cocardele roș-albastre, simbolizând unitatea Poloniei (roșu) și Lituaniei (albastru). Armata Ducatului Varșoviei, controlat de Franța (1807-1815), și cea a Regatului Polon al Congresului, controlat de Rusia (1815-1831) au utilizat cocarde albe, care au fost purtate și de cadeții care au declanșat
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]