1,217 matches
-
și adaptabilitatea fizicului său, omul va vedea ușor că statul regulat pe care-l au albinele și furnicele nu este decât prototipul în mic al statului omenesc; va recunoaște apoi că, deși în mușuroaie și stupi nu există parlament, nici codice scris, nici gazete, totuși domină acolo o ordine naturală, o repartiție a muncii, o despărțire în clase, un serviciu al siguranței publice chiar. Fiindcă regina albinelor e sora tuturor celorlalte, precum și muma unui viitor popor de albine, a unui viitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românești păstrate. În urma comparării și sintetizării diferitelor argumente (lingvistice, paleografice, filigranologice, culturale, istorice), s-a ajuns la concluzia că primele traduceri datează din întâia jumătate a secolului al XVI-lea și provin din zona Banat-Hunedoara, iar copiile (între care și Codicele Voronețean, Lucrul sfinților apostoli, tipărit de Coresi în 1566, ș.a.) au fost făcute în a doua jumătate a aceluiași secol, în Maramureș și în nordul Moldovei. Explicația apariției lor constă în dezvoltarea firească a vieții spirituale românești, în necesitatea înțelegerii
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
Maramureș și în nordul Moldovei. Explicația apariției lor constă în dezvoltarea firească a vieții spirituale românești, în necesitatea înțelegerii slujbelor și textelor religioase, în anumite evenimente interne, toate influențate și urgentate de Reformă și de curentele derivate din aceasta. Existența Codicelui... și a celorlalte scrieri similare (Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană) este o mărturie a începutului de manifestare a culturii române în limba națională, ilustrând un stadiu incipient de formare a limbii literare. Toate constituie un tezaur lingvistic, atât în sensul de
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
o mărturie a începutului de manifestare a culturii române în limba națională, ilustrând un stadiu incipient de formare a limbii literare. Toate constituie un tezaur lingvistic, atât în sensul de depozit neprețuit, cât și ca sursă indispensabilă de cunoaștere. Ediții: Codicele Voronețean, îngr. și introd. I. G. Sbiera, Cernăuți, 1855; ed. îngr. și introd. Mariana Costinescu, București, 1981. Repere bibliografice: I.-A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbă românească, NRR, 1901, 36, 37; Ioan Bianu, Despre introducerea limbii românești în
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
a zonelor din care proveneau aceștia, fapt ce explică prezența unor elemente lingvistice specifice unei largi arii, cuprinse între nordul Munteniei-Hunedoara-Banat, vestul și nordul Transilvaniei și nordul Moldovei. O problemă deosebită a fost clarificarea relațiilor dintre textele rotacizante (în special Codicele Voronețean) și tipăriturile coresiene (în special Apostolul), impunându-se opinia că ambele categorii sunt relativ contemporane și au folosit aceleași traduceri mai vechi, provenite din zona Banat-Hunedoara, dar prin intermediul unor copii executate în Maramureș și în Bucovina. Așadar, atât traducătorii
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
revenit în peisajul liric contemporan, cu versurile intitulate Dincolo de cuvinte (1967). Cultivând o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte, București, 1967; Determinări, București, 1970; Codice, București, 1974; Ianuarii, București, 1976; Împărăția de seară, pref. Ion Caraion, București, 1979; Trecerea, București, 1981; Dogma, București, 1984; Împărăția de seară-The Realm of Dusk, ed. bilingvă, tr. Charlotte Margaret Dear, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1984; Singurătatea din urmă, București
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
București, 1990; Copil la Curțile Române, București, 1995; Cina cea mare, București, 1998. Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 388-392; Piru, Panorama, 179-182; Ilie Constantin, Mihail Crama, „Determinări”, RL, 1970, 31; Haralambie Țugui, „Determinări”, CRC, 1971, 11; Negoițescu, Duelul, 31-37; Lucian Alexiu, „Codice”, O, 1974, 14; Piru, Poezia, I, 349-351; Magda Cârneci, „Ianuarii”, VST, 1977, 7; Mircea Ivănescu, Noblețea conciziei, T, 1977, 4; Raicu, Practica scrisului, 289-291; M.N. Rusu, „Împărăția de seară”, AFT, 1980, 1; Simion, Scriitori, III, 114-120; Iorgulescu, Prezent, 176-179; Dana
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
a o răspândi în țară, se vor găsi mulți oameni care, din interes sau luați de curent, vor răspunde într-un mod afirmativ. Toți se pun la lucru și caută un remediu, și se văd mulțime de legiști, trăiți în codice și în procedură, care n-au văzut niciodată un plug, nu știu să deosibească grâul de ovăz sau de porumb, fără nici o cunoștință de munca câmpului, nici de obiceiurile țăranilor, nici de nevoiele și dorințele lor, ignorând chiar limba țăranului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ați impus legislațiuni străine? Și azi, când ați prefăcut dreptul, obiect al datinei și conștiinței publice, în știința vastă a unor legiuiri străine, când judecătorul cată să fie om special, voiți să îndreptați justiția prin electivitate? Cei ce nu cunosc codicele să știe pe cei cari și-au făcut din aplicarea lor o misiunea vieții? Nu e instrucțiune azi? Dar de la cine să învețe poporul? De la declasații din cari ați făcut profesori ce, având înșiși patru clase liceale, devin profesori de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Popolo să fie atenți: exact în piața din Templu își vând ei mărfurile și cuvintele. Cele sfinte 1tc "Cele sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ei mărfurile și cuvintele. Cele sfinte 1tc "Cele sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două ediții ale Imitației lui Hristos: una îi atribuie opera lui Thomas
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sfinte1" Problema filologică a Imitației lui Hristos constă tocmai în a afla cine este autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două ediții ale Imitației lui Hristos: una îi atribuie opera lui Thomas A. Kempis (circa 1380-1471), cealaltă lui Giovanni Gersen
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
autorul său și când a fost scrisă. „Codicele” sunt în număr de două sute cincizeci. Asupra tuturor au întâietate codicele bibliotecii regale din Bruxelles din 1441 și codicele din Arona, care acum se află la biblioteca din Torino. Pe aceste două „codice” s-au bazat cele mai importante două ediții ale Imitației lui Hristos: una îi atribuie opera lui Thomas A. Kempis (circa 1380-1471), cealaltă lui Giovanni Gersen, abate la S. Stefano la Vercelli între 1220 și 1245. Prima dintre aceste două
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al XIX-lea. Este de menționat și colaborarea la edițiile critice ale unor lucrări precum Noul Testament de la Bălgrad (1648) și o bucoavnă de la 1699, prima publicată în 1988. Alte studii sunt dedicate cărții străine vechi (manuscrise și tipărituri), cu predilecție codice și volume de la Batthyaneum. Autorul insistă asupra istoriei bibliotecilor particulare și de instituții din Transilvania, cu rezultate nu o dată înnoitoare. M. a pregătit, în colaborare cu Eva Mârza, și o ediție critică după Bibliografia lui Vasile Popp, prima bibliografie la
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
Fiziolog copiat de ciubucciul Andonachi Berheceanu, M. Gaster amintea în anul 1888 un manuscris dintre anii 1750-1780 cu Întrebările și răspunsurile lui Panaiot și Azmit. Tot Gaster, peste aproape un deceniu, în Grundriss der Romanischen Philologie (1901), a folosit un codice cu aceleași Întrebări..., dar de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Nicolae Iorga a editat în anul 1907 întregul text românesc al disputei, după un manuscris transilvănean din secolul al XVIII-lea. La numai trei ani după ediția lui Iorga, Demostene
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
învățămintelor pe care le cuprinde, Istoria Troadei îmbracă o frumoasă haină narativă, cu numeroase expresii și construcții sintactice specific românești, cu savuroase metamorfoze ale numelor personajelor. Unele manuscrise conțin traduceri după alte prelucrări, occidentale, ale temei. Ediții: [Istoria Troadei], în Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, îngr. Matei Voileanu, Sibiu, 1891, 25-45; [Istoria Troadei], în Leca Morariu, Războiul Troadei după codicele Const. Popovici (1796), Cernăuți, 1923, 42-63; Împărățâia lui Priiam împăratul Troadei cetății ceii mari, CPL, I
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
numelor personajelor. Unele manuscrise conțin traduceri după alte prelucrări, occidentale, ale temei. Ediții: [Istoria Troadei], în Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, îngr. Matei Voileanu, Sibiu, 1891, 25-45; [Istoria Troadei], în Leca Morariu, Războiul Troadei după codicele Const. Popovici (1796), Cernăuți, 1923, 42-63; Împărățâia lui Priiam împăratul Troadei cetății ceii mari, CPL, I, 89-108, reed. în LRM, 956-979. Repere bibliografice: N. Cartojan, Legendele Troadei în literatura veche românească, București, 1925; Cartojan, Cărțile pop., II, 321-332; Iulian Ștefănescu
ISTORIA TROADEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
pref. Șt. Bitan, București, 1962; Em. Kazakievici, Povestiri. Steaua. Doi în stepă. Inimă de prieten. La lumina zilei, București, 1964 (în colaborare cu Maria Roth, M. Spiridoneanu, V. Rădulescu, Eugen Barbu, Paul Granea); Werner Bossert, Poezii, București, 1965; Leonardo Sciascia, Codicele egiptean, pref. trad., București, 1966; Ruben Darío, Versuri alese, București, 1967; Poezia germană modernă de la Stefan George la Enzensberger, II, îngr. și pref. Petre Stoica, București, 1967 (în colaborare); Gerhardt Hauptmann, Clopotul scufundat, în Gerhardt Hauptmann, Teatru, II, București, 1968
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Furtiva lectio. Studi su Sidonio Apollinare, Cisalpino, Varese, 1977; Idem, Elegi acuti: il distico elegiaco in Sidonio Apollinare, în La poesia cristiana latina in distici elegiaci, Atti del Convegno internazionale, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, Codice retorico e manierismo stilistico nella poetica di Sidonio Apollinare, „Ann. Scuola Norm. Sup. Pisa”, 4 (1974), 423-460. V. Scriitori italici Dacă Africa și Galia au fost răvășite de invazii în urma cărora au apărut regatele romano-barbare, Italia nu a suferit devastări
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
folosite la Efes. Fragmentul principal, în latină, provine din ceea ce editorii moderni au numit Synodicon contra Tragediei lui Irineu: e vorba de o culegere de epistole în latină referitoare la controversa nestoriană, scrise de episcopi și păstrate în al doilea codice de la Montecassino ce cuprinde actele conciliului de la Efes. A fost alcătuită după moartea lui Iustinian de un autor care voia să combată Tragedia, o scriere în apărarea lui Nestorios compusă de Irineu din Tyr; așa cum a arătat Loofs, Irineu trebuie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din secțiunea centrală a unei „istorii a creației” care se găsește la începutul compilațiilor lui Teodosie din Melitene și ale altor cronografi bizantini. Bibliografie. Ediții: Ch. Blondel - P. Foucart, Makariou Magnêtos Apokritikos ê Monogenês. Macarii Magnetis quae supersunt ex inedito codice, Paris 1876; F. Corsaro, Le Quaestiones nell’Apocritico din Macario di Magnesia, Catania 1968; fragmentul despre Facere în J.B. Pitra, „Analecta sacra et clasica” I, Romae 1888, 32-37. Studii: G. Schalkhausser, Zu den Schriften des Makarios von Magnesia (TU 31
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a doua versiune înglobează și Istoria călugărilor, dar e plină de modificări și interpolări cu scopuri educative. Numai în trei manuscrise (dintre care unul a fost distrus) există o versiune mai scurtă din care unele capitole apar și în alte codice. C. Butler are meritul de a fi descoperit, la sfârșitul secolului al XIX-lea, că această ultimă versiune, numită G, este cea mai apropiată de original și tot el a făcut o analiză a tradiției manuscrise și a alcătuit o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe teme date; un grupaj semnificativ rămâne In Transilvaniam, despre durerile patriei, alături de prelucrări de maxime, epigrame, ode. H. scrie și poezii ocazionale. În 1664 îi dedică prietenului său Franckenstein un Carmen, inspirat de o Cantio de amore, retălmăcit în Codicele Petrovay (1672). De la 1 iunie 1674 datează Oda lui H., moment de referință pentru istoria prozodiei românești. Este scrisă în românește, într-un limbaj dialectal, contorsionat fonetic, sintactic și mai ales ortografic de influențe maghiare și săsești. Versificația savantă, în
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
Eugenia Dima despre Erotocritul, N.A. Ursu despre Critil și Andronius și Filerot și Antusa, Gabriel Țepelea despre Alexandria, I. Rizescu despre Varlaam și Ioasaf, Mircea Anghelescu despre Halima); cărți bisericești (Alexandru Mareș despre activitatea diaconului Coresi etc., Al. Rosetti despre Codicele voronețean și diaconul Coresi, despre curentele culturale din secolul al XVI-lea; despre alte cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre stilul textelor juridice și administrative în secolele al XVI-lea - al XVII-lea
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]