423 matches
-
de 340 de metri, e de partea cealaltă a Strip-ului care o separă de “Sahara”, în fața mea, la vreo doi kilometri în spatele ei și după terminarea bulevardui se întinde încă o palmă de deșert, imediat munții Nevadei cu culmile lor colțuroase și uscate, care parcă se năpustesc din tranc doamne asupra nisipului răscolindu-l vârtos și îngrămădindu-l spre oraș, un fel de parazăpezi (paranisipuri?) se înalță protejând orașul la nivelul solului, autostrada interstatală 15 care vine din sudul Californiei și
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
-n lacrimi adăpostit, Ai fost rău și m-ai rănit, Ai uitat că te-am iubit...! Pe la spate m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai fript! Ce folos că ești frumos Dacă ești prea colțuros, Scoți spinii în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul ce ți-e drag, Pe picioare-l faci beteag. Tu ești Roza mea frumoasă, Dar ești prea orgolioasă. Ai petale parfumate, Mângâieri catifelate, Până-n seară scuturate, Când au gust de frunze
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
câta oară, în milioane și milioane de bucăți imposibil de recompus vreodată. E bine, totuși, că aveți șansa de a-l întâlni Acolo pe Dl Marcu Botzan!... Sau, așa vreau eu să cred în acest moment, de Aici, din dunga colțuroasă de realitate, pe care unii o despoaie constant de sensurile ei supreme, stereotipizând-o atât de brutal. Nu am nicio urmă de îndoială că, într-o bună zi, cu siguranță ne vom reîntâlni spre a mai putea discuta, la fel de mult
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
de apărare al copilului. Se ridică amețit, apucând trupul angarului. Nu mai era mult până ce grupurile aveau să ajungă la ei. Informațiile îl asaltară. A-Ma era tot ceea ce conta! Înmugurirea era cea mai importantă! Aripile se agățau de stăncile colțuroase, dar cercetașul se strădui să tragă trupul angarului după el, în sens opus celui în care se află cuibul. Intui momentul în care mugurele avea să împrăștie tranchilizantul. Reuși totuși să se ascundă împreună cu creatură într-o grota deschisă sub
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
devenită în zilele noastre Colegiul Național „Costache Negri”, un conac ce a aparținut cândva celui care-i poartă și numele. Clădirea este absolut spectaculoasă, cărămida roșie tronând ca o regină în mijlocul celorlalte construcții realizate în era socialistă, toate albe, mate, colțuroase și ostile. Privesc cu mândrie către liceul unde am învățat, încerc să-mi imaginez cu drag un Galați prăfuit de vreme și realizez că fostul proprietar a lăsat propriului său oraș un testament istoric de neegalat: casa moștenită samavolnic de
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
se profila în imediata apropiere a drumului pe care-l aveam de parcurs, am înlemnit, mi-am zis că nu poate fi adevărat că este băiețelul meu, îl știam lângă ceilalți acasă, stătea prins, aninat de un crâmpei de stâncă colțuroasă la câțiva metri de pământ, mi-a luat piuitul, n-am mai putut nici să strig, am dat din mâini ca să nu se miște, am căzut în genunchi și m-am rugat Domnilui să-l aibă în paza Lui, a
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
albăstrele, multe și vesele, care dansau în flăcări senine. Când vei trece tu, mi-am zis, o să-mi recunoști glezna și parfumul, și mă vei lua în brațe, să mă separi de celălalt continent. Am auzit că acolo navighează vulcani colțuroși, or eu sunt o pecete pe alizee, mereu ascunsă sub naframa lăsată la întâmplare pe statui identice cu pagina ce va fi trecut peste volumul tainelor. Am gândit precum un trandafir de catifea, mi-am reproșat, ridicându-mi umerii rochiei
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > BREZOI - CAPITALĂ LOVIȘTEANĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului După ce admiri fascinat cadrul mirific cu stâncile colțuroase și abrupturile versanților pe care se cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Autorului Întregul peisaj se sufoca de alb. Uneori Dunărea era plină de sloiuri care făceau câte o mișcare fulgerătoare. Când unele dintre ele se loveau de mal sau de câte un ponton, scoteau parcă suspine de suferință prin capetele lor colțuroase... Spectacolul vizual și auditiv se cerea contemplat : imensitatea albului cât vedeai cu ochii, îți lăsa iarna în suflet, cu totul altfel față de celelalte anotimpuri. În tăcerea pe care o etala Dunărea în jurul tău, simțeai cum și cerul se apropie de
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
să-l rupă. Valurile mici cu zbaterea încetinită din cauza sloiurilor, îi refăceau de fiecare dată conturul în care aveau să-l țină captiv până spre sfârșit de martie. Drumurile toate erau acoperite de covorul alb al zăpezii uneori pufoasă, alteori colțuroasă, iar crengile copacilor parcă gemeau la cea mai ușoară adiere de vânt. Pe faleză, pe o bancă, privind Dunărea, ședea o femeie îmbrăcată elegant . Avea un aer distins în ciuda anilor pe care-i arăta. Am mai făcut mulți pași și
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
spus direct, mai mult să le văd reacția. Nuța s-a oprit din sărit, iar Cameluta, fericită că în sfârșit “Zbârcise” și îi venea și ei rândul, a început să sară grăbită în carourile trasate cu cretă albă pe pietrele colțuroase ale străzii. -Ce noroc pe tine! mi-a spus Nuța bucuroasă. -Crezi? am întrebat-o fără prea multă convingere. -Ai să te joci toată ziua! a început Nuta visătoare. Ai să cunoști copii mulți și o să faci foc de tabără
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
Schonhoewen era, pentru Estera, acel suflet la care se gîndea cînd o cuprindeau neliniștile inexplicabile ale intimității ei delicate, de cîțiva ani viața ei intrase ca apa unui rîu pe o albie domoală, după ce s-a zbătut strînsă între stîncile colțuroase ale povîrnișurilor de munte, așa simțea pe atunci, că se prăbușește pe zi ce trece într-o cascadă fără sfîrșit, nu mai știa încotro s-o apuce și, cînd simțea că o ia razna, se reîntocea la cea mai frumoasă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
litere, Theodor Parapiru, în prezentarea volumului „Viață cu lupi, bani și moarte”, afirmă forța prozei scurte practicate de Mihai Vișoiu: „Prin 1965, când l-am cunoscut în târgul Călărașilor de la Dunăre, Mihai Vișoiu era anarhic și nonconformist, vorbind răzleș și colțuros despre multe subiecte delicate. Scria microschițe, o specie epică mai mult sau mai puțin validată de teoria literară, dar pretențioasă, pentru că înseamnă capacitatea și talentul de a comprima o întâmplare în câteva rânduri, precum și rafinamentul de a-i conferi semnificații
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
ai cărei piloni se profilau fantomatic în fața ușii vagonului. Ca de obicei, aceasta se lăsase anevoie deschisă. Garnitura se oprise la oarecare distanță de peron, astfel că trebuise să-mi găsesc pe orbecăite drumul spre clădirea gării, călcând printre pietrele colțuroase ale terasamentului. Ceața deasă nu-mi îngăduia să disting altceva, privind în direcția ei, decât lumina lăptoasă unor lămpi fluorescente. Frigul dimineții și o vagă neliniște mă determinau să grăbesc pașii, împiedecându-mă de șine și traverse. Inima îmi venise la
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
bună-cuviință; pudoare.Ca atare, omul decent respectă regulile de bună purtare, conveniențele și morala.Un om cu un suflet sensibil este imun la vulgaritate, fiindcă vulgaritatea jignește, umilește. Vulgar este omul neșlefuit, precum o piatra care zgârie, rănește, fiindcă este colțuroasă. Nu avem cum să cerem tuturor să se încadreze în niște norme sau linii trasate de societate, deoarece există printre noi unii care vor să iasă din tipare, să epateze într-un fel, fie din cauza unui dezechilibru mintal, fie din
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
întrerupt pentru totdeauna scurta noastră întâlnire telurică. Nu aveam cum să bănuiesc la orele 11 și ceva ale acelei zile cețoase că data de 3 decembrie avea să devină foarte curând pentru mine încă un punct final dureros de pe traiectul colțuros al tainicei mele treceri lumești. Am simțit atunci, la fel ca în primvara lui 2003, cum cercul celor mai buni oameni din viața mea începe să își micșoreze, cu o năvălnicie absurdă și mult prea ieșită din comun, raza. „La
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
stinge în iarbă/ Umbra lui în cosmos e albă" (...) (Cântec despre substanță). Versurile sunt frământate de obsesiile substanței, a macrocosmusului oglindit în microcosmusul interior, fuziune ce dă naștere unui univers intim care vibrează la oscilațiile realului: "Vede în spatele ei chipul colțuros la unui bărbat / Cu desăvârșire în metal/ Cu vizierele ridicate/ Încearcă să-i observe ochii în locurile întunecate/ Ale oțelului/ Dar nu descoperă decât liniile subțiri ale unei hărți/ Ce conducea cu ușurință călătorii din alt veac/ Înspre groapa leilor
APOCALIPSA DUPĂ VALERIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358901_a_360230]
-
și să nu ai bani nici de pâine. Micul Titulescu nu cred că știe. Sumbră aură. Dovadă jafului interpartinic, stă că bârnă în ochi. Lupta toamnei e cu urșii. Nimeni nu este preocupat să deranjeze pe nimeni. Niște neica nimeni colțuroși. Cine a făcut bani, da cu tifla. Peripețiile existenței noastre se intersectează în chenarul cu ferpar. Din obscure platouri televizate, duhmesc scursorile societății. O ceață de mediocri. Etern mulțumiți de ei. Fericiți. Sănătoși. Împacați cu lumea lor. Și cu ei
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
cum s-au petrecut lucrurile. Memoria colectivă scoate la lumină amănunte surprinzătoare. Hazul se iscă din te miri ce. În câteva cuvinte Cutieru Ilie, zis Gulie - croitorul satului rezumă viața de pe vremea copilăriei lui Marin Preda, în peisajul aspru și colțuros al satului de câmpie: „Cam asta-i treaba - pe vremea copilăriei mele și a lui Marin, țăranul se zbătea în lipsuri, dar era fericire la oameni. Nu știu cum, dar parcă istoria nu le intra sub coaste, ca acum.” Ceea ce spune totul
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
colțurile îndoite, arătau fioros dar și fragil, de îți era teamă să le atingi ca să nu se sfărâme. Ciudățenia acestor pene era că peste tot aveau mici semne ordonate întrucâtva pe orizontală, iar din loc în loc se vedeau, rotunde sau colțuroase, ceva ca niște chipuri omenești neclare. - Ciudată fosilă ai mai găsit, copile! Uite, sunt om în vârstă, dar așa ceva n-am văzut în viața mea!... Mihăiță părea mândru de descoperirea sa. Poate bizareria aceea nici nu era de pe pământ, poate
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
viața ta, dreptul tău. « Care drept? L-ai pierdut in nevolnica ta existență când ai sugrumat speranța. Îi aude râsul lipsit de milă, răsuna înfricoșător ca un ecou. L-a înșfăcat de piept, l-a aruncat, zdrobindu-l de peretele colțuros. « Ai pierdut pariul, ți-ai vândut sufletul pentru câțiva arginți, ageamiule. Răsuflarea înghețată il cuprindea ca un bici. Sunt vinovat ! ai țipat cu ultimele puteri. » Vinovat ... vinovat. Ecoul. S-a sfârșit. Chinurile te-au lăsat, te-au abandonat, au scurs
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
purtându-i spre mal, pe cei mai mulți dintre competitori. Zadarnica lor zbatere, în dorința de a nu fi măturați de valuri, era însoțită de râsetele răgușite ale celor ce izbuteau să rămână pe locurile lor. Mă cățărasem și eu pe muchia colțuroasă, mâncată de ape, a acelui dig, puțin mai într-o parte, cu modestia ultimului venit. Primul val mă aruncase ca pe o coajă de nucă în apa fierbând în spume dindărătul meu. Cu câteva mișcări energice ale brațelor revenisem pe
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
existența unor mari cantități de aur care se cer valorificate și care ne vor îmbogăți . Până atunci însă, America lui Walt Withman își va netezi curgerea devenirii sale istorice “înotând împotriva curentului și servindu-se de toate răgăliile și pietrele colțuroase întâlnite de-alungul albiei pentru a-și asigura înaintarea și a supraviețui , renunțând cam tot de pe atunci, aprecia marele bard american al libertății, ca poporul american să mai aibă una din cele mai puternice firi poetice și apoi. ajuns în apropierea
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
instalații standard de încălzire, sala de fittnes, de forță, piscină și jacuzzi, bibliotecă și librărie, loc amenajat de joacă pentru copii, căptușit în întregime cu un material sintetic plușat sau cauciucat care “teșeste” sau rotunjește marginile și muchiile tăioase sau colțuroase facând imposibilă (sau, mă rog, suportabilă) rănirea, căderea, impactul dureros ... Întâmplarea de mai jos n-aș fi dezvăluit-o dacă nu mi-ar fi influențat întrucâtva reveriile unui dolce farniente în care începusem să cred și chiar să mă “proțăpesc
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
vegetație săracă de arbuști la bază și care are forma unei creste de cocoș, de unde îi vine și numele. Călătorul poate să-și acorde câteva ore și să ajungă măcar până la poalele sale. Cei curajoși se pot aventura pe creasta colțuroasă și sinuasă a giganticei stânci, de unde au o panoramă superbă în toate direcțiile. Legenda spune că potera pornise pe urmele haiducilor lui Pintea Viteazul. Aceștia s-au retras pe muchia stâncoasă ce se înalță deasupra masivului. Potera a luat urma
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]