1,442 matches
-
că își rezolvase problemele cu procurorii și se va implica în campania electorală pentru locale, prin ziarul pe care îl deține în Arad. De ce a așteptat soția lui Marta patru zile, înainte să anunțe dispariția la Poliție? În 21 mai, Codruț Marta a ieșit împreună cu șoferul, din apartamentul situat pe Bulevardul Magheru. I-a spus soției că are de discutat cu cineva, în parc. Într-adevăr, au parcat mașina în apropierea unui parc, lăsând telefoanele la șofer, fiindcă se temea să
Misterele cazului Codruț Marta. De ce soția a anunțat dispariția după patru zile () [Corola-journal/Journalistic/44616_a_45941]
-
privind problema privatizării unor companii românești, printre care Electrica Muntenia Sud, și vânzarea unor acțiuni Petrom. Judecătorii ICCJ au solicitat, vineri, Secretariatului General al Guvernului acordul pentru audierea lui Vasile Blaga, Bogdan Olteanu, Marko Bela și Adriean Videanu în dosarul Codruț Sereș - Zsolt Nagy, în legătură cu o ședință de Guvern din 2005 privind privatizările din acea perioadă.
ICCJ a primit acordul SGG, pentru audierea unor miniștri din Cabinetul Tăriceanu () [Corola-journal/Journalistic/44848_a_46173]
-
și o zbughesc spre terenul încropit în spate. Hai să mă nânci, mă strigă. Nu mi-e foame. Ai jumă tate de oră. Da, da, bine. Dar nu mai conta, eram deja pe teren. Care era gol. Toți erau plecați. Codruț, Georgian, unde sunteți, mă? Hai să facem o miuță. Da’ nu stau eu în poartă. De geaba, nu-mi răspunde ni meni. A tre buit să aștept până a doua zi. Luni. Aveam ora de educație fizică după cea de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de propria perfecționare, având gradul I și a terminat a doua facultate, cea de Limba Engleză. A participat cu cei mai buni elevi la concursurile de fizică „Ștefan Procopiu”, obținând numeroase premii, cât și la olimpiadele de fizică, unde elevul Codruț Ciotârlă a obținut locul al treilea la faza națională, desfășurată la Oradea, în martie 1997. De altfel, în acel an școlar, unitatea noastră s-a clasat pe locul al patrulea după Colegiul Național, înaintea unor licee de prestigiu, într-un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj generaționist, "optzeciștii" își au locul și rolul lor, reconfirmate prin antologii și reeditări, dar și prin volume ori plachete inedite. Ultima patrie a Marianei Codruț intră în această... ultimă categorie, chiar dacă autoarea se îndepărtează, prin formula și particularitățile versurilor sale, de nucleul dur, ironic, intertextual și hiperintelectualizat al generației sale. Regretatul Mihai Ursachi (inclus în paginile de referințe critice ale volumului) remarca această distanțare și
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
se îndepărtează, prin formula și particularitățile versurilor sale, de nucleul dur, ironic, intertextual și hiperintelectualizat al generației sale. Regretatul Mihai Ursachi (inclus în paginile de referințe critice ale volumului) remarca această distanțare și o întărea pe o notă polemică: "Mariana Codruț s-a format și trăiește la Iași, iar poezia sa, care este în cea mai bună tradiție a poeziei bune dintotdeauna și de peste tot, a fost de multe ori asociată așa-zisului Ťoptzecismť, atunci când nu a fost trecută cu vederea
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
format și trăiește la Iași, iar poezia sa, care este în cea mai bună tradiție a poeziei bune dintotdeauna și de peste tot, a fost de multe ori asociată așa-zisului Ťoptzecismť, atunci când nu a fost trecută cu vederea. D-na Codruț aparține însă cel mult prin vârstă biologică Ťgrupului optzecistť; căci nu Ťzgomotul și furiať, aglomerarea haotică de lucruri, senzații, fragmente de lectură, anglicisme, americanisme, teribilisme mai mult sau mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
lui destul de exactă. Or, dacă poetica generației '80 a fost cristalizată și apoi exploatată, nu văd sensul relativizării ei de către Mihai Ursachi, care se exprimă - e adevărat - ca un poet, nu ca un critic literar. A scrie despre versurile Marianei Codruț că au drept notă distinctivă "harul poetic" îmi pare un verdict de poet, subliniind tautologic valoarea unor texte, iar nu unul de analist și istoric literar, obligat să disocieze, să circumscrie și să înscrie opera unui autor într-un anumit
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
și de peste tot"... Evoluând pe o linie fin-zigzagată, între sensibilitatea vulnerabilă, cu substrat moral (precum în Mutilarea artistului la tinerețe de Mariana Marin) și o cerebralitate intensificând secundele albe ale timpului (ca în Linia de plutire a Elenei Ștefoi), Mariana Codruț ia din postmodernism ceea ce simte că-i trebuie. Și anume, referința culturală directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
cu sarea balenelor albe". Până și obsedantele horcăieli ale obezului pater se pretează unei lecturi poetice: "sforăiturile lui par niște virgule făcute cu mâinile/ înghețate de foștii mei elevi de la Comarna:/ mari și groase de spărgeau foile maculatorului". Versurile Marianei Codruț sunt scrise, așadar, în doi timpi și la temperaturi diferite. Avem un prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul imaginar al Marianei Codruț, o insulă încă nescufundată a cuvintelor vitalizante: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
pe urmă Niobe-a vânat, a mâncat și la greu a dormit/ să prindă puteri pentru altă telenovelă grotescă, timp în care,/ pitit între ierburi, Dumnezeu o pândea și căsca mulțumit." Luând din postmodernismul poetic numai ce îi trebuie, Mariana Codruț îi adaugă ceea ce acestuia, de multe ori, îi lipsește. n Mu poți să nu surâzi sau, dacă ești o fire mai deschisă, să nu râzi cu toată inima văzând discrepanța comică dintre teoriile "criziștilor" literaturii și realitatea artistică propriu-zisă, care
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
Ștefan Manasia, Claudiu Komartin plus nume încă mai fragede din ultimul lot liric. În acest decupaj generaționist, "optzeciștii" își au locul și rolul lor, reconfirmate prin antologii și reeditări, dar și prin volume ori plachete inedite. Ultima patrie a Marianei Codruț intră în această... ultimă categorie, chiar dacă autoarea se îndepărtează, prin formula și particularitățile versurilor sale, de nucleul dur, ironic, intertextual și hiperintelectualizat al generației sale. Regretatul Mihai Ursachi (inclus în paginile de referințe critice ale volumului) remarca această distanțare și
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
se îndepărtează, prin formula și particularitățile versurilor sale, de nucleul dur, ironic, intertextual și hiperintelectualizat al generației sale. Regretatul Mihai Ursachi (inclus în paginile de referințe critice ale volumului) remarca această distanțare și o întărea pe o notă polemică: "Mariana Codruț s-a format și trăiește la Iași, iar poezia sa, care este în cea mai bună tradiție a poeziei bune dintotdeauna și de peste tot, a fost de multe ori asociată așa-zisului Ťoptzecismť, atunci când nu a fost trecută cu vederea
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
format și trăiește la Iași, iar poezia sa, care este în cea mai bună tradiție a poeziei bune dintotdeauna și de peste tot, a fost de multe ori asociată așa-zisului Ťoptzecismť, atunci când nu a fost trecută cu vederea. D-na Codruț aparține însă cel mult prin vârstă biologică Ťgrupului optzecistť; căci nu Ťzgomotul și furiať, aglomerarea haotică de lucruri, senzații, fragmente de lectură, anglicisme, americanisme, teribilisme mai mult sau mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
lui destul de exactă. Or, dacă poetica generației '80 a fost cristalizată și apoi exploatată, nu văd sensul relativizării ei de către Mihai Ursachi, care se exprimă - e adevărat - ca un poet, nu ca un critic literar. A scrie despre versurile Marianei Codruț că au drept notă distinctivă "harul poetic" îmi pare un verdict de poet, subliniind tautologic valoarea unor texte, iar nu unul de analist și istoric literar, obligat să disocieze, să circumscrie și să înscrie opera unui autor într-un anumit
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
și de peste tot"... Evoluând pe o linie fin-zigzagată, între sensibilitatea vulnerabilă, cu substrat moral (precum în Mutilarea artistului la tinerețe de Mariana Marin) și o cerebralitate intensificând secundele albe ale timpului (ca în Linia de plutire a Elenei Ștefoi), Mariana Codruț ia din postmodernism ceea ce simte că-i trebuie. Și anume, referința culturală directă ori discretă, adâncită în straturile poemului; mixarea registrelor (eroic și ironic, înalt și burlesc); și, lucrul cel mai important, plasarea autorului ca personaj emițător și suferind în
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
cu sarea balenelor albe". Până și obsedantele horcăieli ale obezului pater se pretează unei lecturi poetice: "sforăiturile lui par niște virgule făcute cu mâinile/ înghețate de foștii mei elevi de la Comarna:/ mari și groase de spărgeau foile maculatorului". Versurile Marianei Codruț sunt scrise, așadar, în doi timpi și la temperaturi diferite. Avem un prim palier al indignării, al sarcasmului injectat în scene de profil neorealist, după care trecem pe unul al reconversiei și reinserției lirice, cu semnificarea inedită a materialului brut
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
ce recuperează din realul cel mai abject o dimensiune sonoră, luminoasă și vibratilă pe care poeta reușește s-o exprime. Ultima patrie, care dă titlul plachetei, nu este în nici un caz țara în care trăim, ci ținutul imaginar al Marianei Codruț, o insulă încă nescufundată a cuvintelor vitalizante: "sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
pe urmă Niobe-a vânat, a mâncat și la greu a dormit/ să prindă puteri pentru altă telenovelă grotescă, timp în care,/ pitit între ierburi, Dumnezeu o pândea și căsca mulțumit." Luând din postmodernismul poetic numai ce îi trebuie, Mariana Codruț îi adaugă ceea ce acestuia, de multe ori, îi lipsește.
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
neverosimile. Ca aici: Cine încearcă să confrunte teoria cu practica poeziei observă că optzecismul de azi nu mai are multe în comun cu cel de atunci, cel puțin așa cum fusese el planificat. Nichita Danilov, Ion Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Codruț, Aurel Dumitrașcu nu respectă poetica dogmatică a grupării. Dimpotrivă, ei nu s-au supus teoriilor vehiculate în epocă, nu și-au irosit energiile contestând tendințele anterioare. Dacă avem în atenție asemenea autori, teamă îmi e că s-ar putea să
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
Tudorel Urian După ce, în anii din urmă, a cochetat mai mult cu proza, Mariana Codruț a revenit la poezie, domeniu în care își câștigase o bună notorietate pe la mijlocul anilor '80. Cărțile sale mai noi, în poezie sau în proză, sunt, până la urmă, o reverberație în timp a literaturii generației optzeciste. Lecția textualistă nu a fost
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
poezie sau în proză, sunt, până la urmă, o reverberație în timp a literaturii generației optzeciste. Lecția textualistă nu a fost uitată, montura intertextuală mai provoacă jocurile minții, aluziile culturale dau savoare cotidianului. Există, pe de altă parte, în versurile Marianei Codruț și o tentație a socialului - mai ales în varianta antisocială -, a omului pe cale să-și piardă propria identitate într-un peisaj citadin agresiv, absurd, imprevizibil, grobian, vulgar, specifică mai degrabă poeților din anii '90 și mai cu seamă celor debutați
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
imprevizibil, grobian, vulgar, specifică mai degrabă poeților din anii '90 și mai cu seamă celor debutați după anul 2000, fără însă ca poeta ieșeancă să aspire la viziunile expresioniste, grotești și foarte sexualizate ale acestora din urmă. Paradoxul liricii Marianei Codruț - dacă se poate vorbi de așa ceva - este acela că deși oferă o consistentă senzație de déja vu (ca modalitate de construcție a poemului, dar și prin intertextualitate) poezia încalcă până la urmă cu nonșalanță toate regulile generaționiste fiind, în final, destul de
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
poetice dintre cele mai notabile, grație sensibilității câtuși de puțin comune a autoarei. Micuțul volum Ultima patrie (mai degrabă o plachetă în care versurile nu ocupă mai mult de cincizeci de pagini) este emblematic pentru caracterul transgeneraționist al poeziei Marianei Codruț. Titlul sugerează deopotrivă poezia patriotică din anii de glorie ai comunismului, dar și producțiile sarcastice ale perioadei de tranziție, gen Mihail Gălățanu, Marius Ianuș sau Elena Vlădăreanu. Până la urmă, nu este nici una, nici alta, dar, firește, fiind o carte scrisă
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]