871 matches
-
de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând influența pe termen lung cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asemenea abordare nu explică desfășurarea efectivă a procesului de integrare. Epstein a demonstrat modalitatea în care comportamentele distincte ale unui porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1992); reamintim aici cercetările experimentale care utilizează probleme concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a diferențelor individuale. După cum am menționat anterior, anumite diferențe individuale au rolul de a diminua volumul de informații prezentate în cadrul instructajelor explicite. Studiile cognitive întreprinse asupra avantajelor cogniției situaționale (Greeno, 1989) compensează, de asemenea, cercetările psihometrice și experimentale asupra problemelor concrete; ideea câmpului larg de atenție care poate genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale (Kasof, în publicații periodice), precum și de autoevaluările
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recent (Sternberg și Lubart, 1996). Guilford a stabilit aproape singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic, comportamental; 3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de plecare pentru imaginația omului de știință. O dată cu evoluția sociologiei ca știință a devenit imperioasă nevoia ruperii cunoașterii științifice de cea comună, în sensul durkheimist: sociologia trebuie sa devină ezoterică, să se despartă de cunoașterea spontană. Apărut relativ recent, domeniul cogniției sociale are ca obiect de studiu cunoașterii spontane, a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor noastre și ale altora, precum și explicarea evenimentelor din viața socială. Acest tip de cunoaștere îi corespunde, după părerea multor cercetători, CARACTERUL PASIONAL. Robert Lacroix critica însăși obiectul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
163 4.1. Teste asociative / 163 4.2. Accesul la "hărțile de idei" / 166 4.3. Organizatori ai raportării la droguri la tinerii italieni / 173 PARTEA A TREIA Dinamică și praxis / 183 Capitolul 5 Identificarea structurii / 185 1. Relații între cogniții / 185 1.1. Legătura "frecvență/rang" / 185 1.2. Clasamentul asocierilor făcute de subiecți / 189 2. Verificarea centralității / 194 2.1. Controlarea existenței nucleului central / 194 2.2. Reconstrucția obiectului și metoda ISA / 197 3. Scheme cognitive de bază / 201
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
influențele pe care le suferă (de la context, actori, factori legați de sursa unei activități persuasive, pînă la condițiile de elaborare și de transmitere a mesajelor și la diverse interacțiuni). Trei componente, legate între ele, o caracterizează în mod clasic: afectivitatea, cogniția și acțiunea (conduită potențială sau intenție). Atitudinea corespunde mai întîi unei apetențe individuale (afecte) exprimate printr-o valență pozitivă sau negativă în privința unui obiect. Pentru unii, această orientare este caracteristica sa esențială. * Dimensiunea cognitivă evocă, în plus, funcția sa de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puterii sînt așadar programe potențial active din care se inspiră cîteva soluții la probleme concrete ce pot conduce sau nu la anumite derive autoritariste, naționaliste sau la exaltări rasiste. 3.2.2. Subiecți și obiecte în reprezentări Studiul atitudinilor și cognițiilor din timpul anilor șaptezeci-optzeci, luînd în considerație factori mai complecși de natură contextuală, se va apropia, teoretic și practic, de studiul RS. Noțiunea de cunoaștere (C) capătă astfel o valoare centrală în grilele de analiză și conduce la aprofundarea și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
proiect cuprinde toate aceste reorientări: o reducere de la complex la elementar, dorința de a fonda o știință a comportamentului (behaviorismul) sau a creierului (organism, natură). Dorința de a identifica gîndirea umană cu tipul de raționalitate al calculatoarelor explică de ce studiul cognițiilor a fost condus spre aceeași țintă, cel puțin în cazul unui segment important din cel fondat pe paradigma informației și inteligenței artificiale. 5. Atribuire, cogniție și RS Studiul RS implică o luare în considerație a actorului ca producător de cunoștințe
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Dorința de a identifica gîndirea umană cu tipul de raționalitate al calculatoarelor explică de ce studiul cognițiilor a fost condus spre aceeași țintă, cel puțin în cazul unui segment important din cel fondat pe paradigma informației și inteligenței artificiale. 5. Atribuire, cogniție și RS Studiul RS implică o luare în considerație a actorului ca producător de cunoștințe. Omul de pe stradă și modul său de gîndire cotidian constituie obiectul unui cîmp de cercetare centrat pe analiza cauzelor unei situații și a cunoștințelor utilizate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Beauvois et al., 1989 și 1991; Deschamps și Clémence, 1990; Drozda-Senkowska E., in Pétard, 1999; Guimelli, 1999; Truchot, 1998). În mod special centrate pe individ și pe modul său de înțelegere a informației (Ghiglione et al., 1990), aceste cercetări asupra "cogniției sociale" sînt puse sub semnul întrebării, din punctul de vedere al teoriei reprezentărilor, legate de ierarhia acordată unor noțiuni precum istoricitatea, poziția socială și societatea ca entitate sui generis. Instanța "cognitivă" este declarată, pe baza mai multor lucrări, ca putînd
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau de atitudinile lor față de cunoștințe și instituții îmi pare lipsită de obiect" (Moscovici, op. cit., p. 62). Se va vedea că dezbaterea pe această problematică se dorește în același timp cumpătată și polemică. Sub hainele științificității, lucrările centrate numai pe cogniție atenuează sau eludează valoarea antropologică a teoriei RS accentuîndu-i exclusiv controlul metodologic. Noțiunea de RS se dovedește a fi de o utilitate centrală. Într-adevăr, stimulii, externi în programele de studiu S-A-R, sînt reintroduși în memoria și acțiunea indivizilor și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
actor social (subiect individual sau grup) și se raportează la ceva (obiect). Această particularitate ternară structurează o viziune a lumii sociale și o anumită modalitate de a studia formele culturale și comportamentele din sînul său. Lucrări despre atitudini, imagini sau cogniție Context exterior, factori determinanți Obiect al atitudinii Subiect al atitudinii (sau al cogniției) (sau al cogniției) Lucrări despre reprezentările sociale Subiect Obiect Reprezentare Interioritatea (creier, cogniție) este ea însăși redes-fășurată într-o dinamică socială și interactivă. Subiectul și obiectul unei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
particularitate ternară structurează o viziune a lumii sociale și o anumită modalitate de a studia formele culturale și comportamentele din sînul său. Lucrări despre atitudini, imagini sau cogniție Context exterior, factori determinanți Obiect al atitudinii Subiect al atitudinii (sau al cogniției) (sau al cogniției) Lucrări despre reprezentările sociale Subiect Obiect Reprezentare Interioritatea (creier, cogniție) este ea însăși redes-fășurată într-o dinamică socială și interactivă. Subiectul și obiectul unei RS nu se disting unul de celălalt pentru că aceasta din urmă îi modelează
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o viziune a lumii sociale și o anumită modalitate de a studia formele culturale și comportamentele din sînul său. Lucrări despre atitudini, imagini sau cogniție Context exterior, factori determinanți Obiect al atitudinii Subiect al atitudinii (sau al cogniției) (sau al cogniției) Lucrări despre reprezentările sociale Subiect Obiect Reprezentare Interioritatea (creier, cogniție) este ea însăși redes-fășurată într-o dinamică socială și interactivă. Subiectul și obiectul unei RS nu se disting unul de celălalt pentru că aceasta din urmă îi modelează și este produsă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a studia formele culturale și comportamentele din sînul său. Lucrări despre atitudini, imagini sau cogniție Context exterior, factori determinanți Obiect al atitudinii Subiect al atitudinii (sau al cogniției) (sau al cogniției) Lucrări despre reprezentările sociale Subiect Obiect Reprezentare Interioritatea (creier, cogniție) este ea însăși redes-fășurată într-o dinamică socială și interactivă. Subiectul și obiectul unei RS nu se disting unul de celălalt pentru că aceasta din urmă îi modelează și este produsă într-o situație interactivă. Abordînd în maniera sa proprie distincția
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau de "colectiv", deoarece nu se poate discerne dacă aceasta desemnează valori împărtășite la scară mai largă sau o anumită specificitate culturală. Al patrulea caz implică o imprecizie a statutului sau a existenței unui astfel de sistem de informații și cogniții, deoarece este asociat unei diferențieri în interiorul unui grup. Putem atunci pune sub semnul întrebării existența, evoluția, transformarea sau dispariția unei RS dintr-o comunitate tocmai din cauza eterogenității ei. Trei caracteristici fundamentale ale RS (Moscovici, 1976, pp. 246-252) fac posibilă reperarea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acestea (lupte de clasă, antagonism franco-american), un sistem de valori sau de contravalori (libertate opusă influenței inconștientului), o emblemă sau un simbol (viața sexuală liberă). Aceste categorii le permit actorilor să-și interpreteze relațiile cu mediul lor și corespund unor cogniții normative și unor așteptări (cf. secțiunea 3, cap. 3). Ancorarea reflectă mai ales, ca în cazul unei traduceri multilingvistice, o diversificare și o modulație a cunoștințelor comune ale unei RS. Nu există astfel nici o contradicție între dimensiunile consensuale ale unei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei reprezentări (α), activă într-o populație dată. Poate fi și periferic într-o altă RS (β), generată de un alt grup de subiecți, într-un context diferit. Componentele nucleului central sînt calitativ diferite, dincolo de caracteristica lor cantitativă. Din două cogniții, citate frecvent de numeroși subiecți, una poate fi element în nucleul central, iar cealaltă poate aparține sistemului periferic al aceleiași RS. NC este structurant deoarece recapitulează cultura, normele, valorile și conduitele obișnuite ale comunității în care este influent. Este stabil
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și în care se pot dezvolta reprezentări. Aceste elemente se vor diferenția după locul ierarhic sau funcțiile omologic similare celor care activează în NC. Se vorbește, în privința lor, de un rol de "interfață" între sistemul central și situațiile concrete. Aceste cogniții favorizează în principal exprimarea și integrarea individuală și permit eterogenității unui grup să fie viabilă. Mai capabile să evolueze, sensibile la contextul imediat, acestea pot pînă la un anumit grad, să intre în contradicție cu fundamentul, unei reprezentări și să
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
într-adevăr, în jurul: informației despre obiect (cunoștințe și conținuturi); cîmpului și înlănțuirii elementelor unui astfel de sistem (organizări); atitudinii care corespunde orientării evaluative globale sau reacțiilor pozitive sau negative față de un același obiect. Conținutul unei reprezentări se poate împărți în cogniții descriptive, care definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe marginea calității și folosinței acestuia. Această dublă funcționalitate se aplică atît la nivelul nucleului central, cît și la nivelul sistemului periferic. Cele patru cîmpuri cognitive ale unei RS Pol
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Periferie Descrieri Așteptări După P. Molnier, Images et représentations..., op. cit., p. 97 Primul cîmp reunește elementele de definiție, indisociabile de obiectul reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la studenți, este un exemplu de cogniție de acest tip. Această entitate categorială va organiza, în sistemul periferic, scheme de interpretare a acestui obiect. Cîmpul normelor cuprinde "cogniții centrale investite cu o valoare pozitivă sau negativă în ochii indivizilor" (Moliner, op. cit., p. 98). Aceste elemente au o
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la studenți, este un exemplu de cogniție de acest tip. Această entitate categorială va organiza, în sistemul periferic, scheme de interpretare a acestui obiect. Cîmpul normelor cuprinde "cogniții centrale investite cu o valoare pozitivă sau negativă în ochii indivizilor" (Moliner, op. cit., p. 98). Aceste elemente au o pregnanță evaluativă în măsura în care, aparținînd sistemului central, le oferă indivizilor posibilitatea de a repera criteriile de conformitate, de legitimitate sau de normalitate
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
criteriile de conformitate, de legitimitate sau de normalitate a acestui obiect. În ancheta evocată mai sus, profitul este cel care joacă acest rol. Este analizat drept criteriu esențial de evaluare a unei afaceri bune sau proaste. În zona descrierilor găsim cogniții sub formă de scheme, ale căror organizare și semnificație depind de sistemul central. Gradul lor de variabilitate este mare, în funcție de fie-care individ și de contextul istoric. Acestea permit activităților locale de categorizare și de interpretare să se realizeze. Așa cum indică
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mare, în funcție de fie-care individ și de contextul istoric. Acestea permit activităților locale de categorizare și de interpretare să se realizeze. Așa cum indică termenul "descrieri", elementele cognitive ale acestei zone a RS actualizează și traduc "definițiile" mai centrale. Spațiul așteptărilor "grupează cogniții periferice, inserate în structuri cognitive ale cîmpului descriptiv și învestite în ochii indivizilor cu o valoare particulară" (ibid., p. 99). Tra-duceri concrete ale normelor, aceste elemente corespund, de exemplu, valorizării întreprinderii ca loc de cercetare și de creație. Acest element
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]