485 matches
-
a fost propus pentru Premiul Nobel. De același autor, la Editura Polirom au apărut Despre identic și felurit (2004), Opere I. Poezii (2011) și Opere II. Proză (2012). și câți eram vii ne socoteam morți și umblam amețiți... Ioan Dobrescu cojocar din mahalaua Bateștii a Bucureștilor oct. 1813 I Mlaștinile 1. Prea multe lucruri ne solicită și, dat fiind mecanismul echivoc al solicitării, prea multe cuvinte se îngrămădesc să le cuprindă, să le ascundă în labirintul lor inutil și înșelător - de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
A murit în închisoare, la Sighet. Brătianu Ioan I. C. (1821-1891) -participant la revoluția de 1848 din Țara Românească. A fondat Partidul Liberal, a fost ministru și prim ministru. Unul dintre fondatorii României moderne. bresle - asociații ale meșteșugarilor (breasla tăbăcarilor, a cojocarilor, a fierarilor etc.), dintr-un anumit oraș. Breasla era condusă de un staroste și de sfatul celor 12 bătrâni (meșteri). Prin regulamentele adoptate au protejat meșterii, calfele și profesia prin regulamente, au impus o anumită calitate, au contribuit la dezvoltarea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
culoare roz, împletit chiar de ea și careia îi venea foarte bine, și-a ales din șifonier paltonul de culoare neagră din stofă, cu guler de astrahan și căciulă tot din astrahan, de culoare gri, făcute de comandă la un cojocar. Avea și un cojoc din piei de oaie dar paltonul i se păru mai elegant. Pregăti pe un platou prăjituri diverse făcute de ea și îl împachetă întro hârtie și separat împachetă un cozonac făcut tot de ea, cu multă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
nădușiți și-i loveau năprasnic cu bicele. Alături alergau mașinile pline vârf cu precupeți veniți de la Găiești și Pitești. Deasupra automobilelor, în papornițe, țipau curcani și porci legați cu frânghii. Larma îți lua auzul. Priviră prăvăliile așezate una lângă alta: cojocarii cu galantarele pline de căciuli de miel, albe, brumării și negre; ceasornicării, hăinării din pragul cărora te trăgeau de mânecă vânzătorii, strigând și lăudîndu-și marfa; pielării având de vânzare bocanci cu tălpile numai ținte și potcoave; cofetării cu geamurile pline
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să mai țeasă pânză sau prosoape din fire de bumbac ori de in, din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se atribuise ca moșie Umbrăreștii și alte sate. De altfel, un document anterior datei respective și menționat în urmă, o scrisoare către Gavril Conachi din 1795 de la un slujbaș de-al său, îi face cunoscut cum un „țigan anumi Onofrei cojocar, cari au fostu aice la Perieni, ducându-să în gips la Umbrărești, au luat pe fata lui Dudă țiganu”, evident că din Umbrărești, unde Gavril Conachi avea țigani pe moșie, fapt confirmat și prin alte asemenea răvașe. Din 1813, moșia și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar cu certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Pe atunci se aflau în comună
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu dungi roșii, galbene și negre, pe toată lungimea, denumite, din acest motiv, „cu toiegele’’. Peste brâu se încingeau cu bete cu alesături și mărgele asemănătoare cu cele femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cronică teatrală ori vești de la teatru. Un ziar care a durat, se pare , doar 12 numere. * 97 Lumina Poporului Lumina Poporului, foaie de contribuție la răspândirea luminii în popor, cu redacția și administrația la Coroești - Tutova, apoi în Bârlad, strada Cojocari nr.43, după care în strada V. Conta nr. 1 Bârlad. Apărea o dată pe lună. Director proprietar: Petru Ciolan, fost administrator de plasă, doctorand al Facul tății juridice din Paris, avocat. Tipografia la N.P.Peiu - Bârlad. Primul număr apare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ghiță, Părlici, Sachi Varză-acră, Ziurich și W. „Ardeiul" trata despre „Cum se distribuie cărțile de alegător", care este „Noua comisie interimară" în măsură a „satisface pe partizanii evrei în alegeri" și adresa „o scrisoare deschisă dlui I. Angheluță", negustor în Cojocari, prin care Sachi Varză acră îl ruga să-i „lase fata în pace" și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai interesantă și utilă specialiștilor, dar și cititorului nou sosit în lumea „toponimelor”. Lucrarea este laborioasă și prin faptul că toponimia străzilor este legată de criterii precis delimitate. Astfel, cercetarea ne arată străzile legate de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
boier; brîu; bucurie; bundiță; bunic; bunicul; cană; călduri; cămașă; cîrlig; coftă; context; copilărie; demult; distracție; Dochia; elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întreprinderea dizolvându-se după mai puțin de un an. Cooperarea pe tărâm „industrial” (de fapt manufacturier) a „soților agronomi” cuprindea aportul unor mori pentru cereale, a instalațiilor de vinificație și de prelucrare a fructelor, a unor meseriași ca pantofari, croitori, cojocari. Micile ateliere instalate la parterul caselor funcționau mai ales când munca câmpului nu-i absorbea total pe „soți” și presupunea și activitatea de „transmitere” a acestor meșteșuguri altor părtași (de instruire practică). Cooperarea viza și sectorul aprovizionare-desfacere, înlăturându-se intermediarii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Marei și mai apoi secvențe din viața copiilor ei, Persida și Trică. Destinul familiei Marei se intersectează cu destinul familiei neamțului Hubăr. Acțiunea se petrece într-un târg ardelenesc, la Radna, lângă Lipova, unde personajele au diferite meserii: precupeață, măcelar, cojocar, și nu sunt dezumanizate de puterea banului. Mara e o văduvă cu doi copii, este chibzuită și din instinct de apărare este așa prevăzătoare. Ea iese în evidență prin complexitatea și realismul ei: Proporția aceea de zgârcenie și afecțiune maternă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
taxa de trecere pe podul de la Mureș, din negustorie în târguri transilvane și își împărțea "averea" în trei ciorapi: unul pentru casă și ceilalți doi pentru copii. Persida a fost primită la mănăstirea din Lipova, iar Trică ajunge ucenic la cojocarul Bocioacă. Între timp, Națl, fiul măcelarului Hubăr, se îndrăgostește de Persida, cu care nu se poate căsători datorită prejudecăților etnice. Cei doi îndrăgostiți sunt căsătoriți în secret de teologul Codreanu, pleacă la Viena, și la întoarcere între ei intervin divergențe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt". Ea este energică și voluntară, își iubește copiii, o convinge pe maica Aegidia s-o primească pe Persida la mănăstire contra unei sume modice, iar pe cojocar să-i plătească scutirea lui Trică de armată. Descumpănită, la început, când află că Persida a fugit cu Națl, are suficiente resurse interioare să-și revină și mai târziu să-și privească viața cu seninătate și optimism. Persida e un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mult spre prima. Cine face recurs la „putere“ în secolul al XVIII-lea? Majoritatea reclamațiilor adresate justiției aparțin oamenilor simpli, uneori foarte săraci care își câștigă existența cu brațele, fie țărani, fie mici meșteșugari din mahalalele orașelor și târgurilor: abagii, cojocari, curelari, tăbăcari, croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei. Cele două sate sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola boiangiu, Ioniță boiangiu), trei slujbași (Anghel postelnic, Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Anton postelnic, Ion Boteanu medelnicer), doi preoți (Cos tan din și Petre), patru a căror meserie nu este precizată, dar la trei dintre ei se precizează că sunt sârbi (Zane, Ștefan și Stanciu), probabil și ei mici meșteșugari. Ion, Preda cojocar și Zane sârbul se prezintă și ca vecini apropiați cu Ispas. Dintre rude nu se află decât Ne co la boiangiu, nașul de cununie al soților. Observăm, așadar, o so li da ri ta te profesională, dar și una de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ziua nunții apare în multe documente ca fiind duminica. De altfel și numele daruri lor de luni susține această afirmație, ele fiind daruri care se fac a doua zi, imediat după nuntă și consumarea căsătoriei. La 15 mai 1785, Manole, cojocarul din București, promite că se va logodi cu Stana sâmbătă și că „duminica viitoare, adică maiu 23 să mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vine tocmai din satul Costești, județul Vlașca, să-și reclame ca sodomit soțul; Barbul din Dobrotești, județul Dâmbovița, se află la al doilea zapis prin care promite că nu-și va mai înspăimânta soția cu „cereri scârnave“ de sodomie; Tudor cojocarul din ma halaua Lucaci dă două zapi se de schimbare în cinci luni, pentru ca, peste alte trei luni, să accepte despărțirea cerută de soție. Atât timp cât poate fi îndreptat, sodomitul pri meș te canon bisericesc pentru faptele sale și, cu angajamentul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
singurăttea și rigorile vieții monahale devin repede incompatibile cu propria lor ființă și nu se pot adapta la noua existență oricât de mult ar dori. Stoiana din București parcurge o astfel de experiență. După cinci ani de conviețuire cu Iane cojocarul, crede că numai la schit poate găsi liniștea și mântuirea de chinurile pe care le-a îndurat, mai ales că soțul nu și-a respectat niciodată promisiunile date în fața soborului. Aceasta, în loc să-i despartă, îi pune să facă un alt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]