806 matches
-
să gîndească decît: Doamne, dacă o scăp? Pe de altă parte își amintește: O să vă tenteze cu femei înaintea meciului. Era greu să renunțe și-și zicea: Măcar să cîștig ceva pe aici în Cuba. Fata insistă cu provocările, Vasilică se codește și, în final, se trezește fiorosul din el: După meci, domnișoară. Fata regretă și acceptă cu greu "după meci", abia după ce a fost bruscată chiar. În ring Vasilică se gîndește ca un obsedat: N-o să mai vină. A fost trimisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au încercat să dreagă busuiocul, dar sunteți prea tânăr. Știți, tinerețea are avantajele și dezavantajele ei. Într-un cuvânt, cum a rezumat capul familiei, veterinarul burtos, nu riscăm cu dumneata! Așa a sintetizat, cu o logică brici, după ce s-a codit de ochii lumii. V-am spus, avea o burtă de poveste, o burtă care te punea serios pe gânduri, băgase la ghiozdan sute de pui, curcani neoperabili, care nu au supraviețuit tratamentului aplicat... Veterinarul mi-a pus apoi o întrebare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mine ai vorbit? La țară sunt oamenii mai curioși, se plictisesc. Și sunt și mai ascunși așa. Le e frică. Odată mă întâlneam cu o bătrână care mă studia, mă iscodea, părinte, io ți-aș spune matale ceva, dar... se codea, dădea din colț în colț, am au ba față să mi se destăinuie, să-mi încredințeze așa o chestie importantă. Și azi așa, mâine așa, până când baba mi-a spus despre ce era vorba. În timpul războiului, tatăl ei furase de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Cu câtva timp în urmă, presa reproducea o interesantă declarație a dlui Theodor Stolojan. Fostul premier declara că nu este interesat să mai candideze la președinție. Motivul? Nu poate minți cu ochii deschiși. Domnia sa menționa, însă, că nu s-ar codi să redevină premier. Să înțelegem că, dacă nu poate minți cu ei deschiși, dl Stolojan poate minți totuși cu ochii închiși? Fiindcă, una peste alta, așa cum pune problema dl Stolojan, cam asta ar fi diferența între funcția de șef al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ar mânca „evrei pe pâine” la fiecare mic-dejun. Ariel Sharon declară că nu-i urăște pe palestinieni, ba că este chiar interesat să-i vadă prosperând. Totuși, există palestinieni care jură că, de ar putea, premierul israelian nu s-ar codi să mănânce „palestinieni pe pâine” în fiecare seară. Arafat declară, nu o dată, că scopul său și idealul palestinienilor este încropirea unui stat palestinian. În cele mai multe instanțe însă liderul și membrii PLO dovedesc că singurul lor scop este distrugerea statului Israel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mai încet, iar Marriott, care începea să ghicească greutățile lui Blandar, lăsase cu discreție restul de la bancnota de zece dolari pe tejghea. - Acum parcă îmi aduc aminte de tine - spuse Blandar când Marriott îi explică problema lui. Te-ai cam codit să vii, dar tinerii nu te-au slăbit deloc. Am surprins o reținere - ținea capul sus și ezita - din dorința inconștientă să te umilesc Eram un psiholog practicant până ce am descoperit că aș putea face mai mulți bani ca hipnotizator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
fie publicată în gazeta oștirii purtătoare de petlițe verzi o poezie dedicată Păcii, că tocmai subiectul era la modă și făcea impresie bună în străinătate. Mai ales că, atunci, la Moscova se desfășura Congresul Mondial al Păcii... Poetul s-a codit, dar până la urmă poezia a scris-o Ionică, iar bolnavul a semnat-o ca aparținându-i. „Odă Păcii” s-a numit, și de la ea curgea în casă o sumă de 500 lei lunar, un ajutor substanțial atunci, care venea ca
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
peste zăplazuri, îngropând Suceava sub un lințoliu alb, gros, tăcut de omăt. Ștefan ia de pe pervazul ferestrei o mână de zăpadă și o face bulgăre. Privește roiul fulgilor de nea și întreabă încet, cu teamă: Câți, Șendreo? Șendrea tace, se codește, tușește... Câți, te-am întrebat? Șendrea mai tușește și, în cele din urmă, răspunde cu sfială: Aproape zece mii... Ștefan tace, privește în gol... Bulgărele de zăpadă se sfarmă în pumnii lui! Da' turcii!... se aruncă Șendrea cu elan. Turcii... peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
închinat amândurora, să nu fie vreo pricină de gâlceavă. "Divide et impera", îl ghicește Țamblac. Ștefan mărturisește: Ei se păzesc unul pe celălalt, iar eu, la mijloc, domnesc neatârnat. Când am fost la Buda, am auzit niște vorbe ticăloase, se codește Stanciu. M-a costat ceva, dar am aflat tărășenia... Vorbește! Ne-au furat "Podul"! răbufnește Duma cu obidă. Ni l-au furat! Ce vorbă-i aiasta, vere?! se zbârlește Ștefan. Cum să ni-l fure, ditai podul!? Iaca bine! Papa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cumpărat niște săbii care să fie pomană pentru capetele osmanlâilor ce vor cădea, când vor binevoi să vină în Moldova!... Altceva! Altceva! Ce mai pohtește?! Că multe mai pohtește și "Catapeteasma" aiasta?! Tăutu, cu ochii în pământ, se foiește, se codește și tace... Ce pohtește?! Ești surd?! Te-am întrebat! Te-am... Ștefan bănuiește și nu mai întreabă. Oftează... Bea... Ce pohtește? întreabă el încetișor. Po... pohtește, îngână Tăutu, pohtește pe voievodul Alexandru ostatic... zălog... chezaș de credință la Înalta Poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se lasă ușurel într-un jilț: Mă iartă, Doamne... Stai!... Stai!... și Ștefan îi întinde o ploscă. Îți mulțumesc, căpitane! Gherasim bea cu nesaț, își șterge gura cu dosul mâinii și vorbește cu voluptate: Ar mai fi o veste, se codește el. Desigur, proastă, spune Ștefan cu un zâmbet crispat. Un înger de mi-ar cădea în cap, ce-ar putea să mă mai mire? Vorbește! Curaj!... Laiotă-Vodă a trecut cu arme și bagaje în tabăra turcă, cu douăsprezece mii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi catedrala neamului românesc! Nu se aude decât smiorcăitul Sihastrului ce-și suflă nasul în oblojala pregătită pentru piciorul Domnului. Daniil tușește, își drege glasul: De m-ai hărăzit, apoi... spovedește-te! Ce înseamnă "Moldova" pentru Ștefan Vodă? Ștefan se codește, își freacă fruntea și, în cele din urmă, rostește: Știu eu?... Poate... poate, un jurământ... Da! Da! Un jurământ făcut cu mine însumi, atunci, pe Direptate, când am fost uns! Mi-am jurat atunci, să fiu Domnul unui popor liber
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Spirit, că este un adaos târziu, pentru că nu se leagă firesc cu forma sobră a bisericii. - Eu zic să intrăm în bisedrică și să mai povestim acolo:Să povestești tu, ai vrut să spui, mărite Spirit? - N-am să mă codesc, dragule. Si am să încep cu obiceiul ziditorilor de lăcașuri sfinte cu destinație de mănăstire de a face danii ctitoriei lor. Așa a făcut și Miron Barnovschi voievod la 9 dec. 1627 (7136): „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...am binevoit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a dovedi aceasta, maestrul Ludovic L. a întrebat diferiții martori dacă l-au întâlnit vreodată intenționat sau nu pe nemernicul Cremvurșt și dacă da, dacă suspectul le-a făcut vreun rău. Neștiind încotro bate genialul apărător, oamenii s-au cam codit să răspundă, deși se aflau sub jurământ. Dar, până la urmă, nescăpând în nici un fel de întrebările atât de ferme ale avocatului, au trebuit să recunoască fie că l-au întâlnit pe inculpat pe stradă, fie că s-a nimerit să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
sâmburi la 1 kg, max. Fructe întregi cu sâmburi la 1 kg, max Fructe jumătăți fără sâmburi la 1 kg, max Fructe rupte, buc la 100 Fructe neajunse la maturitate Fructe pătate, bucăți la 100 fructe Fructe arse Fructe cu codite sau codite separate Fructe și alte resturi Umiditate, % 31 LUCRAREA 4 ANALIZA PRODUSELOR TERMOSTERILIZATE ȘI PASTEURIZATE I CONSERVATE ÎN APĂ SAU BULION 1. Tratamentul termic de termosterilizare (apertizare) reprezintă un procedeu de conservare abiotic de natură fizică. Prin tratamente termice
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
1 kg, max. Fructe întregi cu sâmburi la 1 kg, max Fructe jumătăți fără sâmburi la 1 kg, max Fructe rupte, buc la 100 Fructe neajunse la maturitate Fructe pătate, bucăți la 100 fructe Fructe arse Fructe cu codite sau codite separate Fructe și alte resturi Umiditate, % 31 LUCRAREA 4 ANALIZA PRODUSELOR TERMOSTERILIZATE ȘI PASTEURIZATE I CONSERVATE ÎN APĂ SAU BULION 1. Tratamentul termic de termosterilizare (apertizare) reprezintă un procedeu de conservare abiotic de natură fizică. Prin tratamente termice se urmărește
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
să facă guvernul. Generalul Florescu nu avea, nici pe departe, calitățile de statornicie ale lui Lascăr Catargiu. Generalul Florescu era și prin faptul profesiei sale mai mult pornit către teatralismul politic. Întocmai ca și Lascăr Catargiu, nu s-ar fi codit ca să mențină ordinea cu mijloace violente, însă cu o deosebire: pe când Lascăr Catargiu ar fi ordonat represiunea numai cu părere de rău și spre a salva un interes de mare preț, generalul Florescu ar fi reprimat gustând voluptatea acțiunii represive
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tanti Florica și frații ei Ștefan și Constantin veneau pe jos până la „Trei vânturi”, cam cinci kilometri, și-l rugau pe tata să-i ducă cu căruța până la gara Urleasca, aproximativ 15 kilometri, pentru a ajunge la Brăila. Tata se codea, aștepta să i se repete rugămintea, dar nu-i refuza. Într-o vară, pe la sfârșitul lui august, tanti a venit însoțită de unchiul Constantin, ca de obicei, să-l roage să-i ducă la gară. Tata avea atunci două iepe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o grea condamnare, că omul a făcut recurs la Inalta Curte de Casație și că m-a pus pe mine martor al apărării sale. Și a adăogat respectivul: „Ar fi păcat să nu ajutați un camarad de armată”. M-am codit, că am anunțat oamenii să merg cu „molifta postului”, să nu am bani pentru drum, dar m-a rugat stăruitor. „Gîndiți-vă câtă încredere are omul în dumnevoastră, că se poate ca soarta lui să depindă de mărturia dumneavoastră”. Pentru că nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mânios, cum îi șade omului mai rău; spunea el câte un cuvânt ici, cole, dar se vedea că nu-i de la inimă. Două găini și o rață nu le putea mistui așa ușor. De astă dată baba nu s-a codit. În trei sferturi de oară masa a fost gata. Când am intrat în sufragerie castronul cu borșul cel de găină fumegând și umplând casa de miros, numai ce am văzut pe Manolucă că s-a pus și el al șeselea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
oferindu-i un bacșiș consistent. Apoi îi ceru un lucru care o nedumeri profund pe fata de la recepție: să îi permită ca, în acele puține ore cât mai stă în cameră, să ia unul dintre portrete cu ea. Fata se codi, spunând că va rămâne un loc gol pe perete, dar în cele din urmă luă un tablou dintr-un colț și îl mută în locul portretului. Se uita complet nedumerită la Clara, nepricepând ce găsea atât de fascinant la un portret
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig - Iată pe mână cum codește-un negru purec Să-mi moi degetul în gură? am să-l prind - ba las săracul. Pripășit la vro femeie, știu că ar vedea pe dracul - Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "îns! " la ce să-l purec? Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
convingere. Pe la apusul soarelui, ușa s-a deschis și un preot pe care nu-l mai văzusem până atunci m-a poftit să-l urmez. După ce-am ajuns la ușa care despărțea refugiul nostru de restul palatului, m-am codit să-i pășesc pragul, dar el a spus: - Fii liniștit, fac ce mi-a spus Cracco. În spatele meu oștenii longobarzi își scoseseră deja săbiile să mă apere. Le-am ordonat să rămână unde se aflau și să nu facă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
erau surprinzător de mulțumitoare, iar la sfârșitul zilei nu avea nici o grijă. După vreo două săptămâni, îi știa pe toți și le cunoștea preferințele - tipul cu șuncă, șvaițer și pâine de secară; tipul cu pui... și, desigur, fata care se codea o groază până să aleagă exact același lucru în fiecare zi - ton și porumb cu pâine neagră, tăiată drept, și nu diagonal, așa cum făceau ei de obicei. Pe toți îi cunoștea și se înțelegea de minune cu ei, fiind atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta! (C. Chiriță, Ciresarii) Contextual, interjecția hai(de) poate fi asociată sau (din ce în mai frecvent asimilată): 1) cu un imperativ (sau cu o expresie performativă) 2) cu conjunctivul hortativ 30 În contextele în care este integrată sintactic, interjecția
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]