154 matches
-
mărțișor (mai deosebit) de primul pom înflorit de obicei cireș și vișin, cu credința de-a se păstra tânăr și frumos, precum el. La 40 de Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra presărau nucă măcinată. Mi-amintesc că o dată am însoțit niște gospodine care au dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre ele era și mama mea, Maria Lavric). Alexiile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să mai "fur" o parte din covată. Împleteam, desfăceam și iar împleteam, până ce-mi ieșeau așa cum îmi convenea mie. Mama îmi dădea tava mea, în care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp pregătesc mormintele, să fie curate și cu flori, vopsesc crucile și reînnoiesc coroanele. Acasă, se ocupă de bucate: coc în cuptor colacii mari (pentru ciur), mulți colăcei (pentru pomeni) și colivă (din arpacaș, cacao, nucă, zahăr, ciocolată, bomboane colorate, arome, nucă de cocos, stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cacao, nucă, zahăr, ciocolată, bomboane colorate, arome, nucă de cocos, stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un coș), 10-15 ulcioare (sau căni) cu colăcei și lumânări deasupra coliva, un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un coș), 10-15 ulcioare (sau căni) cu colăcei și lumânări deasupra coliva, un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă slujbă, citește pomelnicul celor decedați (ritual pentru morți) i
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă slujbă, citește pomelnicul celor decedați (ritual pentru morți) i se plătește și i se dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași (din saci), de sufletul celui dispărut. În caz că au venit rude și cunoscuți din alte localități, se invită acasă la masă, fiind pregătite plăcinte, sarmale, dulciuri, sucuri și vin. Se închină paharele, stropind puțin pe jos
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă slujbă, citește pomelnicul celor decedați (ritual pentru morți) i se plătește și i se dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași (din saci), de sufletul celui dispărut. În caz că au venit rude și cunoscuți din alte localități, se invită acasă la masă, fiind pregătite plăcinte, sarmale, dulciuri, sucuri și vin. Se închină paharele, stropind puțin pe jos, zicând: "să i fie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o zbugheam într-acolo. Nu vroiam să pierdem nici o ocazie, nici un mormânt. Ne așezam toți în rând lângă mormânt, ne împingeam cu coatele să ne facem loc mai în față și întindeam mâna "la pomană". De obicei, gospodina care împărțea colăceii și ulcioarele, ne cunoștea pe toți și știa numai ea cum face. Cei din jurul meu primeau toți "pomana" și eu întindeam mâna degeaba. Mie nu-mi dădea. Câteodată primeam doar câte un colăcel, nici vorbă de ulcior. Crezând că este
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la pomană". De obicei, gospodina care împărțea colăceii și ulcioarele, ne cunoștea pe toți și știa numai ea cum face. Cei din jurul meu primeau toți "pomana" și eu întindeam mâna degeaba. Mie nu-mi dădea. Câteodată primeam doar câte un colăcel, nici vorbă de ulcior. Crezând că este o nedreptate, m-am retras și-am început să plâng. O bătrână, Chironica, m-a văzut, a venit lângă mine și mi-a zis: Pe tine, mă-ta te-a trimis după pomană
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
n-ai ce mânca acasă și vii printre cei nevoiași, nu ți-e deloc rușine? Prietenii mei m-au luat cu ei la alt mormânt și acolo am avut mai mult noroc. Mi-a dat și mie o căniță cu colăcel. Ce bucurie pe mine! Am băgat-o repede sub bundiță și-am fugit acasă. Ceilalți au rămas acolo, alergând de la mormânt la mormânt, după pomeni. Pe seară, s-a întors și mama obosită de la târg. A venit cu o căruță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mare rușine. A mers cu băieții în cimitir la pomeni și chiar a plâns că nu i se dădea și ei ulciorul cu colac și lumânare. Cum a intrat pe ușă, mama a zărit pe credență (bufet) o căniță cu colăcel pe ea. S-a supărat așa de tare pe mine, că i-au dat lacrimile pe obraz. M-a întrebat cui i-am cerut voie să merg la cimitir. N-am înțeles, nici atunci, nici multă vreme după aceea, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Și cum începeam a ura și ziceau cei din casă băetul sergentului că tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și eu uram tot satu. Și dimineața cădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
băetul sergentului că tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și eu uram tot satu. Și dimineața cădeam mort de obosală. Si când era joc în sat, jucam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și eu uram tot satu. Și dimineața cădeam mort de obosală. Si când era joc în sat, jucam și eu, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Constantinescu, fiica preotului Constantinescu din comuna Răchiți, județul Botoșani. Cât am stat la Zarian, mă duceam în fiecare duminecă și sărbătoare la biserica Adormirea și țineam isonu dascălului. Și la amiază veneam de la biserică, cu traista plină de mere, pere, colăcei și brânză. Și mi-am zis eu în mintea mea: nu-i rău să fii popă ! Și într-o z i-am spus protopopului: Părinte, eu vreau să mă fac popă. Și el mi-a spus: "Fă-te, măi ! ". Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
În vremea când vechea Dacie era Întreagă, obiectul unui export menționat În condicile Egiptului. Nucul, prezent atât de des În datinele noastre de acum și de peste an. Nuca din cozonac și turte, de pe mucenici, din traista colindătorilor, alături de mere și colăcei, sau poleită În bradul nostru de Crăciun, chiar dacă atât de greu de căpătat; În sfârșit, nuca din coliva celor ce sunt undeva, alături, dar atât de greu de atins... strămoșii noștri. Așadar nucul sau pe numele lui științific Juglans regia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are un aer ușor vinovat. Și cât am vrut să-i dau vestea cât mai delicat cu putință! — Dar nu-mi vine să cred că nu se prinsese și singur! Pe bune, uită-te și tu la tine! Arăt către colăcelul vizibil sub rochia roșie, stretch și care, sincer, nici că ar fi putut fi mai evident decât atât. — A făcut o dată sau de două ori un comentariu despre burtica mea, spune Suze lejeră. Dar i-am spus că și așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe vecinul Pâslă. Tu ești mare, Mihăiță, știi tot ce trebuie făcut! Pe aceste ultime cuvinte îndeamnă caii și căruța iese pe hudița ce duce spre târg. De aici luă pomenile de înmormântare ce le comandase decuseară, niște lumânări și colăceii ce se împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din Cursești-Deal și l-a chemat la telefonul din Pungești. Nici nu trecuseră bine de moara lui Marcopol și din norii deși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ani Italia și, mai ales, regiunea Veneto. Cine era deja sărac, pentru a supraviețui, a fost constrâns la gesturi disperate. Nepoata Elvira, fiica surorii Teresa, povestea că multă lume flămânzită intra pe furiș în cimitir pentru a fura lumânările și colăceii din seu de grăsime pe care, topindu-i în foc, îi folosea pentru a da gust mămăligii. Lipseau grăsimile, cerealele, fructele. Din această cauză pelagra se răspândea în oraș și în sate. În timpul zilei, mama Angela se străduia la maximum
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sosirea Crăciunului. Copii și fulgi de nea se- nvăluie deopotrivă. Colindătorii seamănă cu niște oameni de zăpadă, în jurul cărora roiesc fluturii botezului de gheață. În casă e cald. Miroase a cetină de brad și a vanilie. - Ramona, aranjează pe masă colăceii și prăjiturelele pe care le-am pregătit pentru colindători, îmi spune mama. Privesc nerăbdătoare ceasul. În curând voi pleca și eu să-mi colind prietenii și vecinii. Privirea îmi alunecă de la ceas la bradul din camera mea. Împodobit cu multe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Anul acesta importante contribuții au adus familia lui Toma Dragoș, din clasa a X-a C, a lui Mihalache Ionuț, din clasa a VlI-a B sau a lui Gânga Cristian, din clasa a VIII-a B, care au făcut colăceii și turtițele de Sântandrei, au semănat grâul în străchini sau neau trimis plăcintele cu bostan, cu varză, cu mere și tradiționala covașă. Consilierul educativ al școlii, profesor Lumința Popa, și-a pus tot timpul la dispoziție, lucrând cot la cot
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Bacău, fiul lui Giorgel și Rodica, condamnat la 3 ani închisoare prin Sentința penală nr. 367 din 17 mai 2005 a Judecătoriei Panciu, definitivă prin neapelare la 30 mai 2005, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și de furt calificat; 4. Colăcel Adriana, născută la 13 iunie 1975 în localitatea Comănești, județul Bacău, fiica lui Gheorghe și a Silviei, condamnată la 2 ani și 6 luni închisoare, prin Sentința penală nr. 442/D/2003 a Tribunalului Bacău, modificată și definitivă prin Decizia
DECRET nr. 429 din 20 aprilie 2006 privind acordarea unor graţieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176716_a_178045]
-
iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți” (colindat). Ei trec pe la toate casele satului, iar gospodării ies la porți întâmpinându-si musafirii cu colăcei („colindeți”), biscuiți, vin fiert sau țuică fiarta. Steaua este un obicei religios. Copiii, până în jur de 14 ani, își construiesc din lemn și hârtie o stea cu colțuri pe care pictează Nașterea Mântuitorului și figuri de sfinți. Iluminata din interior
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
ele, duminica înainte zori, pe la cimitir. "Jelitul" la cimitir, cu oala de tămâie și cu multe lumânări aprinse, este un alt obicei specific plopencelor, considerat de către cercetători unic în sudul României. De sfinții 40 de mucenici, se împart 40 de colăcei din cocă, sub formă de oameni-mucenici, cu ochi, nas, gură, mantii lungi, pe care, cu o țeavă de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
nr.7, an III, 2000 și “ Gazeta de Transilvania “,9 ian. 1998 - A.I. Brumaru,” Gazeta de Transilvania”, 24-25 ian.,1998 - Radu Andriescu, “ Convorbiri literare “, 1990 - Catrinel Popa, “ România literară “,nr. 27,2002 - Rodica Mureșan, “ Bucovina literară “,nr.9, 1998 - Onoriu Colăcel, “ Bucovina literară “ nr.3-4,2003 - Alexandru Vakulovski, “ Contrafort “, nr. 4, 1999 și revista on-line “ Tiuk”,nr 5, 2003 - Mihai Vakulovski, “ Timpul”,nr.12, 2000,și revista on-line “ Tiuk “, nr 5, 2003 - Elena Vlădăreanu, “ Cotidianul “, 20.06.2002 - Mircea A. Diaconu
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]