393 matches
-
zicea soțul. Înțelegerea cu cârciumarii fusese că soțului ei să-i fie servită doar băutură produsă de ea, “pruna curată”. Cel mai greu îi era să ascundă țuică de bunicu. Avea un nas fin bătrânelul, de o găsea și sub cocenii din grajdiul vitelor. Mai tarziu, după moartea lor, prunii au devenit principala sursă de venit suplimentar pentru părinții mei. Deși tata era inginer și mama contabilă, cheltuielile casei, cu doi copii, erau în creștere. După pensionarea de boală a mamei
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
raze adormite, Mângâie câmpul c-un cântecel tors Din ale stelelor cosițe împletite.. Sus pe-ale dealurilor platouri Câteva cornute pășesc agale Rumegând stingher sub surii nouri, Se opresc tăcute și privesc în vale. Trase de boi slabi, care cu coceni Trec prin peisajul jalnic, coșcovit Fapte care toamna se succed în vremi Ca un stol de grauri pe-un drum pustiit. Vântul dirijează simfonia nopții Printre ramuri goale sărace de straie Un câine latră uitat în fața porții Iar luna se
PEISAJ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381412_a_382741]
-
lipsă, iar elevii îndemnați să folosească vechile caiete și să le mai umple o dată cu temele pentru acasă, ba chiar, de mult uitata tăbliță de ardezie cu tibișir reintră în circuitul valorilor perene. Hârtia igenică deveni o amintire, cedând locul tradiționalului cocean de porumb, iar șervețelele de masă din hârtie, o delicatesă care se regăsea numai pe nota de plată a restauran- telor de lux. Se intensifică la maximum tăierea copacilor, fără nici una din grijile fraierilor de finlandezi. Pe noi, care aveam
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
i s-a părut că a scos un horcăit de porc înjunghiat, că s-a retras înspăimântat câțiva pași înapoi, rezemându-se de uluca grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la primăvară să-l ducă pe locul din Țarină, unde era un pământ argilos, iar pe alocuri nisipos, că orice ai fi pus pe el
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
care purta trenci, ca-n filme. Nu se încadra nicicum în peisajul începuturilor universitare de la noi. "Ai venit să rămâi?" l-a întrebat. "Am venit să plec." i-a răspuns prompt Profesorul Tohăneanu. Când au ajuns pe strada Vasile Pârvan, cocenii de cucuruz uscați și Bega mâloasă după o secetă prelungită au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
la lumina lunii. Căruța am dus-o ceva mai departe de locul pândei, nu cumva prezența boilor să sperie bursucii. Că doar noi aveam interesul să-i atragem, să le creem impresia că sunt la ei acasă. Câteva brațe de coceni verzi și dulci și niște bostani hăcuiți cu securea au umplut coșul căruței pentru ca boii să aibă de lucru toată noaptea. Luasem cu noi niște curmeie de frânghie și câte un ciomag. Ziceam noi că îi amețim cu bâtele și
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
i s-a părut că a scos un horcăit de porc înjunghiat, că s-a retras înspăimântat câțiva pași înapoi, rezemându-se de uluca grajdului. - Ce stai, omule? Să-l acoperim mai repede, Andrei. Acum se face ziuă... Au aruncat coceni, paie, resturi de lemne, iar deasupra au umplut cu bălegarul adunat, pe care trebuia ca la primăvară să-l ducă pe locul din Țarină, unde era un pământ argilos, iar pe alocuri nisipos, că orice ai fi pus pe el
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
stau în preajmă și flutură. În aceste cuviincioase « lecții de probă » - dintr-o « copilărie trădată » - stau martore rămășițelor de amintiri - zeificate icoane pe scoarță. Singura temere a poetului este « să nu-mi aprind / cuvintele/ adunate în cărți / câteva glugi de coceni din oborul cu poezie » (Focul gheenei). Pentru că, fără ea, ce ne-ar mai rămâne? Creator fiind, poetul este stăpânul sunetelor pe care le supune după bunul său plac : « eu voi hotărî într-o zi / rodirea sunetelor / din smoala tăcerii / semănarea
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
Traian Atanasiu` 15 nori albi destrămați - bătrână albăstrește cearșafuri vechi 16 drum cu serpentine - oriunde întorc ochii brândușe de toamnă 17 trandafiri uscați - boabele de roua strălucesc mai mult Cristina-Monica Moldoveanu 18 sperietoare - păsările ciugulesc strugurii negri Sorin Micutiu` 19 cocenii uscați - poate secera lunii mai ascuțită Marcela Ignătescu 20 clopote mute - cu șoapte ghioceii topesc zăpadă Radu Ignatescu 21 Noapte cu stele - de dupa perdea bătrână cu ochii-n lacrimi 22 Rafale de vânt - frunzele acoperind proaspătul mormânt 23 Aniversare - în
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
câte ceva de făcut. Dacă nu era de arat și semănat, era de coasă. Dacă nu era de secerat, trebuia adus fânul și băgat la adăpost în podul grajdului. Dacă nu era de cules porumbul, era de tăiat și legat la coceni. Dacă nu făta o vacă, sigur făta purceaua. Dacă nu era nimic de făcut la câmp, musai trebuia dus la pădure după lemne, de adus acasă, de tăiat, de spart și așezat la locul lor....de rânit la zăpadă...de
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
fără a depăși limita ce ar putea permite trecerea către vulgaritate. În felul acesta, stârnește hazul cititorului cu „mingea spartă” a miresei, cu aluzia la felul în care „cântă cucul”, cu „țapa intrată în dește” sau cu „burta umflată” din pricina cocenilor mulți, care au necesitat mai multe zile pentru a fi tăiați. Cam așa stau lucrurile și în povestirea „Miezul verii”, în care, cu o singură frază, iată, dezvăluie secretul problemei: „Nu stau nea Petrică, zău, mă doare, zău, zău mi-
ÎN TON CU NEA MĂRIN DE LA BĂILEŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373094_a_374423]
-
mei ...fâșie ..care a făcut ..multe victime! Portul, jocul, graiul situat între dialectul ardelean și cel crișean l-a însoțit pa țăranul măcean la șezători, care la Macea se numeau-" A mere cu lucru" -Cu cosele, croșetat, nățuit ,cu desfăcut coceni, cu ales pasula, grâu, degustat de vin .. ori must. Rapsodul local, Ioan Ardelean Alexandru, mere ..acum "CU SCRISU" și a dat satului o CARTE despre ANAMBLUL EDERA , Înființat de EUGENIA DEAC și instruit de Ioan Dârau. Cartea este un OMAGIU
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
ceți ce se lăsase peste tot pământul, într-o dimineață, pitisem caii și căruța într-un lan de porumb, eram foarte obosiți, peste zi muncisem de ne spetisem cărând la muniții. Acum ne odihneam, eu dormeam pe câteva brațuri de coceni lângă botul cailor, focul se liniștise și, când totul părea că s-a sfârșit, mă trezește un răpăit scurt de mitralieră, venit foarte de aproape, urmat de un rânchezat de cal...Imaginea lui o am permanent în minte, nu numai
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
tare de înger, așa că nici de data asta nu vei dispera! - Dacă drăcușorul paznic îndrăznește să pătrundă în ogradă îl voi arde pe jar cu tămâie! Să stea la poartă, iar dacă-i e somn, pune-i o glugă de coceni, să nu răcească! - se amuză Elena prinzând curaj. Îți voi coase la cămașă tămâie să te apere de vicleșugurile sale. Între timp cerul se înnoură. Erau semne de schimbare a vremii. După cină, Pătru și Elena, așteptară cu înfrigurare să
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți pentru încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
o frumusețe de păpușă. Îi făcuse rochiță roșie de stambă cu floricele. Îi pusese în cap mătase de porumb, ochii erau din două mărgele albastre. Altă prietenă de a ei, Lenuța lui țața Floarea, avea un băiețel făcut tot din coceni de porumb, cu cămașe cusută de ea și pantaloni albi cusuți cu mărgele. Așa că s-au gândit să facă nuntă între păpuși. A fost pe drum alai mare, format din copiii de pe uliță și din ceva căței și pisici. Luna
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
la interne. Toată pagina a doua se ocupă de furajele grosiere, care trebuie bine gospodărite. Personal, mi-a plăcut titlul unuia din materiale: Cu gustul și mirosul îmbunătățite prin tratarea cu leșie de cenușă. Ce ziceți? Dar ăsta? Pentru scărmănarea cocenilor. Nu-i trăsnet? (O paranteză: pentru că în pagină există și un grafic, trebuie să recunosc, înduioșat și rușinat, că el îmi aparține... eu fiind, la acea vreme, încadrat ca desenator la organ; în grafic se arată, clar maoist, cum un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Omul se hrănește − atunci când folosește vegetalele − preponderent cu semințe, adică și cu embrionii viitoarelor plante (de aceea, de pildă, pâinea e considerată la români sfântă); mai rar, cu rădăcini, dar de asemenea vectori ai vieții; însă niciodată cu organe moarte (coceni, de exemplu); fructele, deci pulpa, ce nu transmite viața, nu sunt folosite în hrana propriu zisă, ele fiind un desert. Cu alte cuvinte, omul ucide pentru a se hrăni. Pentru că planta nu participă la șirul generalizat al reîncarnării, motiv pentru
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Micii ecologiști în acțiune » sortarea și depozitarea deșeurilor colectate. “*” Lucrări practice realizate cu materiale refolosibile - unele din ele au fost lucrate împreună cu preșcolarii, altele au fost confecționate pentru preșcolari (jucării) - sub genericul « Creativitate și fantezie prin refolosirea deșeurilor» : “*” Păpuși hazlii - coceni de porumb, deșeuri textile ; “*” Broasca țestoasă - coji de nucă, carton ; “*” Sticluțe muzicale-pet-uri mici, boabe de porumb, orez, mazăre pietricele, hârtie creponată; “*” Măști pentru carnaval - carton colorat de la diferite ambalaje ; “*” Covoraș - din capace de plastic ; “*” Vază/ suport pentru creioane - pet-uri
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
, Gavril (pseudonim al lui Pompei Cocean; 15.VIII.1950, Târlișua, j. Bistrița-Năsăud), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Copil) și al lui Maxim Cocean. Face școala generală în satul natal (1957-1964), urmează Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej (1964-1968) și Facultatea de Biologie-Geografie a Universității „Babeș-Bolyai
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
, Gavril (pseudonim al lui Pompei Cocean; 15.VIII.1950, Târlișua, j. Bistrița-Năsăud), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Copil) și al lui Maxim Cocean. Face școala generală în satul natal (1957-1964), urmează Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej (1964-1968) și Facultatea de Biologie-Geografie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1973. Obține tot aici doctoratul în geografie (1980), cu monografia Munții
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
brune, compostul poate degaja un miros de amoniac. Iată lista cu elementele pe care le puteți utiliza: iarba uscată tunsă de pe gazon; zațul de la cafeaua făcută la ibric (cu condiția să nu conțină clor) cenușa de la lemne; rumegușul și talașul; cocenii de porumb; acele de pin (atenție, totuși, să nu puneți prea multe); anumite cartoane subțiri și neimprimate (cofraje de ouă, rulourile de la șervetele de bucătărie sau de la hârtia igienică); paiele; frunzele căzute toamna; pământul și mranița luate de pe fundul ghivecelor
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
porumbul, ardeii, vinetele, sfecla, fasolea, cartofii, roșiile și diferite specii de flori, precum crizantemele, daliile, gladiolele și chiar unele buruieni. Ea face găuri în tije, lăsând în jur urme fine de praf de la planta măcinată. Găurește tulpinile și atacă și cocenii, și frunzele. Plantele pot fi infestate de mai multe larve. Ce puteți face? Preventiv, puteți să plantați varietăți rezistente și să faceți rotația culturilor cu leguminoase. Toamna, puteți să puneți tijele în pământ sau să le tăiați și să le
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea eternă, îmbrățișarea închisă în roade, întâiul bulb al dragostei din care se naște o lume rotundă, o căsuță fermecată în care viața continuă. Deasupra lor, de veghe, stau cocenii de porumb cu menirea sfântă de bărbat de a apăra grădina lui Verde Împărat de ploi acide și furtuni. Dar ce să vezi, a ieșit măria sa Verde Împărat, la braț cu Împărăteasa, să-și scalde privirea în grădina lor fragedă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
a devenit ajutor la muncile câmpului, unde era de folos, în principal datorită fizicului lui, la săpat, la prășit și ca paznic la vie si pepenii verzi. Bunicul construia pentru el, în perioada caldă, la câmp, din lemn, ierburi și coceni de porumb, un foișor și o covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și pentru noi, domnișorii, cum ne zicea Costică, locul preferat de joacă atunci când mergeam la câmp cu căruța bunicului. Când am mai crescut
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]