236 matches
-
și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din fondul marelui boer român "Vasile Stroescu "din 1904 și are 101 copii care urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
teritoriile de margine ale statelor rus și polono-lituanian, unde, în schimbul unor privilegii, era obligat să apere țara împotriva invaziilor doniță: vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
el „a fost considerat căzut din cer”) sau htoniană („confirmă datele embriologiei tradiționale”). Muma pădurii îi dă eroului, întrun basm cules de G. Dem. Teodorescu, vase care au un efect opus mediului sacru și formează un microclimat numai pentru neofit: cofa încălzește în mijlocul gerului năprasnic, sticla răcorește pe arșița anihilantă. Călătorul are toate ajutoarele necesare la îndemână, fiindcă statutul de inițiat constituie, în final, o înzestrare nativă. Nimic din ceea ce se pune în scena rituală nu vine în dezacord cu forul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nuntă mare Și pe toate bubele le-o chematu, Numai pe obrintitu nu l-o chematu. Și el rău s-o mânietu. De vârfu s-o uscatu, de rădăcină o secatu. De bătaie de soare la cap (insolație), sau, O cofă cu apă neîncepută se ține astfel ca soarele să se reflecte în ea. Bolnavul însuși cu ochii ațintiți în cofă spune de trei ori : Eu credeam că soarele-i în capul meu, Dar el, uite-l că-i în botă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o mânietu. De vârfu s-o uscatu, de rădăcină o secatu. De bătaie de soare la cap (insolație), sau, O cofă cu apă neîncepută se ține astfel ca soarele să se reflecte în ea. Bolnavul însuși cu ochii ațintiți în cofă spune de trei ori : Eu credeam că soarele-i în capul meu, Dar el, uite-l că-i în botă. De dalac. Pe un struț mare muiat în lapte dulce, care apoi se pune pe bubă, cu un cuțit se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care se sprijină o ușă țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre încălțăminte) vânturătoare cofă vârstă etate, dar și smoc de flori la pălărie vedriță găleată din lemn vlecuit istovit Z zamă ciorbă zăpor urcuș greu în pădure zăporât mic și urât zgrăbunță bubuliță zorit urat grăbit Cuvânt după Motto: I.P.RICHTER (scriitor romantic german
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! În seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! În seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ameliora această situație, un comerciant din Huși propunea „să se facă câte-va fântâni, câteva sacale care se care apa și se se vânză din casă în casă, căci la centru a ajuns de se vinde 20 de bani 2 cofe de apă. Primăria trebuie să procure bani pentru a capta toate izvoarele, pentru a asigura apa suficientă pentru întreg orașul”. Aducerea apei potabile în cantități suficiente unei populații în creștere avea să fie rezolvată cu adevărat decenii mai târziu, când
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o scar de lemn. Porumbul știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă. La răsărit era o mică bancă pe care stătea cofa cu apă și 2-3 străchini și în urmă un pat de lemn, portativ. Aici erau două ferestre, iar deasupra ferestrelor trei icoane. Pe patul portativ dormea tata singur. În fundul camerei din stânga era o masă de lemn, la apusă un pat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dădea în lături de la muncă, prăși la porumb alături de tatăl și de mama sa. Niciunul dintre ei nu-i adresă nici un cuvânt până după ce mâncară de prânz din mâncarea dusă de ei de dimineață. Atunci tatăl, după ce bău îndelung din cofa de lemn care fusese toată dimineața protejată cu frunze de brusture, zise căscând: „Acum eu o să dorm puțin, să nu care cumva să te pună naiba să fugi iar în pădure că te termin, vin cu pușca după tine”. Când
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că și-i crește Și de coaste mă ciupește". Bătrâna aleargă îndată la cârciumă, ia o cofă de vin și-o aduce la fereastră. Cobea o apucă, o golește lacom, apoi o azvârle cu putere în stradă, omorând un hoț care trecea pe acolo. Apoi o sfătuiește pe mama sa să-l caute pe voievod la biserică
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Dacă n-ar fi scrisă într-un jargon mat, sec precum pocnetul stinghiilor de lemn, cartea lui Lardellier ar fi o reușită lucrare în marginea unei teme de strictă actualitate spirituală: ritualurile sociale și semnificația lor. Așa însă, turnată în cofa impenetrabilă a celui mai inexpresiv grai academic, cartea cere o răbdare de anahoret hotărît să-și ispășească păcatele prin chinul lecturii. Oricît te-ai concentra spre a-i urmări autorului ideea, atenția îți fuge în altă parte, sufocată de apăsarea
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
noaptea luminând, ziua le poate găsi. - Aceasta zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste. - În ajunul zilei, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. - În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Daca flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe
Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62304_a_63629]
-
unicul fiu al doctorului Urlățeanu a avut un accident mortal. Întâmplare? Coincidență? Sau cine știe?! Îmi fac cruce și mă abțin s-adaug ceva. Când s-a hotărât să-l lase pe Benglas a-i trece pragul, Gherasim era în cofă. Murea cu zile. - M-ați chemat târziu, domnule Șutoțkin. Ziua de ieri n-o mai întoarcem. Vă promit însă că oprim paralizia, să nu se mai ridice. Și-așa a fost, numai că acum Gherasim îi cerea să-l vindece
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de fân și semințe (grâu, porumb, floarea-soarelui etc.), care se dau apoi la vite, mai ales la vaci, ca să aibă casa liniște și bogăție. În Oltenia, se păstrează obiceiul ca, în seara de Ajun, să se pună sub masă o cofă cu apă bună de băut, care se împarte a doua zi cu vitele, pentru a le merge bine în anul care vine, iar membrii familiei să aibă parte de noroc la fel de curat ca apa din cofă. Pe la sate mai există
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
pună sub masă o cofă cu apă bună de băut, care se împarte a doua zi cu vitele, pentru a le merge bine în anul care vine, iar membrii familiei să aibă parte de noroc la fel de curat ca apa din cofă. Pe la sate mai există credința că în noaptea de Crăciun animalele vorbesc. Sătenii se feresc ca nu cumva să le audă, că ar fi semn rău. De aceea, ei le adapă și le hrănesc de cu seară, și nu mai
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
nu m-am simțit niciodată!" Apoi Ioanea Păsulii sări la drăgălășeniile ce le spuneau Ghearăntoarsă despre prefect, iar Eugeniu Ioan Gingirică despre general, pe la spate (fascist, criminal, legionar, dușman al democrației, comunist, ceaușist), fiecare crezând că-l poate băga în cofă pe celălalt, când, de fapt, cei ce îi cunoșteau pe amândoi știau că sunt prieteni la cataramă și au afaceri împreună în... imobiliare și în noua parcelare și înzestrare a cimitirelor eroilor cu cripte la nivel european! Așa că nu se
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]