343 matches
-
de un afurisit de cancer. Am regretat-o. Și-o regret și acum. Mie mi-a fost dat să văd și omul de dincolo de catedră. I-am ajutat pe toți colegii mei care nu se descurcau la matematică, trimițându-le cocoloașe cu rezolvarea exercițiilor. Ea știa asta, dar îmi era recunoscătoare pentru că întindeam mereu mâna spre ceilalți. O vreme sufletul meu a fost în doliu...Știu că ea chiar a văzut în mine copilul ambițios de la țară care mușcă din carte
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
adică să scriu realmente și nu doar să stau cu hârtia în față, am înțeles dintr-odată de ce, în prima seară după ce ajunsesem la Cloisters, toți cei care se aflau în sala de lectură băteau cu pumnii în masă, făceau cocoloașe de hârtie pe care le aruncau disperați de ziduri și urlau: „Nu pot să fac chestia asta!“ Față în față cu întrebările alea, am descoperit că nu voiam deloc să răspund la ele. 37tc "37" Care e cea mai veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
despărțirea noastră. — Bună, zice. — Bună, Îi răspund jenată, după care se așterne tăcerea. Fără veste, observ lista cu idei de locuri de Întâlnire, Încă neterminată, tronându-mi pe birou. Shit. O apuc cu gesturi cât pot de normale, o fac cocoloș și o arunc nonșalantă la coș. Toată bârfa despre Sven și Jack a Încetat brusc. Știu că toți cei din birou sunt acum cu urechile ciulite la noi, chiar dacă se prefac că au altă treabă. Parcă am fi Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ar fi nemaipomenit să pot participa la aceste întruniri. Trebuie să pot trece peste toate astea. Mă întreb dacă Charlotte va continua să le spună celor doi copii „cei mici“ și atunci când vor deveni adolescenți și se vor bate cu cocoloașe de pâine la balurile de caritate. Probabil că da. Îmi revin din elucubrațiile mele și îmi dau seama că tocmai a terminat și stă jos. Arată incredibil de veselă; ceilalți se uită însă la ea îngroziți. Faptul că orice comentariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pentru sesiunea de examene din ianuarie, n-a mai răbdat. Într-o zi, când Prințesa a început să cânte,a ieșit afară s-o atenționeze să tacă. Neștiind cum o cheamă și nici la ce apartament stă, a format niște cocoloașe de zăpadă și a dat în fereastra apartamentului de unde se- auzea muzica. — Ce vrei mă? l-a întrebat Prințesa deschizând furioasă fereastra. — Termină cu cântatul, că deranjezi lumea, nebuno. — Nebunule! Caramba!a închis fereastra continuând să cânte. Studentul s-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de sus și până la poale, murdară pe păr, pe rochița albastră cu buline galbene, terfelită de iarbă și de balegă proaspătă, murdară pe gambe și pe pulpe, cu sandalele dezlipite și înnoroiate (de unde, Dumnezeu, noroi, acuma, pe arșiță?) și cu cocoloașe mărunte de mizerie, din praf amestecat cu transpirație, etalate inocent și promiscuu între degetele de la picioare, ale căror unghii prelungi sunt date cu un lac ieftin, sidefiu. Adie, dinspre ea, un fâs de parpangică! Vin problemele! vorba lui Dănuț. Coco
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fost vopsit pentru o reprezentație de circ. Urmă o dezbatere amplă asupra perspectivelor tânărului. Se amestecă și doamna Gavrilaș cu amintiri discrete despre administratorul din Vlașca. Numai Marioara tăcea, pufnea din când în când spre Titu și-l bombarda cu cocoloașe de pâine, la care însă el nu lua seama, fiind acuma ocupat cu chestii serioase. Încetul cu încetul, totuși, entuziasmul proiectelor se potoli. Gavrilaș, obișnuit să ațipească după-amiază cîte-un ceas, începu să caște și apoi se întinse, oftând, pe pat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ai lui Nostromo. Puternicele faruri care înconjurau structurile remorcherului ca un inel strălucitor, suplineau lipsa soarelui, gonit de pe glob. Departe de a înveseli împrejurimile, ele dispersau pe contururile lugubre ale stâncilor o aureola lunară nu prea ademenitoare. Tot mai numeroase, cocoloașele de praf aglomerate striau valul de lumină împrejmuit de noapte. Pe pasarelă, Ripley aștepta, se resemnase să nu mai facă altceva decât să zică " DA" primul lui apel al exploratorilor. Neputința ei de a-i preveni pe cei trei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în coloană. Se ridică și se întinse .Ce să facă cu chestiunea sâcâitoare. Încercă la întîmplare cu niște vată (găsise un pachet întreg și altul pe jumătate pe un raft din șifonier, în spatele unui rând de cămăși împăturite); făcu două cocoloașe cât merele și le vîrî la piept. Cum decolteul rochiei avea bentița de sus foarte întinsă pe piele, totul ieși nesperat de bine. Tot sânt bune la ceva și filmele vulgare cu travestiuri, își zise râzând. Gagica din oglindă avea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un cofraj de beton din care ieșeau fire îndoite. Uneori culoarul se bifurca, și până și Gina se oprea încurcată, întorcînd înspre mine ochii nedumeriți. Apoi zâmbea triumfător, arătîndu-mi, la câțiva metri mai încolo, pe unul dintre coridoarele îngemănate, vreun cocoloș de gumă roză de mestecat sau o jumătate de pateu cu brânză, acoperit de puful mucegaiului. O luam pe acolo, afundîndu-ne tot mai departe pe sub orașul ce plutea ca un nor peste capetele noastre. După ce merseserăm o vreme prin apa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care era sursa amuzamen tului. Pentru că am un metru optzeci și nouă, pantalonii nu prea au șanse să rămînă fixați În bocanci, sînt prea scurți. Iar tunica e cu o mărime mai mică decît cămașa, care nu stă Îndesată În cocoloașe pe dedesubt, așa că se strecoară afară pe unde nimerește, sub efectul strînsorii. Dar, pentru că o uniformă completă mărimea mea nu există, va trebui să mă obișnuiesc cu aceste mici zgîrcenii ale destinului. Refuz În schimb șortul. Un chilot căruia, pentru că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care se Îndrepta spre Arenă și Julius privea Înspăimîntat, scoțîndu-și capul urecheat pe fereastră și trăgîndu-l Îndată Înapoi, fiindcă un negrișor de vreo cincisprezece ani vira capul pe fereastră gata-gata să ajungă pînă la Susan și scuipa Înăuntrul Mercedesului un cocoloș de gumă de mestecat sau fiindcă un ciung Își băga ciotul la capătul căruia atîrnau biletele de loterie și Îi asigura că a doua zi aveau să fie milionari. Lui Susan i se făcu milă de un bărbat care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
înapoi spre spital, dornică să-l aibă din nou pe fratele ei doar pentru sine. Dar Rupp și Cain erau încă acolo, tolăniți în scaunele de spital. Mark stătea pe pat în capul oaselor. Toți trei făceau pase cu un cocoloș de hârtie. Mark arunca la nimereală. Uneori arunca peste umăr, lovind peretele din spatele lui. Dar arunca. Revirimentul o îngheță. Era cel mai mare salt al lui Mark de când mașina sa ieșise de pe șosea. Cain și Rupp îi dădeau pase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nu întîrziați. ― Oh, doar câteva minute, știți... Roși brusc și se ridică sfioasă cu fruntea în pământ. Ocoli stângace masa ținîndu-și fustele ca și cum n-ar fi vrut să deranjeze și să atingă pe nimeni. În dreptul vitrinei, trimise cu vârful pantofului cocoloșul de hârtie spre baie. Nimeni nu se uita la ea. Deschise ușa și împinse ghemotocul înăuntru. Arse biletul și aruncă cenușa în toaletă, răsuflând ușurată. " Încă o chestiune pe care ai rezolvat-o, draga mea! Degeaba te uiți în oglindă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
recunoască fapta. Fiind introdus în arest, s-a cerut la wc și prin vizor, cum era ordinul, a fost urmărit de subofițeri să vadă ce face,dacă nu cumva încearcă să se sinucidă. Și stupoare. A observat că arestatul făcea cocoloașe din materia fecală și le mânca. Așadar, bănuitul era bolnav psihic. Fiind dus la o expertiză medico-legală, s-a stabilit că într-adevăr, era bolnav psihic dar era psihopat responsabil penal, având în vedere modul cum a comis fapta și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
să ies din baie? Zău, mamă, că nu te înțeleg. Nu există nici un alt lucru pe care tu, ca gospodină, să te simți obligată să-l faci în momentul acesta? Am observat azi-dimineață că în hol s-au adunat niște cocoloașe de praf de mărimea unor mingi de baseball. Curăță casa! Telefonează să afli ora exactă! Fă ceva! Culcă-te și trage un pui de somn! Pari cam trasă la față în ultimele zile. — Bineînțeles că sunt. Tu rupi inima sărmanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mamei sale, Asya a țipat furioasă: — Nu e adevărat! Mătușa Zeliha a capitulat cu o lucire ștrengărească În ochi: — Bine, scumpo, dacă spui tu. Abia atunci a observat Asya tava pe care o căra mătușa Feride. Pe ea erau un cocoloș mare de carne și unul și mai mare de aluat. În seara aia la cină aveau să mănânce manti. — De câte ori trebuie să vă spun că nu-mi place manti? a urlat Asya. Știi că am renunțat să mai mănânc carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
e o masă de gaz cu niște zone de lumină strălucitoare, gaz care umple interiorul globului. Toate măsurile astronomice trebuie revizuite. Cerul nu e infinit, e circumscris. Soarele, dacă totuși există, nu e mai mare decât atât cât pare. Un cocoloș cu un diametru de treizeci de centimetri În centrul pământului. Bănuiseră și grecii asta.“’ „Asta ai inventat-o tu“, zise obosit Diotallevi. „Aiurea, am inventat-o eu! Ideea asta deja o scosese din el la Începutul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Mariana Își deschide geanta cu un gest repezit și scoate un prospect mototolit pe care Îl desface brutal În fața ochilor lui: — Privește, pentru numele lui Dumnezeu, privește! Wakefield privește: niște bebeluși cu granulație mare zăcînd Într-o mizerie plină de cocoloașe Într-un dormitor Întunecos. — Știu, bîguie, am văzut la televizor, este o situație Îngrozitoare. Mariana Îl țintuiește cu privirea ei Încremenită, cu ochii ei căprui, cîndva frumoși, reci În spatele ochelarilor. — Asta e tot ce ai de spus? Wakefield Își scotocește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
loc primul spectacol dadaist: primul interpret (un tînăr de 19 ani, mărunțel și vioi, cu monoclu, nimeni altul decît Tzara) își făcuse intrarea în scenă declamînd melodii sentimentale și nostalgice („Adieu, ma mére, adieu, mon pére”) și împărțind spectatorilor scandalizați cocoloașe de hîrtie. Se retrage după intrarea intempestivă a unui grup de personaje acoperite de măști oribile și cocoțate pe catalige, pentru a reveni - costumat ca un clovn dandy - citind „vesuri în stil vechi” (cf. jurnalului aceluiași Hugo Ball). Pentru Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
chibrit. Mai întâi i s-a părut că vin spre el o pereche, apoi o turmă de șobolani. Mișcările bilelor care se târau pe pământul pivniței, ca și sunetele ascuțite, ca niște chițcăieli îndepărtate, îl speriaseră instantaneu. Pe măsură ce armata de cocoloașe se apropia, începuse să înțeleagă. Era un grai cunoscut și atât de cald, încât își simțea inima palpitând și creierul invadat de amintiri imposibil de legat într-o poveste. Și imediat știuse că sunt glole. Îi înconjuraseră capul și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
două umflături cât corcodușa, un fel de cornițe, așezate simetric, dar pe care le putea camufla cu părul. În fiecare dimineață își fixa cu agrafe două fâșii de păr peste coarne, apoi așeza restul părului, umflat bine între cele două cocoloașe, dat cu briantină și făcut ca o caschetă protectoare. Se tundea singur, între două oglinzi, și se chinuia îngrozitor ca să-și potrivească tunsoarea la spate. Și, de parcă n-ar fi fost de-ajuns, Achile avea și creastă. De fapt, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Mediafax. Pe la prânz, Andrei trecuse pe la terasa Gropii. Salutase amabil în stânga și în dreapta, zâmbind cu obrazul stâng la înaintare și rulându-și alene șuvița pe după urechea țeapănă. Apoi se îndreptase cu brațele deschise spre Florentina Bârză, o femeia ca un cocoloș de unt: - Flori, dragă, nu te-am mai văzut de-un veac, arăți superb, ce-ai făcut de arăți atât de bine? Flori se ridicase și ea zâmbind. Era o femeie alunecoasă și blondă, îmbrăcată într-o roche neagră, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
puși să facem diverse treburi, să plivim în grădină, să cărăm apă, să dărăcim lână, să toarcem. Nu-mi amintesc de mine fără un fus în mână. Știu bine că eram certată pentru neîndemânarea mea, pentru că în lâna mea rămâneau cocoloașe și pentru că firul pe care îl torceam nu era egal. Lea era cea mai bună mamă din lume, dar nu era și cea mai bună profesoară. Ea era atât de îndemânatică din fire, că nu putea înțelege că un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să nu mă mai opresc niciodată. Iau mecanic un prosop de bucătărie și încep să șterg cu el masa în cercuri fără sens. După care îmi zăresc biletul pentru Trish, care încă mai zace pe masă. Îl înșfac, îl fac cocoloș și-l arunc la coș. Mai târziu. Am s-o fac mai târziu. Simt că abia pot vorbi, darmite rosti un discurs convingător de demisie. — Aici erai ! Trish intră în bucătărie cocârjată de cele trei sacoșe mari cu cumpărături, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]