640 matches
-
nu putem să fim plini de pasiune în fața oricărui lucru. Ironia dezvoltă în noi, mai întâi, un fel de prudență egoistă care ne face imuni față de exaltarea compromițătoare și împotriva extremismului sentimental..."347 În sfârșit, din aceeași perspectivă strict a cochetării cu "artele", interesul lui Fred pentru primenirea citadină bucureșteană nu este deloc întâmplătoare, ci voluntară oferă indicii pentru cititorul/privitorul avizat (v. fragmentul în care este descris traseul preferat prin București pe lângă locurile unde "se deschide o stradă nouă"348
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tabloului, ediția citată, p. 72 358 Ibidem 359 Doamna T. se manifestă constant pudibond și nu creditează părerile bărbaților și ale amicelor de un "servilism" estetic deranjant pentru ea: "...Nu știu dacă mă lăsasem cu totul dezbrăcată, dintr-o inconștientă cochetărie cei doi bărbați îmi spuseseră că am un corp <<neasemănat>>, de <fausse maigre>>, ca și pritenele mele, care mă vedeau goală..." Cf. Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 20 360 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
decisă de selecție a subiectelor și a acordurilor de culoare, care, ca și priceperea de a compune, o situează oarecum între arta naivă și amatorism. Este cu atât mai lăudabil faptul că ea nu trișează, nu subminează sinceritatea viziunii prin cochetăria față de stângăcii.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65) O Ocoș Elisabeta 1902 1970 Pictor Născută în anul 1902, în localitatea Valea Mare, județul Arad. Debut artistic 1955 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cel mai serios ziar de atunci) și opiniile sale erau primite cu toată atenția de scriitorii consacrați, fie că se numeau Mihail Sadoveanu, Rebreanu, Arghezi sau Galaction, care-i acceptau obiecțiile fără iritație (sau având în tot cazul decența, ori cochetăria de a o disimula și în nici un caz dezonoarea de a-i da o urmare vinidicativă). Cum spuneam, vocația critică e totdeauna timpurie: nu devine critic cine nu a avut această ambiție din adolescență, adică de la fervoarea primelor lecturi decisive
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și combinații insolite, nu întotdeauna inspirate: „Foaie verde sângeriu,/ Doi pustii într-un pustiu. Rană mult apetisantă, / Miere crudă-n agravantă. Două friguri post-restant,/ Tu bacantă, eu vacant.” SCRIERI: Aurul din aripi, Timișoara, 1986; Ascultând ceasornicul în baie, Oravița, 1995; Cochetăria cu fulgerul, Reșița, 1995; Șantier în creier, Reșița, 1996; Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin (în colaborare cu Victoria I. Bitte și Tiberiu Chiș), Reșița, 1998; Neputința de-a închide cercul, Timișoara, 1999; Provinciile cerului, Reșița, 2000; La Paradisul mineral Gruescu, Reșița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
De o sută de ori Banat (Patima și pătimirile unui publicist în pustie), Deva, 2003. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între mitemul romantic și postmodernism, „Semenicul”, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, Poemul ca o decență inutilă, LCF, 1995, 37; Victor Cubleșan, „Cochetăria cu fulgerul”, ST, 1996, 3; Geo Galetaru, „Ascultând ceasornicul în baie”, PSS, 1998, 100; Bitte- Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 235-237; Adrian Alui Gheorghe, „Neputința de a închide cercul”, CL, 1999, 10; Ruja, Parte, II, 207-208; Ionel Bota, Visul și Inorogul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
adevărată e o pură chestiune de interpretare... iar o problemă de interpretare este o chestiune de pură frumusețe sub forma unei întrebări... care trebuie să rămână acasă... în cap. Asta o știu prea puțini... sau prea mulți. La timpul ei... cochetăria cu național-socialismul... gata... gata... a, ce... de înțeles ca proces de detașare, ca formă a unei deschideri lumești radicale... o greșeală îngrozitoare, dar o greșeală ca o consecință logică... (Bea) Omul crescut acolo nu trebuie să fie învățat nimic, pentru că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lase să intre în vechiul circuitul normal. PIANISTA: Lumina peisajului este respingătoare și voi chiar de nesuportat, peisajul. COMPOZITORUL (o sărută): Ne iubim, pentru că urâm tot ce e de recunoscut ca apariție... nimic nu rămâne pe delături... și o scârboasă cochetărie cu scârboșenia. CÂNTĂREAȚA (sare în sus și respiră greu. Țăranca se duce îngrijorată la ea): Lăsați-mă. Este respingător de minunat. Ziua e ca un tort de ziua de naștere pentru a suta aniversare. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Trebuie să mâncați mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată deopotrivă să cunoască lumea satelor și a orașelor, inclusiv a capitalei țării. Cu privire la București, are prilejul să polemizeze cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
iar inscripția pe care o afișează la gât nu mai are nevoie de nici un comentariu, deoarece deviza ei în viață este mai mult decât elocventă: „Amor vincit omnia” 483 . Portretul stareței, care reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exemplu despre comportamentul insolit al Cristinei „ Nu a durat mult până când Papă Alexandru al XVII-a a inteles ca cea mai specială dintre persoanele convertite de el nu intenționează să fie o fiică docila a Bisericii[...] Regina cea lipsită de cochetărie a început brusc să poarte rochii foarte decoltate[...]și, astfel îmbrăcată, participă la întrevederile cu cardinalii[...] Reacția Cristinei la criticile care au urmat a fost una caracteristică: pur și simplu și-a acoperit sânii cu perle."<footnote Georgina Masson, Queen
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
planurile lor pe sprijinul Spaniei. Regele a aflat despre această conspirație, și fără multe regrete l-a condamnat pe tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Marș avea să ia drumul eșafodului:"fostul arbitru al elegantei își regasise cochetăria pentru ultima să parada. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de matase verde legați cu o panglică albă, haină lungă era tivita cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
desfrâului", se spunea în mediile evreiești elenizate din secolul I. Tandemul aparență/concupiscență va persista, chiar în plin creștinism. Tertulian, cartaginezul care vedea în idolatrie "cea mai mare crimă a speciei omenești", mare luptător creștin împotriva imaginilor, va condamna insistent cochetăria feminină. Fard, pieptănătură, ruj de buze, parfum, rochie totul e controlat de el. Până la lungimea voalului pe care trebuie să-l poarte tânăra creștină la adunările liturgice. Își găsește ecou la alt iconomah, Calvin, în Învățătura religiei creștine: Omul nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
am dat oare seama că o formulă neroadă nu poate ține piept vieții niciodată? (...) Marta nu m-a îndemnat niciodată să fiu erou, nu, nici o vorbă...Numai gelozia mea neroadă a socotit că, prin uniformă și vitejie, are să-i potolească cochetăria. Vasă zică numai eu sunt vinovat și trebuie să îndur remușcările...” (L. Rebreanu - Pădurea spânzuraților) 3. Prin ce indici gramaticali și stilistici este marcat fluxul conștiinței lui Maxențiu în fragmentul următor? “Maxențiu era păgubit numai de acele răutăți ce-l
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
largă un covor moale de troscot; lângă târnaț, străjuiau câteva dalii semețe. Bătrâna era friguroasă ori, poate, rămăsese, datorită grijii pentru voce, cu slăbiciunea apărării gâtului. Utiliza felurit e șaluri și eșarfe, ceea ce putea să pară și un fel de cochetărie, pentru a masca ravagiile anilor, mai ales că ținea să fie încă o doamnă. Când vorbea cânta, atât de suav îi rămăsese glasul, în af ara regi strului de jos, puțin voalat. Trecea de la vocea sonoră la șoaptă și se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îți mai acorzi o rupere de rutină și, prin ea, inspiri adânc ceva posibilități venite din trecutul cel mai uitat. Fosa asta abisală portabilă, ce îmbie la fosilizare, e leagănul arhitecturii, declară Rudi, pătruns de importanța mesajului. De multe ori, cochetăria cu imposibilul în străfundul ei îi înmoaie acestuia inima-i de piatră; dar totu-i să dispui de spațiul în care să i te poți deda. Cufundat într-astfel de explorări, pretinsa urgență a ieșirii nu te mai găsește și-
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de om, în special în India, se spune că baia de noroi spală ființa, o face mai curată: poate fi folosită atât în purificarea trupului, cât și a sufletului. Pentru a avea pielea fină, pentru a se înfrumuseța, din pură cochetărie, Cleopatra și regina din Saba se bălăceau, și ele, în glod. Astăzi, procedeul se numește "baie de nămol"; o femeie care se acoperă cu pământ umed își face o "baie de nămol", o femeie care își pune noroi pe față
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
audă ceea ce-i place, visează deja la fericirea conjugală, încredințat că "mijlocul subțire" și "formele gracile" n-au fost nicicând "frământate de o mână de bărbat". În plus, deși îi descoperă unele cusururi (cel mai grav i se pare, normal, cochetăria) îndrăgostitul înclină să treacă peste ele pe motiv că amorul "e o transmutație a valorilor" în care se confundă "într-o egală adorație defectele și calitățile ființei iubite". Iar cum Andrei, spirit dogmatic, hotărâse că iubește deja, era firesc să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pentru că nu ești plasat în conjunctura favorabilă. 2. ROMÂNIA- SUEDIA ȘI RETUR - Jurnalul IV al Gabrielei Melinescu. Orice jurnal destinat publicării are poate laboratoare secrete unde se cosmetizează îndelung fețele eului care urmează să se arate în diferite manifestări. Dincolo de cochetăria cu care îți arăți fața lumii, ca autor de jurnal trebuie să cazi în adânc, să explorezi acele zone ale interiorității care se sustrag captării în discurs, greu de vizitat ziua în amiaza mare. Visul este mereu o fantă de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
decisă de selecție a subiectelor și a acordurilor de culoare, care, ca și priceperea de a compune, o situează oarecum între arta naivă și amatorism. Este cu atât mai lăudabil faptul că ea nu trișează, nu subminează sinceritatea viziunii prin cochetăria față de stângăcii.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65) Ocoș Elisabeta 1902 - 1970 Pictor Născută în anul 1902, în localitatea Valea Mare, județul Arad. Debut artistic - 1955 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ca atunci cînd s-ar duce la serviciu). Întrucît șomerul n-are slujbă, rămînem pe Înțelesul că șomerul merge la biserică (și prepoziția la este cea folosită obișnuit În acest caz, pentru serviciu ar merge mai bine spre), dar resimțim cochetăria paradoxală și ironică cu celălalt sens. ceasuri triste ceasornicarul pleacă pe ultimul drum Dan Norea Și ceasurile din acest poem au două sensuri. Primul este actualizat În contextul Înmormîntării, În care este vorba de ore, timp de tristețe. Al doilea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
provoacă ciudate jocuri de lumini. Loc propice contemplării, reveriei, amintirilor. Un evantai care se strînge și se desface mereu, Întrun ritm oarecum sincopat, este semnul unei prezențe feminine care Însuflețește peisajul. Dincolo de gestul utilitar de răcorire și de o anume cochetărie, evantaiul, care cînd se Închide, cînd se deschide, dă dintr o dată un ritm emoțional reveriei și rememorării. Luminile și umbrele par acum succesiuni de Întîmplări și fapte, de bucurii și de regrete, de Împliniri și de eșecuri, de izbîndiri și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe care articularea lui o degajă și o conturează treptat este cum nu se poate mai bine strunită. Primul vers, gătită de drum, desface generos un evantai larg de posibilități. GÎndul explorează mai curînd variantele unei călătorii posibile și bucuria cochetăriei feminine de a se răsfăța cu alegerea celei mai potrivite ținute pentru fiecare dintre ele. Și rămîne departe de ideea, care va rămîne nerostită, a ultimului drum. Și gătită, și de drum se lasă greu abătute spre un final atît
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Electra și Trachinienele, în care facultățile creatoare sunt utilizate de un artist neîntinat de imixtiunea tendinței. Această abatere de la poetica realistă este un efect de scurtă durată, la care, din pricina inaderentei lui structurale, B. va renunța ușor, ca la o cochetărie de moment. Cărțile scrise după 1944 sunt doveditoare în acest sens. Aspecte din viața română în scrisorile lui Cicero (1959) o confirmă, tabloul Romei antice, răsfrânt de celebrul creator în epistole și cuvântări, reconstituind mediat profilul omului și pe cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
multe din obiectele de mobilier și decor au fost luate fără a li se mai ști soarta. La 16 octombrie, ziarul Ecoul Moldovei anunța că pregătirea camerelor suveranilor era gata, notând că apartamentele dinspre nord, ale reginei, erau „de o cochetărie nespusă, fără a fi prea Încărcate”, În timp ce apartamentele regelui „predomină printr-o severitate de stil și culoare În mobilier și stofe” . Tot la Comandament au fost ridicate special pentru eveniment o bucătărie provizorie , utilată cu o „mașină de bucate”, pusă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]