626 matches
-
prima oară de ce era încă pe saltea, când adineaori era cu Marioara lui și voia să mănânce sarmale, în timp ce vorbea cu ea. Își întoarse ochii spre măsuța de lemn și scaunul cu spătar, care erau neatinse. Pe măsuță era un colțișor de pâine uscată, care rămăsese acolo de când fusese ultima oară, acasă. Își aminti brusc că voise să-l ia cu el, dar îl strigase Pepsi de afară și-l uitase. Apoi privi spre geamul vechi și spart într-un colț
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
însă toate femeile cu același scop aceleași cerințe și necesități: de a ne susține reciproc, de a o ajuta pe cea mai nevoiașă. Eujenia Bragar, membru al Asociației Basarabia Nafplio, a menționat că: „Am văzut azi că femeia din orice colțișor al lumii ar fi, de pe orice continent provine este puternică și poate face lucruri frumoase. Am simțit o căldură sufletească deosebită și dorința de binefacere pentru seamăn.” Lilia Laduș - președintele Asociației Moldo-Elene Basarabia Nafplio ne-a declarat: „Sunt foarte bucuroasă
Participare românească la reuniunea Organizaţiei Femeilor Imigrante „Melissa” din Atena [Corola-blog/BlogPost/93073_a_94365]
-
asta e fapta care te-a adus la Florența? Fapta care ar trebui să schimbe istoria? Să o faci pe codoșul Negrilor? Celălalt Își ridică bărbia, ca pentru a-l observa mai bine. Pentru un codoș se găsește Întotdeauna un colțișor căldicel. Și nu e nevoit să plătească pentru ceea ce alții trebuie să plătească cu bani peșin. Vorbesc despre acea floare dulce pe care o avem Într-atâta la inimă, și eu și dumneata! — Ești de partea papei, Cecco? insistă poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că ceea ce urmează nu este science fiction: vă vorbește, totuși, un fizician, nu un ufolog, un specialist În cuantică, nu În farfurii zburătoare. Împotriva a ceea ce se crede Îndeobște, Terra nu are aceeași vârstă cu restul Universului. Nici măcar cu micul colțișor de cosmos care este Sistemul Solar. Și aceasta pentru că Terra nu este ceea ce numim de regulă o planetă naturală. - Nu cred că Înțeleg foarte bine ce vreți să spuneți... - O să Încerc să fiu mai explicit. Natural Înseamnă, Îndeobște, ceva creat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
date fiind lucrarea insistentă și inclementă a țânțarilor, cât și temperatura îndeobște scăzută a nopții, el nu i-ar sfătui pe îngrijorații săi oaspeți să doarmă afară, ci îi rugă să vină înăuntru în. colibă, căci se va găsi un colțișor și pentru ostenitele lor ciolane, colțișor în care el amenajase deja un fel de așezământ din ceea ce li se spune popular „niște paie”. O satisfacție adâncă se putu imediat citi pe chipul moldovenilor; într-adevăr asocierea frigului cu întunericul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a țânțarilor, cât și temperatura îndeobște scăzută a nopții, el nu i-ar sfătui pe îngrijorații săi oaspeți să doarmă afară, ci îi rugă să vină înăuntru în. colibă, căci se va găsi un colțișor și pentru ostenitele lor ciolane, colțișor în care el amenajase deja un fel de așezământ din ceea ce li se spune popular „niște paie”. O satisfacție adâncă se putu imediat citi pe chipul moldovenilor; într-adevăr asocierea frigului cu întunericul era o operă măreață, dar ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
casei. Am parcat și el mi-a deschis ușa din dreptul șoferului. —Unde ai fost? a spus. Aștept de ore în șir. Am deschis ușa de la intrare și am aprins luminile în atelier, niște neoane fără milă care luminau orice colțișor întunecat și orice pânză de păianjen de pe tavan. M-am întors să-l privesc pe Nat. A tot plouat în seara aia, nu rău, dar stătuse în ploaie. Părul îi era dat pe spate și umerii pelerinei de ploaie căzuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să spun că de la un anumit interval de timp încolo, gata, persoana a decedat. Numai că probabilitatea de a mai fi în viață scade extrem de mult. Simion Pop rămase câteva clipe tăcut. Polițistul de la Iași avea dreptate. Undeva, într-un colțișor ascuns al sufletului, avea și el o îndoială. Spera însă din toată inima să nu devină realitate. Ce propui? întrebă el cu glas scăzut. Deocamdată nu propun nimic. Am vrut numai să enumăr, de la început, toate variantele de lucru. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
polițist se hotărâse să coboare ca să ia puțin aer. Încă din prima zi când sosise la Baia de Sus văzuse sub geamul de la camera sa o pergolă acoperită cu viță agățătoare. Sub ea, Pop ori poate nevastă-sa amenajase un colțișor potrivit pentru odihnă. Câteva fotolii din împletitură de ratan erau așezate în jurul unei mese din același material. Ceva mai încolo, sub coroana bogată a unui măr bătrân, era un leagăn larg pe care se afla o pernă vărgată. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așteptând ca vâlva să treacă peste ei, inspectorul se gândea febril, căutând să înțeleagă ce se întâmplă cu el. Cu numai câteva ore mai devreme, n-ar fi crezut în ruptul capului că aceste lucruri sunt posibile. Undeva, într-un colțișor ascuns al minții, încă nutrea speranța că visează. Din păcate își dădea seama că nici pe departe nu putea fi vorba de așa ceva. Realitatea era mai cruntă decât orice imaginație. Se convinsese că Moș Calistrat nu era dușmanul său. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
făgașul normal. Deși se mai înmuiase puțin și nu mai era atât de pornit împotriva explicațiilor Ilenei și ale lui Moș Calistrat, pe care încă le considera mistice, încă nu era dispus să le îmbrățișeze în totalitate. Undeva, într-un colțișor al minții, încă spera că nimic nu este adevărat. Își dorea să se trezească din vis și să revină la realitatea pe care o cunoștea el. În lumea aceasta amestecată, în care se pomenise fără voia lui, nu prea știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Du-te și rezolvă problema! Mă aștept ca mâine să nu-l mai văd pe individ, îl expedie el cu un gest scurt din mână. Odată ieșit din biroul șefului, Boris se îndreptă spre încăperea unde își amenajase el un colțișor numai al lui. În mod normal, ar fi trebuit să plece să se ocupe de organizarea misiunii primite de la patron. Deocamdată însă nu avea însă chef să iasă din clădire, ar fi însemnat să dea nas în nas cu Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Gats de pe strada Montsió, unde Barceló și fîrtații lui țineau un cenaclu bibliofil despre poeți blestemați, limbi moarte și capodopere lăsate În seama moliilor. Els Quatre Gats se găsea la o azvîrlitură de băț de casă și era unul din colțișoarele mele preferate din toată Barcelona. Acolo se cunoscuseră părinții mei În ’32, iar eu atribuiam parțial biletul meu de dus În viață farmecului acelei vechi cafenele. Balauri din piatră străjuiau fațada țintuită Într-o răspîntie de umbre, iar felinarele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Întîlnit-o la Întoarcere nu mai era cea pe care o lăsase În urmă. S-a pomenit cu un oraș al cețurilor, unde tata nu mai trăia, dar care era În continuare vrăjit de amintirea și de memoria lui În fiecare colțișor. Ca și cum acea dezolare nu i-ar fi fost de-ajuns, s-a apucat să angajeze un individ care să cerceteze ce se alesese de tata. După mai multe luni de investigații, tot ceea ce a izbutit să recupereze investigatorul a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
liniștii. Trebuie să trecem atât de neobservați prin viață încât Soarta să nu ne bage în seamă. Și să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să fim tăcuți, mulțumiți în colțișorul nostru, blânzi, supuși și smeriți ca ei. Asta-i înțelepciunea vieții. Pentru mine era doar spiritul său înfrânt cel care se exprima astfel și m-am revoltat împotriva resemnării lui, dar nu i-am împărtășit acest gând. — De unde ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu era În regulă cu ele... o nepotriveală pe care o simțea, nu o Înțelegea... Ca o sfârșeală la o femeie zdravănă sau ca petele de sânge de pe satin... una dintre neconcordanțele acelea teribile care-ți zgâlțâie gândurile cuibărite În colțișoarele minții. Bărbatul nu purta pantofi, ci un fel de mocasini, dar cu bombeuri ascuțite, ca niște Încălțări din secolul al paisprezecelea, cu vârfurile curbate În sus. Culoarea mocasinilor era maron, Întunecat și aveai impresia că picioarele Îi umpleau În totalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Marcela, cu tot sufletul ei mare, începuse să-și strângă acuarelele de pe pereți, cu gândul să plece acasă. În toată graba, era cât pe ce să ia și portretul lui Zelea, numai că nea Ovidiu, până atunci invizibil, izbucni din colțișorul lui: - ’tu-ți mama ta astăzi și mâine, lasă-l pe Sorinel acolo că te fac praf, praf te fac! Și ridică sticla de whisky. Auzind chiuitura de nuntă (crezură ei) pe care o scoase nea Ovidiu, prietenii lui Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
colinei lui Szajna? A, dacă proiectul ar putea fi prezentat ca fiind al cuiva care este - știu eu - președintele Seimului, bunăoară, atunci da, ar putea fi interesant și ar putea trece. Îi rămâne lui Szajna consolarea că undeva, într-un colțișor, va scrie că respectivul monument este ideea sa, dar este ridicat, evident, cu sprijinul... Și, chiar și în cazul acesta, încă mai sunt obstacole multe până să prindă viață o idee. În urmă cu foarte mulți ani, în amfiteatrul Institutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Reiko și vagabond. Asta voiam să-i spun lui Gan, dar nu-mi ieșeau cuvintele pe gură. Creierul refuza să funcționeze, aveam senzația că-mi Înghețase. Eram Încă sub efectul cocainei și al somniferelor Înghițite, iar În cel mai adânc colțișor al creierului simțeam o durere surdă, de parcă mii de gângănii tropăiau pe-acolo. Eram Încă excitat, pofta de sex nu se dădea dusă nicidecum. Secretara lui Gan era o femeie mică și bondoacă, cu fața plină de pistrui, dar eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși din această explicație duce drept în zidul intelectual. Redusă la ceea ce o constituie, luminată până în cele mai mici colțișoare, lumea apare drept ceea ce e: o mașină, un mecanism, o mașinărie animată de fluxuri, mișcări, energii, forțe, tot acest ansamblu vibrând asemeni unui imens corp plin de viață. Bilanțul și rezultatele lecțiilor de fizică date de Epicur în scrisorile către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
etc. Care spune că n-a receptat-o e sigur bolnav și i se scoate creierul. Nu poți spune c-o fi, c-o păți, că n-ai auzit, că erai plecat etc., etc. Sarcina te-ajunge brusc în ultimul colțișor din Univers. N-ai receptat-o? Ia dă-ne dumneata creierul încoace, să vedem ce are. Și asta nu-ți convine. Fără creier, la noi, ești mort. — La noi, nu, mărturisi Stejeran 1. Noi avem roboți programați sumar, pe sistemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Seara, s-a întâlnit cu Doru Manolache. Berăria „Grădiște” era aglomerată. În înghesuiala de acolo, în care o lume pestriță vorbea de-a valma și fumul de țigară amestecat cu cel de la grătar și aburii alcoolului te-nvăluiau în orice colțișor din interior și de pe terasă, nu se putea discuta în liniște. În plus, la pretențiile lui Mișu, nici că se făcea să consume el ceva în așa ambianță... - Hai să mergem la hanul lui P... Au mâncare excelentă și vin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
văd flacăra eternă a iubirii (ne)stinse. În razele Soarelui îmi (stră)lucește părul! Refexia chipului tău îmi bate-n poarta inimii. Prin artere-mi curge sângele Capricornului, la început de Vărsător. Te simt și te (re)găsesc în orice colțișor din casa mea. Mirosul tău stă impregnat în ziduri. • Iarnă dulce Iarnă dulce, azi te chem! Soarele l-am rupt din cer și îl țin în mâna stângă, în cizmă l-am purtat ieri. Te-am lăsat fără cuvinte și-
SEMNUL DIVIN de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362807_a_364136]
-
Afin: Iubești arta? Elevul 3: Întreaga natură este o artă. Afin: Eu urmăresc de foarte mult timp o frunză. Între mine și acea frunză s-a creat o legătură sfântă. Fiecare trăire a ei îmi pătrunde până în cel mai ascuns colțișor al ființei mele. E ultima. Toate frunzele i-au întors spatele. A rămas singură. Nu are cui să se plângă. Vântul nu o ascultă. I-a devenit vrăjmaș. Se străduiește să o doboare. Platanul speriat de toamnă nu o mai
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
văd flacăra eternă a iubirii (ne)stinse. În razele Soarelui îmi (stră)lucește părul! Refexia chipului tău îmi bate-n poarta inimii. Prin artere-mi curge sângele Capricornului, la început de Vărsător. Te simt și te (re)găsesc în orice colțișor din casa mea. Mirosul tău stă impregnat în ziduri. • Iarnă dulce Iarnă dulce, azi te chem! Soarele l-am rupt din cer și îl țin în mâna stângă, în cizmă l-am purtat ieri. Te-am lăsat fără cuvinte și-
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]