194 matches
-
Doru mai bine Îmbrăcat ca În ziua aceea. Dan la fel. Am mers la o cârciumă Aici, Dumnezeule, aici... Ochii i se umeziseră, dar totuși lacrimile nu se iveau. — Au Început să mă insulte pe rând. Spuneau că numai o cocotă ordinară putea face ce-am făcut eu. Doru, care-mi promisese că mă va apăra, lovea acum cel mai tare. Dan l-a Întrebat dacă m-ar fi putut lua În căsătorie așa cum ar fi fost el prost să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să nu mă lase. M-a repezit. Am plecat urlând de disperare. A treia zi m-am dus iar. M-a avut și m-a gonit. Acceptam orice. A patra zi mi-a și vorbit. Mă trata cu „scumpa mea cocotă ordinară“. Am tăcut. La facultate, a povestit la toți colegii cum m-am culcat eu cu el și cu un altul. Colegii au râs și m-au batjocorit și ei. — Măi, Angelo, n-am auzit pe nimeni batjocorindu-te. Mințeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Îi face curte un asistent. Zice că vrea s-o publice În Gazeta literară.“ „Și ce e rău În asta?“ „Dimpotrivă. Îmi ridică baremul, dar nu sunt sigur că o va publica.“ Se ferchezuiește, se dă cu parfum ca o cocotă și pleacă. „Ciao, Martine.“ „Pa.“ Las cartea, sar În picioare, ies la aer. Merg ca un automat pe calea Victoriei. Mă opresc din când În când și mă uit la câte o femeie. Se uită și ele. Nu din același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
hotelul, și m-am despărțit pentru totdeauna de buldogii mei, după ce postiserăm laolaltă două zile împlinite. Cățelul a fost chiar surprins de portar scormonind gunoaiele de la bucătărie, în vreme ce cățelușa, ghemuită în poala halatului meu, suferea de foame fără să scâncească. Cocota elegantă care mi i-a cumpărat, i-a sărutat pe bot, strângându-i pasionat în brațe. Zitta, sârboaica mea cu părul cânepiu, înaltă și dreaptă, întoarse capul cu dispreț către mine și, cârâind printre buzele subțiri, trase ca din grifel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din piața rușinii, devine pentru A. C. prilej de a insulta poporul care-l hrănește”. Și reapare, fulgerător, tema principală, la baston. Pe spinarea poporului care te hrănește. Aceasta-i cauza pentru care mă duc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
continuare că „sînt mulți gușteri aligatori care vor să vîndă țara”. Ommm! Nu, doamnă, gușterii aligatori nu vor acest lucru. Ei se hrănesc cu insecte și stau În apă. O aflăm din „Colțul onanistului”, tot mai neîncăpătoarea rubrică a revistei Cocota. Publicație de unde descoperim diferite obiceiuri românești ale oamenilor de la sate. Un asemenea obicei, ni se spune, ar fi și acela de-a pune o femeie Într-un coș cu fundul decupat. Bărbatul Întors de la munca cîmpului ori de la bufet se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Toată lumea a observat ce mult a crescut nasul președintelui În ultimii doi ani. E jenant. Mironov merge și mai departe, declarînd că poporu’ „a găsit un sfînt”. În privința laudelor, ar fi fost bine să țină cont de revista de specialitate Cocota, ce ne Învață o metodă garantată ca să provoci plăcere maximă unui bărbat: „Lăudați-i penisul”. Un alt dr., pe lîngă atîția prof. univ. care semnează cinstit cu numele și titlurile lor așa cum sînt ele, mai mult sau mai puțin adevărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Oricine ar putea să apară din bezna asta. — Dar dacă noi nu-i vedem, nici ei nu ne văd. În plus, ne-ar lua, probabil, drept fată și băiat. Săptămîna trecută am ieșit cu haina și șapca asta, și o cocotă, care stătea În pragul unei case, a crezut că sînt băiat și mi-a arătat un sîn cu lanterna. Și asta era În Piccadilly. — Sfinte Dumnezeule, zise Helen. — Da, repetă Julia. Și n-am cum să-ți descriu cît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de variațiuni diferite, despre un prinț care, după ce a făcut scandal într-o casă onorabilă și cunoscută de toată lumea, după ce a renunțat la o domnișoară din casa respectivă, fată care-i era deja logodnică, a făcut pasiune pentru o celebră cocotă, a rupt toate legăturile pe care le avea și, neținând cont de nimic, în pofida amenințărilor, în pofida indignării publice generale, are intenția să se cunune zilele acestea cu femeia aceea dezonorată, chiar aici, la Pavlovsk, pe față, în văzul lumii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pământ străin. "Ca românii să se înfățișeze străinilor uniți"? Dar sînteți voi romîni? Dar cunoașteți voi poporul? Sînteți în stare a pricepe geniul și înclinările lui? Știți voi românește măcar? Păsăreasca d-lui C. A. Rosetti e limbă? Obiceiele de cocote și de picpocheți sunt datine strămoșești? Cărțile ce le scrieți, legile ce le croiți, gândirea și inima voastră, complexiunea voastră fizică și morală răsărit-au din sâmburii de stejar ce împodobesc mormântul lui Ștefan cel Sfînt? De la Seina, din Bizanțiu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o parte rasa română, cu trecutul ei, identică în toate țările pe cari le locuiește, popor cinstit, inimios, capabil de adevăr și de patriotism. Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași și de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale și occidentale, incapabilă de adevăr și de patriotism, rasa Caradalelor, pe care moldovenii din eroare o numesc munteni. Această teorie am espus-o în mai multe rânduri, dar "Romînul s-a ferit de-a ne răspunde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu ei, să ți se termine numele în -oglu -opulos sau în -idis și să fi terminat patru clase, sau, în caz de mari exigențe administrative și financiare, și un curs de... violoncel. Un adevărat sediment de pungași și de cocote, precum am mai zis-o. S-ar părea, la prima vedere, că e indiferent ce elemente determină soarta unui popor, fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc nu e indiferent. Toată soarta Franței e alta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi cu mult mai practică; căci ceea ce trebuie schimbat e regimul de trai al țăranului, care nu se poate îmbunătăți decât cu starea lui materială, care îmbunătățire iar nu poate avea loc decât înlăturîndu-se pătura de pungași și de cocote care îl guvernează. Daca Mihăleștii și Chirițopolii și-ar găsi locurile cuvenite în "spitalul iubirei de oameni" de la Văcărești, atunci spitalele pentru boale fizice în sate n-ar fi necesare. Daca bugetul statului n-ar fi el însuși un imens
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de caracter, tot ce ea avea vechi și tradițional, întemeiat pe dreptate și bună credință, e un rău ireparabil, și strein a trebuit să fie omul, arhistrăin, care se bucură astăzi că țara sa seamănă Franței tot așa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din țăranca sprintenă, vioaie, deșteaptă, cum era România acum douăzeci și cinci ani, acești străini au ajuns în sfârșit a face această lume spoită, bolnavă, plină de paraziții Orientului și Occidentului, o lume matură pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de minister ca S. Mihălescu, miniștri ca Giani, viceprezidenți de adunare ca Sihleanu? Este imaginabilă starea aceasta de lucruri și se poate ea însemna altfel decât cu numele celei mai complete barbarii? O! uniforme frumoase, craidoni scoși din cutie și cocote îmbrăcate după cea din urmă modă, bărbați muieri cari se sulemenesc fiind miniștri, astea le avem cu de prisos. Dar realitatea este completă ignoranță și corupție sus, neagră ignoranță și adâncă mizerie jos. Ș-acesta e poporul nostru romînesc? Poporul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
felul de monstruozități. Ei bine, a fost un adevărat noroc pentru toată opozițiunea că pahidermele bipede cari formează majoritatea și sprijină guvernul [î]și întind obrazul pentru a primi loviturile străinătăței. Dar oare pentru țară lucrul este indiferent? Oare aceste cocote politice, impertinente azi, fățuite mâni, lovite peste sulimanul pretextatului lor patriotism, acești oameni care-și sapă singuri orice urmă de autoritate morală arătîndu-se slugarnici și lingușitori către străini mai pot păstra destulă putere, inspira destul respect pentru a reprezenta interesele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erotic. Silvaine este, în fiecare din cele șapte capitole, sensul pe care cineastul îl caută în Parisul libertății sale. Însă iubirea îi este refuzată în aceeași dimensiune în care libertatea îi este inaccesibilă. Domna V., o aristocrată amintind vag de cocotele faimoase ale orașului de altădată, îl atrage într-un duet erotic încheiat pe același ton al insatisfacției și însingurării. Cineastul pare un mesager dintr-o lume imobilă, a înghețului ce a înțepenit trupuri și idei, metafora frigului revenind în text
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tăi de seamă, când vrei să exiști ca masă amorfă, fără glorie, fără simboluri și fără trecut, riști să dispari. Șansele pentru această dispariție sunt mari, în condițiile în care tot mai mulți dintre români se lasă seduși de ifosele cocotei bătrâne Europa. Pentru un asemenea moment înălțător, la Țebea ar fi trebuit să fi fost prezenți Președintele și primul-ministru, alți oameni politici cu prestanță, intelectuali și oameni de cultură. Un istoric patriot ar fi putut ține o cuvântare înălțătoare, ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
continuare, de curtezane istorice-reale: Aspasia, Yang Guifei, Veronica Franco, Athénaïs de Montespan, Marchiza de Pompadour... Acestea, în anumite perioade, au un statut distinct, recunoscut, respectat și râvnit. Supranumite și femei celebre, femei fatale, împărătese de alcov, dive ale divanului, metrese, cocote, deminondene etc, curtezanele sunt femei întreținute, practicante ale erotismului multiplu interesat care își valorifică frumusețea, inteligența, puterea de seducție, sex-appeal-ul, talentele și își valorizează farmecul pentru a cuceri bărbați importanți ca poziție socială, pentru a se menține în sfera atracției
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite, cocote, metrese, demimondene, les grandes horisontales, au atras, au fascinat și au sedus prin tinerețe, frumusețe, senzualitate, inteligență, prin arta amorului rafinat. Ele au fost, fără îndoială, puternice, voluntare, curajoase, și-au asumat riscurile de a învinge sau de a fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sub supravegherea poliției, legal sau clandestin, prostituatele de rând au fost și sunt considerate paria, dovadă apelativele disprețuitoare: fete ușoare, fetele nopții, femei de stradă, dame de consumație, vidanjoare ale amorului, stele căzătoare ale dorinței, marchize ale trotoarelor, bunuri publice, cocote, starlete, coarde, pipițe, parașute, pocnitori etc. Cum ajung femeile să practice sex contra cost? Unele, în mod deliberat, altele, întâmplător, altele sunt șantajate, manipulate, amenințate prin sistemele traficului de persoane. Unele o fac ocazional, altele, în mod constant. Trăiesc în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fără voce și talent, aspiră să urce pe scena teatrului. Bordenav, directorul Teatrului de Varietăți a distribuit-o pe tânăra Nana în rolul zeiței Venus din piesa Blonda Venus. Parisul literelor, al finanțelor și al plăcerilor, ziariști, scriitori, mai multe cocote decât femei cinstite, după cum evidențiază autorul, au venit la spectacolul căruia i se făcuse mare reclamă. Publicul a recunoscut-o pe tânăra de optsprezece ani, înaltă, blondă, bine legată, cu ochi mari, albaștri, tânăra ce, anterior, făcea trotuarul în colțul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a părăsit fără nicio explicație. Motivul? Era sărac și s-a jurat să fenteze sărăcia și să nu facă concesii iubirii. Autorul îi dezvăluie filosofia de viață. Ea alungase dragostea din viața ei și s-a hotărât pentru cariera de "cocotă" [...]. Dragostea nu se numără printre năzuințele ei. Nu dorește să se îndrăgostească de un tânăr drăguț și sărac. Își dorește o casă aristocratică pe Avenue du Bois și tot ce decurge din asta. Cei doi au petrecut zile și seri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu ea. Henri a fost impresionat de gestul ei de a-i oferi, de ziua lui, cadou, un album de stampe japoneze. Pentru a-și scuti prietenul de suflet de suferințe și pentru a-și urma cu consecvență planul "de cocotă", Myriam a început să bată în retragere, să rărească întâlnirile cu el. Henri a fost invitat la Londra să-și expună pânzele și a fost pe punctul de a refuza pentru a nu fi departe de iubita lui Myriam. Se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fost secretara contesei Zélide, pasionată de arheologie, a învățat multe de la ea. A vegheat-o pe contesă când a murit și după aceea a plecat la Amsterdam, unde își câștigau existența prostituate de trotuar, de lux sau de cazinouri și cocote de interior. Multe dintre ele erau găsite moarte în hoteluri și în desișurile parcurilor. În Amsterdam, Lucia s-a hotărât să poarte văl pentru a-și ascunde urmele variolei, pentru a-și trăi viața, pentru a-și câștiga existența. Cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]