1,198 matches
-
mâna stângă și din mâna sa dreaptă o bufniță se revoltă. Pe chipul fiicei lui Zeus și a lui Metis, protectoarea artelor frumoase, meșteșugurilor, literaturii, agriculturii, se poate citi moștenirea forței tatălui și înțelepciunea mamei. Atena poate fi recunoscută prin coiful specific unui războinic: iar bufnița este simbolul înțelepciunii - la greci. La alte popoare bufnița este simbolul morții. Se spune că statuia Atenei - luptătoarea - era atât de mare încât marinarii atenieni aflați departe pe mare puteau vedea coiful și lancea zeiței
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
fi recunoscută prin coiful specific unui războinic: iar bufnița este simbolul înțelepciunii - la greci. La alte popoare bufnița este simbolul morții. Se spune că statuia Atenei - luptătoarea - era atât de mare încât marinarii atenieni aflați departe pe mare puteau vedea coiful și lancea zeiței strălucind în lumina soarelui. Oricum, relația dintre om și divinitate vădește umanismul sui-generis al culturii elene. Ne mirăm și nu este pentru prima oară, cum un popor atât de mic, dar atât de dotat, și-a dobândit
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
fie pradă, / pradă a cuvintelor alese, / cu un șoim pe ultima silabă. // [...] // De aceea el / stătea întins pe timp / ca pe-o frigare // și, cu cât ardea mai puternic / în afară, / cu atât se cocea mai neasemuit / înlăuntru. // [...] // Doamne, Dumnezeule, / coif al înțelepciunii, / sabie a puterii... («Eu, adică el» - SOrd, I, 380). Descrierea comunicării dintre protagonistul poematic și Omul-Fantă, recompunând parcă Androginul, se face - către noi, receptorii din [ara-cu-Dor, din acest univers „dat“ - apelând la comparațiile realului nostru cotidian-arboricol, dar surprinzând
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
-Și în Cezareea Maritima sunt mulți, Iocentus! Tăcură apoi amândoi și priviră în arenă unde gladiatorul Thracian îl surprinsese pe masivul și greul Hoplomacus cu o mișcare din întoarcere cu micul scut, lovindu-l pe acesta în partea din fața a coifului său cilindric pe care erau atașate două coarne înalte. Acesta resimți din plin lovitura și dându-se câțiva pași înapoi se prăbuși întâi în genunchi iar apoi pe o parte, pe nisipul arenei. Thracian jubila acum rotindu-și sabia încovoiată
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
gând pe comandantul militar al Ierusalimului. Privirile amândurora se îndreptară în arenă unde Retiarius tocmai prinsese un moment favorabil și își aruncă plasa asupra adversarului său care făcu o eschivă în lateral. La timp fiindcă tridentul său împunse aerul pe lângă coiful gladiatorului Secutor. Cu o mișcare rapidă acesta lovi tridentul din lateral cu sabia scurtă cu atâta putere încât Retiarius rămase fără armă, doar cu plasa pe care o recuperase între timp. Se părea că Ponțiu Pilat va câștiga din nou
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
acesta făcu iarăși o eschivă și se feri la timp de teribila capcană. Prea târziu însă căci Retiarius cu mâinile goale se aruncă la picioarele lui Secutor aruncându-l pe acesta la pământ cu spatele. Lovitura la cap cauzată de coiful izbit de nisipul arenei îl aduse pe Secutor în stare de semiconștiență. Retiarius se ridică și își recuperă tridentul. Gladiatorul Secutor fusese învins și pariul celor doi avea să fie câștigat în urma finalului ultimei lupte unde cei doi luptători rămași
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PE ARENĂ... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Apare un toreador, c-un coif și-o pelerină Pe-o arenă mare, unde dansa-o balerină, Cu sânge rece își așteaptă taurul înfometat Corida este plină și -un Leu înjunghiat... De-o sabie ucis...ia taurul de coarne Voioși toți spectatorii văd prada ce-are
PE ARENĂ... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349970_a_351299]
-
Câineni, ci și în multe alte localități din județul Vâlcea și chiar din țară. Până nu demult, prin satele comunei Câineni, în cele trei zile ale Crăciunului umblau ,,Irozii” - niște tinerii costumați specific (costum popular cu panglici colorate și clopoței, coifuri sau ,,jobene” înalte și colorate, săbii, bâte etc.) care jucau un fel de ,,căluș”. De obicei, aceste echipe de călușari veneau, în special la Greblești, din județele Argeș și Olt, zone recunoscute pentru tradiția călușarilor. În fine, în textele cântecelor
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
tragică. D-na respectivă vine vara în România cu alți simpatrioți și, pe undeva prin Mureș, petrec la iarbă verde, unde tineri și tinere se războiesc de-a dacii și romanii, dotați cu săbii de lemn poleite cu staniol și coifuri de mucava ... aprind focuri vestalice ... Mare-i grădina ta , Doamne! Am exemplificat astfel, ca să dau o idee de bulibășeala care domnește pe aceste site-uri (oare de ce n-am adapta la limba română și nu am spune “saituri”?). Românul s-
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
sub flamura Iubirii Sfinte, Va propăși căci mare-i harul și-oblăduirea de Părinte! La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă, Iar platoșa neprihănirii și evanghelia păcii facă, Ca sabia Duhului și brâul ce adevăru-nfățișează, S-așeze coiful mântuirii peste o conștiință trează. Cu rugăciuni de mulțumire, cu duhul plin de Duhul Sfânt, Să ne-nchinăm în orice vreme cât mai trăim pe-acest pământ, Să ne dorim cu-ardoare cerul și mântuirea căci Cristos, Cu dragoste binecuvântă
LA CUMPĂNA-NTRE ANI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350234_a_351563]
-
folosit un termen: baciyelmică!!! și apoi baciyelmo... am rămas stupefiat: ce vrea să zică?!? Dar când a rostit „Don Quijote” m-am luminat... explicația care a urmat mi-a dat dreptate: cuvintele spaniole bacin (vas, lighean, printre alte sensuri) și yelmo (coif), baciyelmo sau altfel spus, faimosul ligheano-coif al lui Quijote (și toată polemica din jurul acestui obiect)! struțo-cămila lui Cervantes: coiful cavalerului sau ligheanul bărbierului... și dintr-o dată m-am trezit în casa țărănească a bunicilor în camera de zi cu pereții
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
m-am luminat... explicația care a urmat mi-a dat dreptate: cuvintele spaniole bacin (vas, lighean, printre alte sensuri) și yelmo (coif), baciyelmo sau altfel spus, faimosul ligheano-coif al lui Quijote (și toată polemica din jurul acestui obiect)! struțo-cămila lui Cervantes: coiful cavalerului sau ligheanul bărbierului... și dintr-o dată m-am trezit în casa țărănească a bunicilor în camera de zi cu pereții ei gălbui cu diverse modele, cu cele două paturi, cu soba de teracotă (când eram de-o șchioapă era
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
imaginară... țin minte că uneori, seara, bătrânul îmi povestea din tinerețile sale sau îmi înșira geografia lumii atât de pe-ndelete ca și cum ar fi călătorit în toată lumea... cât har!!! și reveneam la cărțile mele de povești... la prinți și cavaleri cu coifuri... mai toata ziua era o joacă... iar când poveștile deveneau realitate îi furam bătrânei oalele și sitele ca să-mi fac coifuri... uneori, bătrânul îmi făcea fie arcuri de răchită, fie coifuri din foi de ziar... ce timpuri neprihănite... ... baciyelmo... mai
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
ar fi călătorit în toată lumea... cât har!!! și reveneam la cărțile mele de povești... la prinți și cavaleri cu coifuri... mai toata ziua era o joacă... iar când poveștile deveneau realitate îi furam bătrânei oalele și sitele ca să-mi fac coifuri... uneori, bătrânul îmi făcea fie arcuri de răchită, fie coifuri din foi de ziar... ce timpuri neprihănite... ... baciyelmo... mai târziu, m-am trezit jucând pe diverse scene ale lumii, ca actor amator... astfel, m-am confruntat cu cea mai baciyelmică
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
cărțile mele de povești... la prinți și cavaleri cu coifuri... mai toata ziua era o joacă... iar când poveștile deveneau realitate îi furam bătrânei oalele și sitele ca să-mi fac coifuri... uneori, bătrânul îmi făcea fie arcuri de răchită, fie coifuri din foi de ziar... ce timpuri neprihănite... ... baciyelmo... mai târziu, m-am trezit jucând pe diverse scene ale lumii, ca actor amator... astfel, m-am confruntat cu cea mai baciyelmică situație dintre toate: jucându-l pe Quijote... cât de bine
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
înțeles cu Quijote! cu nebunia și copilăria lui pe care le simțeam până în ultimele capilare: erau aceleași senzații plăcute ca în curtea bătrânilor sau a vecinilor când ne lăsam furați de poveștile citite, călărind Rosinante și purtând tot felul de coifuri... iar finalul piesei era un gest calculat, simplu, de a înmuia pămătuful în ligheanul de aluminiu, de a îmbălsăma barba cu spuma albă și apoi de a trece lama de-a lungul, de-a latul și în răspăr pentru a
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
pentru a lăsa acel chip limpede, senin... la urmă rămânea privirea: tandră și plină de înțelepciune... apoi reflectoarele se stingeau încet, așa cum prosopul ștergea chipul bătrânului... privirea era aceeași... curios e că niciodată nu l-am jucat pe Quijote cu coif... cât de baciyelmic e totul... și cât de simplu e de înțeles Quijote! tot ce trebuie să știi e ce-i acela un baciyelmo, adică: trebuie doar să-ți pui o oală-n cap și să nu uiți de ligheanul
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
stau aproape o oră și apoi o să visez din nou la „Insomnii de mătase” ale lui Fănuș Neagu până s-o inventa pastila împotriva frigului. „În iulie, seara, clipa e albă, cu ochi leneviți, anii au fruntea lungă, prelinsă de sub coif de aur, și eternitatea, generoasă, risipește pietre rare”. Chiar: cum o fi în luna iulie? Noapte bună! Referință Bibliografică: Frigul în luna mai / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016. Drepturi de Autor
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
suflet/ Erai și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau pe spadă/ Să sfarme sfânta noastră lege;/ Tu, frate plânsetelor noastre/ Și răzvrătirii noastre frate,/ Urlai țărilor amarul /Mâniei tale-nfricoșate.// Cum tresăreau încremenite,/ În jocurile lor buiestre,/ Oștiri cu coifuri de aramă/ Și roibi cu aur pe căpestre/ Când la strângerea ta de tată/ Grăbeau din codri la poiene,/ Strângând săcuri la subțioară,/ Feciorii mândrei Cosânzene.// Zdrobită-n praf, murea arama,/ Și codrul chiotea, viteazul;/ Iar tu, frăține, mare meșter
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
manipularea prin mass-media, cu impostura, cu parvenitismul și cu setea de putere a unor guvernanți fără scrupule. Ironici, adeseori incisivi, sarcastici, cavalerii înarmați până-n dinți, cu spade, florete suple, arcuri cu săgeți neotrăvite, ori de-a dreptul cu buzdugane, purtând coifuri strălucitoare și armuri de nepătruns, își așteaptă adversarii pentru o întrecere de elită, sportivă, elegantă, după toate regulile jocurilor cavalerești. Și tot după aceste jocuri, epigramiștii își aruncă mănușa și-și provoacă adversarii la dueluri literare, care se termină fără
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
ce ocazie ai descoperit origami? - Fără să știu că se numește așa și că este o artă, ca majoritatea copiilor am descoperit primele modele în perioada preșcolară și școlară când am fost învățați să facem din hârtie: broscuțe, avioane, bărcuțe, coifuri, etc. Mai târziu, am aflat câte ceva despre arta japoneză din cărți, dar pentru prima dată am văzut expusă tehnica origami într-o carte de la bibliotecă. În scurt timp, biblioteca a achiziționat mai multe cărți de origami și eu am trecut
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
ce ocazie ai descoperit origami?- Fără să știu că se numește așa și că este o artă, ca majoritatea copiilor am descoperit primele modele în perioada preșcolară și școlară când am fost învățați să facem din hârtie: broscuțe, avioane, bărcuțe, coifuri, etc. Mai târziu, am aflat câte ceva despre arta japoneză din cărți, dar pentru prima dată am văzut expusă tehnica origami într-o carte de la bibliotecă. În scurt timp, biblioteca a achiziționat mai multe cărți de origami și eu am trecut
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
ce ocazie ai descoperit origami? - Fără să știu că se numește așa și că este o artă, ca majoritatea copiilor am descoperit primele modele în perioada preșcolară și școlară când am fost învățați să facem din hârtie: broscuțe, avioane, bărcuțe, coifuri, etc. Mai târziu, am aflat câte ceva despre arta japoneză din cărți, dar pentru prima dată am văzut expusă tehnica origami într-o carte de la bibliotecă. În scurt timp, biblioteca a achiziționat mai multe cărți de origami și eu am trecut
DIALOG CU MARA BABICIU DESPRE CUM ESTE SĂ FACI ARTĂ CU O FOAIE DE HÂRTIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352126_a_353455]
-
intrării, unde am putut admira diverse exponate antice, provenind din monumentele creștine timpurii, bizantine și postbizantine din Cipru alături de fotografii reprezentând picturi murale din secolele XI-XVI, precum și piese de ceramică medievală din secolele XII-XVIII, ustensile de gătit, arme din metal, coifuri și săbii. Interesantă este una dintre camere, în partea estică a castelului, transformată cu ajutorul unui mobilier apropiat de cel al secolelor XVIII-XIX, într-un „ontas” otoman. Amplasarea castelului-fort pe țărmul Mediteranei deschide o panoramă uluitoare spre mare, dar în aceeași
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
stânga și dus a fost... După felul în care a plecat din parcare, cu motoarele în plin, am fost convins că a dorit o decolare peste aerogara Băneasa însă, din nefericire, (sau poate din fericire) a acroșat cu aripa dreapta coiful unui AN 24 - unul din puținele avioane Tarom, care, încă, nu plecase în cursa și probabil că ăsta a fost motivul frânarii bruște și a virajului puternic dreapta. Câteva minute, cei prezenți pe pistă, am rămas buimaci, uitându-ne unii
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]