200 matches
-
tare drăguță, după ce a apărut cartea mea cu Hegel, Povestiri despre om. Eu îi tot explicam că nu sânt față de Hegel decât un fel de apostol Pavel, care merge cu toiagul în mână și propovăduiește ideea altuia. "Ba ești o cocotă de lux, mi-a șoptit ea la ureche, care ademenește trecătorii în bordelul lui Hegel." Ce ziceți de treaba asta? Dar spunîndu-vă povestea cu Hegel și cocota de lux, mi-am adus aminte că am o surpriză pentru Sorel. I-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care merge cu toiagul în mână și propovăduiește ideea altuia. "Ba ești o cocotă de lux, mi-a șoptit ea la ureche, care ademenește trecătorii în bordelul lui Hegel." Ce ziceți de treaba asta? Dar spunîndu-vă povestea cu Hegel și cocota de lux, mi-am adus aminte că am o surpriză pentru Sorel. I-am scris acum trei zile lui Geo Bogza, și în post-scriptum am adăugat: "L-am pus pe prietenul tău Sorel, cu care ai traversat Techirghiolul, să-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Fermín, am bîiguit eu Îngrozit. Pentru numele lui Dumnezeu... — Ai Încredere. Rociíto ni s-a Înfățișat de Îndată În toată splendoarea ei, pe care am calculat-o undeva În jurul a nouăzeci de kilograme, fără a pune la socoteală șalul de cocotă și rochia roșie lucioasă, și m-a examinat pe Îndelete. — Bună, scumpete. Io te credeam mai bătrîn, ca să vezi. — Nu el e persoana În cauză. Am Înțeles atunci natura scornelii și temerile mi s-au risipit. Fermín nu uita niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de variațiuni diferite, despre un prinț care, după ce a făcut scandal într-o casă onorabilă și cunoscută de toată lumea, după ce a renunțat la o domnișoară din casa respectivă, fată care-i era deja logodnică, a făcut pasiune pentru o celebră cocotă, a rupt toate legăturile pe care le avea și, neținând cont de nimic, în pofida amenințărilor, în pofida indignării publice generale, are intenția să se cunune zilele acestea cu femeia aceea dezonorată, chiar aici, la Pavlovsk, pe față, în văzul lumii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Oricine ar putea să apară din bezna asta. — Dar dacă noi nu-i vedem, nici ei nu ne văd. În plus, ne-ar lua, probabil, drept fată și băiat. Săptămîna trecută am ieșit cu haina și șapca asta, și o cocotă, care stătea În pragul unei case, a crezut că sînt băiat și mi-a arătat un sîn cu lanterna. Și asta era În Piccadilly. — Sfinte Dumnezeule, zise Helen. — Da, repetă Julia. Și n-am cum să-ți descriu cît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o conduită de acest gen. Recunoști? - Da, recunosc, dar la ce ți-a folosit? Vezi bine că în zilele de azi nu se mai poartă... Acum sunt fete minore care fac copii la tot pasul, iar divorțurile fac averi pentru cocotele de tot felul, pentru vedete ale unor televiziuni... - Asta-i bună! După foloase mergeam eu...? Și nu mă interesează pe mine ce fac fetele din noua generație, dacă vrei Tainicele cărări ale iubirii să știi. Dacă ele nu se respectă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
clipa aceea a intrat directorul. ― Ei? se încruntă el la mine. Ai găsit ceva? ― Sigur că da, domnule director, am strigat fericit. Sigur că da. Și i-am explicat foarte mândru că o închisoare care se arăta lumii ca o cocotă nemachiată constituia o greșeală. Deținuții sufereau auzind zgomotele orașului, iar trecătorii tresăreau dând cu ochii de zăbrele. De ce trebuie toate astea? l-am întrebat eu patetic. Ideea mea e foarte simplă. Construim în jurul închisorii alte ziduri și închidem închisoarea. Nemaivăzând
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
hotelul, și m-am despărțit pentru totdeauna de buldogii mei, după ce postiserăm laolaltă două zile împlinite. Cățelul a fost chiar surprins de portar scormonind gunoaiele de la bucătărie, în vreme ce cățelușa, ghemuită în poala halatului meu, suferea de foame fără să scâncească. Cocota elegantă care mi i-a cumpărat, i-a sărutat pe bot, strângându-i pasionat în brațe. Zitta, sârboaica mea cu părul cânepiu, înaltă și dreaptă, întoarse capul cu dispreț către mine și, cârâind printre buzele subțiri, trase ca din grifel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un număr împuțit, asta e. Mai întâi, tu ești îmbrăcată ca o femeie de stradă. Eu vreau să prezint la mine-n club un număr nostim și rafinat. Ăsta-i un local serios, tâmpito. — Nu mai spune?! — Arăți ca o cocotă în rochia aia portocalie. Și ce-s gemetele alea de târfă pe care le scoți? Parc-ai fi o nimfomană beată care trece pe stradă. — Dar, Lana... — Pasărea-i bine. Tu strici. Lana își înfipse o țigară între buzele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am spus eu de mult că mongoloidul de Mancuso este blestemul nostru. A dat lovitura finală. Cât de inocent am fost să-i împrumut cartea! M-am lăsat înșelat! Închise ochii injectați și bolborosi incoerent câteva clipe. Păcălit de o cocotă al celui de Al Treilea Reich, care își ascunde chipul depravat în dosul cărții celei mai scumpe mie, fundamentul concepției mele despre lume! O, mamă, dacă ai ști cât de crud am fost înșelat de această conspirație a unor ființe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Cine o mutase acolo, În cutia aceea infernală, unde bântuiau spiritele răposaților, și de ce apăruse tunsă și sulemenită, la un restaurant de lux, Înconjurată de pahare și de bărbați străini!? De ce râdea În hohote și Își dădea mereu, ca o cocotă, ochii peste cap!? Ba pe deasupra purta poșetă și mănuși și pufăia dintr-o țigară... Cu ce greșise oare față de bunul Dumnezeu? În nopțile de insomnie, când se sucea Încoace și Încolo, negăsindu-și locul pe cuptor, bătrâna se gândea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
asocierea unor destine, ce aduce împreună pe cocoșatul Matthew și pe irlandeza Molly. Încă o dată, Pratt este atras de potențialul dramatic al melodramei, melodramă din a cărei plămadă se nutrește și această dragoste imposibilă dintre cel însemnat de destin și cocota ce visează la o Argentină a tututor promisiunilor. În cele din urmă, în acest infern dominat de litera stacojie a legii, Molly și Matthew plătesc păcatul originar de a fi încercat evadarea și de a fi pedepsit pe cel vinovat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
șase-nouă mă amuză și mai tare”, replică femeia, suflându-și fumul În direcția pictorului. Acesta, apărându-se cu mâinile, Îndepărtă fumul spre alte mese. „Propunerea dumneavoastră mi se pare destul de interesantă”, răspunse stomatologul. „Nu e propunere, ci o ofertă”, chicoti cocota. „Nu zău”, zise stomatologul cu o oareșicare detașare. Pictorul nu se putu abține și Își Întoarse, disprețuitor, capul Într-o parte. „Faci pe sfântul”, Îl provocă femeia. Bikinski Încercă iar să se ridice de la masă, dar se prăbuși la loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de mort, Mireasă pe tron Cu grai monoton În visul meu te port. Iubito, cu fața de mort, De geniu trăsnită, De-a pururi monotonă, Goală madonă, De crini prăfuită- În visul meu te port... * Contrast Femeie, -mască de culori, Cocotă plină de rafinării- Tu, care țipi la desfrânări târzii Pe visători, cu greu, îi înfiori... Oh, sunt fecioare cu obrazul pal, Modele albe de forme fine- Și singure dorm, albe, și senine În albele crivate, de cristal... * Baladă O noapte
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
doi se vor privi în ochi, vor rememora, cu ură, îmbrățișările de odinioară; în minte, vor trăi - la fiecare întrunire - clipa ultimei răzbunări. Vor plăti amândoi! Mereu ai ceva împotriva onorabilității funcțiilor. Numai fripturiști, le stă bine cu o fostă cocotă alături. O vei ajuta ca să-ți atingi scopul: denigrarea unui organ colectiv de conducere și nu izbăvirea Caravellei. În alt capitol, poate, o vei mânji și mai tare, se vor face asupra ei presiuni, se vor ivi tentațiile, mita, banul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
al cărții,, ,cum Îi plăcea să-l numească, cu o mână de fier, și disciplina lecturii. Îi călcaseră pragul scriitori, academicieni, studenți, elevi, politicieni din vechiul regim, preoți, profesori, prinți și prințese care ajunseseră la munca de jos, chiar și cocote. Când a murit, era Într-un aprilie rece și ploios, În care mugurii Încă nu-și dezlipiseră frunzulițele. A fost găsit dimineața, de bătrânul prieten șahist, căzut Înăuntru, lângă prag. Se trezise și, după ce descuiase ușa , pentru a mătura ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Securități, care-și sacrificau trupurile pentru apărarea integrității și suveranității patriei și poporului. Activau în perimetrul hotelurilor Lido, Ambasador și Athenée Palace și nu pertractau decât cu cetățeni străini. În cercul familiei și al cunoștințelor mele, singurele care apucaseră vremea „cocotelor“ erau bunica și Doamna de Franceză, care-mi dădea lecții particulare și care, cu timpul, îmi devenise mai apropiată decât o rudă. Bunica, în stilul ei flamboaiant și evaziv, mi-a retezat-o scurt: pe vremea ei, bărbații mergeau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
rog slăbește-mă cu pretențiile astea stupide. Ea mă privi nedumerită, căutând în ochii mei explicația unei atari comportări și, instinctiv, își acoperi goliciunea cu rochia. Am adăugat pe același ton: ― Astea, știi, sânt toane de... (voiam să spun de cocotă, dar m-am oprit la vreme). Dolly, opărită, începu să se îmbrace febril fără să scoată un cuvânt. ― De ce te superi? am întrebat-o formal. În definitiv ce ți-am făcut? Ea continua să se îmbrace din ce în ce mai nervoasă, necăjindu-se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ce-mi place. Înainte de a-l răsfoi mi-a arătat fotografia unei frumuseți (îi spunea Miss Europa). Am recunoscut-o numaidecât. Nu era alta decât poloneza pe care o căutam. Am recunoscut-o de la prima ochire. Vezi, dragă Doamne, ajunsese cocotă de lux. În definitiv, ce-mi păsa? Mă bucuram că o găsisem chiar pe această cale ocolită. Patroana i-a telefonat, nu era acasă. Plecase cu o oră mai devreme lăsând vorbă că se duce la Café de la Paix. (Avea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
talmeș-balmeș în capul meu. Nu mai reușesc să pun ordine în impresii. Ce-am văzut, de fapt, în Istanbul? Un cer închis, de ploaie. Străzi, mai degrabă murdare. Amestec de modernitate occidentală și de mahala orientală. Înghesuiala istovitoare din bazar. Cocote, pe stradă, fardate strident, ochindu-și clienții. Printre ele, sunt, pro-babil, și unele de la noi. (De altfel, "micul Paris", de altădată, Bucureștiul, devine "micul Stambul". Ceea ce n-au reușit, cu sabia, turcii, reușesc cu "bișnița".) Aici, în fostul Constantinopol, au
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de lumini și excitația câștigului, dar nu pot să le tăgăduiesc fascinația. N-aș greși prea tare, probabil, considerând abjectă promiscuitatea strălucitoare din jur și, totuși, nu sunt sigur că ea nu e un fenomen normal. Las Vegas e o cocotă care-și face clienții să treacă, amețiți, din "imperiu" în "imperiu", o mitologie degradată, cu un singur zeu real, dolarul, un paradis artificial pe care americanii îl trăiesc, din câte înțeleg, încă de la aeroport, unde sunt instalate automate pentru jucătorii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
piscină uriașă, șerpuitoare. Nu voi putea să mă laud că am făcut o baie în ea. Ne grăbim să ne întoarcem la Los Angeles. Din mașină, constat că piramida "imperiului egiptean" arată mai puțin interesant acum. În lumina zilei, toate cocotele sunt dezavantajate. Înainte de a trece granița dintre Nevada și California, zărim pe marginea șoselei un cazinou. Se cheamă "Ultima șansă". Căci în California jocurile de noroc sunt interzise. 31 august Aflu că libertatea americană produce și destule bizarerii. S-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
caz mai mult decât tine. Dacă nu ți-aș aduce eu aminte, nici nu te-ai gândi. - Pentru că te iubesc pe tine! - Mă iubești pe mine dar ai făcut tot posibilul ca să iubești pecelălalt. Aș prefera să te fi făcut cocotă, să fi fost prin viața ta o mie de bărbați; aș ști astfel că ai făcut-o să te răzbuni pe mine și poate m-aș consola. Dar dacă ai ales pe unul singur, ai făcut-o cu gândul ca să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu poți afla amănunte. Ce susțin este o pregătire ca să pot suporta și noul adevăr? Căci în loc să mă întristez că toată povestea cu Ioana, dîndu-se unui om din ciudă împotriva mea, s-a schimbat în a preface pe Ioana în cocotă, găsesc argumente de consolare. Numai dacă aceste argumente nu demonstrează o crispare în plus, când numai din exasperare susții ceva invers decât ceea ce te interesează. Dar este adevărat ce a spus Ioana? Căci de la chipul ei chinuit, cu ochii în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
La urmă m-a întrebat dacă vreau să mă dau lui. - Te voia gratuit! Nici măcar nu ți-a propus să te ia de nevastă! O femeie nu se dă gratuit decât în două cazuri: când iubește sau când este o cocotă. - Probabil că există și cazul meu, dar nu s-au priceput oameniisă-l puie în cazurile posibile. Nici n-am făcut observația c-ar fi trebuit să mă ceară de nevastă. Cum n-aș fi primit așa ceva pentru nimic în lume
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]