14,771 matches
-
fericirea e în imediata vecinătate a fotoliului, pe rafturile unu, doi și trei ale bibliotecii. Când îl asculți vorbind despre familie, prieteni, munte, fotbal, descoperi o altă bucurie uriașă. Bucuria de a trăi. Ați fost în piață după tragedia de la Colectiv. Vi se pare că a schimbat ceva în noi, în felul în care ne raportăm la lume și la ceea ce ni se întâmplă? Sper că ne-a schimbat în bine, dar asta este o speranță. În general lucruri astea se
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume by https://republica.ro/filip-florian-am-primit-in-dar-de-la-familia-mea-libertatea-lucrul-asta-nu-are-prec-pe-lume [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
Știri 13 februarie, joi, la Colectiv, de la ora 20:00, vă invităm la un concert cu ALTERNOSFERA, MERCEDES BAND și PINHOLES cu ocazia decernării premiilor METALHEAD ALT.ROCK Awards 2013. Biletele costă 30 de lei în presale și 40 de lei la intrare și pot fi
Decernarea premiilor METALHEAD ALT.ROCK Awards 2013 @ Colectiv Club by http://www.zilesinopti.ro/articole/6403/decernarea-premiilor-metalhead-altrock-awards-2013-colectiv-club [Corola-blog/BlogPost/98853_a_100145]
-
noastră ”Cetatea lui Bucur” a fost onorată de Juriul Concursului Internațional Art & Life” din Japonia cu Premiul ”Crizantema Imperială” - Secțiunea Reviste Culturale”. Mulțumiri managerului de Proiect, Cristina Cărbune Inoguchi, membrilor și Președintelui Juriului pentru această apreciere, bucurie și onoare. Întregul colectiv redacțional, colaboratorii revistei vă mulțumesc. Să vă fie primăvara mereu în suflet, dragi colegi și prieteni japonezi! Elisabeta IOSIF Redactor șef ... Citește mai mult Seara ”ninge” cu auriile crizantemePe înserat am primit un dar din Japonia: Revista noastră ”Cetatea lui
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
serviciu, îl însoțea ca o umbră. Abia dacă respira, temându-se să nu-l deranjeze. Îl aprecia fără rezerve pe doctorul Eugen Tomescu, îl respecta și chiar îl iubea pentru omenia pe care o manifesta față de toți pacienții și față de colectivul de muncă. Îl privea cu drag și-l compătimea în gând: „Păcat că nu are și el noroc de o fată bună ca el! De când îl știu eu și... , da, îl știu de când a venit aici, că eu sunt veterană
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
principal, a celei juvenile prin faptul că tineretul are tendința de a mima în viața de zi cu zi violența pe care o întâlnesc pe micul sau marele ecran. Un punct de vedere interesant întâlnim într-o lucrare a unui colectiv de specialiști ai UNAP, coordonată de gen.Gheorghe Văduvă, conform căruia ”terorism mediatic este și avalanșa de crime, violuri, bătăi transmise seară de seară de toate stațiile de televiziune”, ceea ce reprezintă o analiză cât se poate de tranșantă asupra fenomenului
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
este atribuit de cercetători violenței ficționale datorită faptului că prin trăsăturile sale tinde să estompeze și să atenueze efectele asociate violenței reale. Într-o lucrare dedicată acestei problematici 2 Factorul cel mai nociv este acela că mass-media este în mentalul colectiv sinonimă cu o tribună a valorilor demne de urmat, ceea ce constituie un paradox atunci când este vorba de non-valori, de tot ceea ce constituie comportament infracțional, blamat și condamnat de societate. Societatea informațională este caracterizată și de criminalitatea informatică, respectiv de atacuri
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
8 ani.Autorul considerând că Tot ce suntem este rezultatul celor ce am gândit și făcut(ap.Guy Anth.15), motto cu care se deschide volumul de față,a purces să ducă o muncă de cercetare asiduuă,împreună cu un mic colectiv, pentru a descoperii personalități care prin dăruire, inteligență, profesionalism, sacrificii și talent, cum specifică în Cuvânt de început regretatul acad.Cristofor Simionescu,fost Președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România-Filiala Iași, activitate care, iată, consemnează apariția volumului
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
Botoș.Tot un timp foarte scurt am avut la dispoziție, doar câteva zile. Aceleași eforturi,și mai multă transpirație,și câte unu două kg.în minus după fiecare repetiție, însă la final satisfacția reușitei a compensat pe deplin strădania unui colectiv ambițios în atingerea scopului propus. Pentru că am ajuns la acest capitol, în mod succint, deoarece spațiul este limitat, aș dori să punctez în cele ce urmează în mod cronologic, câteva participări mai importante ale ansamblului, la unele din cele mai
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
2004 "Symbolique de Paris - Paris Sacré, Paris Mythique" de Paul Barba-Negra și Félix F. Schwarz. "Symbolique de Paris - Paris Sacré, PARIS Mythique" prezintă o interpretare a geografiei sacrului, în care «actul simbolic este fondatorul identității» unei națiuni. De la individual la colectiv, constiinta apartenenței la o cultură este tipic civilizației umane, gradul de emancipare o dă însăși evoluția acelui popor. Există o reală aspirație spre divin în fiecare piatră din Paris, în sensul constructiv al cuvântului, unde gestul simbolic devine «metatemporal» de la
NEAGRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Paul_barba_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/344919_a_346248]
-
nu o dă de loc și nu se face nimica la hotar. - Într-un fel, ai și dumneata dreptate, îl aprobă Șerban. Doar că eu nu stau la oraș, am o palmă de pământ și doi șoldani. - Da nu-i colectiv la voi, nu țo luat pământul acolo? - Cine să-l ieie, bade Gheorghe? Vorovești fără de dumneata, îl întrerupse cineva din fața lui. L-o dat el de bună voie. Badea nu-i răspunse, se mulțumi doar să-l lovească ușor cu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
românii acasă, opereta Sânge vienez, apoi masterclass-ul care se va încheia, bineînțeles, cu o gală. Vor veni tineri din Ucraina și din țară la acest masterclass. Primilor trei, celor mai merituoși, le vom oferi posibilitatea să facă un spectacol cu colectivul teatrului. ####- Câți angajați are Teatrul Muzical acum și cum colaborați cu Fundația Andreiana Juventus ? - 37 de angajați mai are teatrul, potrivit ultimei hotărâri a Consiliului Local, dar trebuie să așteptăm documentele de la Primărie. În completare, ar fi o diferență de
Interviu cu Florin Melinte by http://www.zilesinopti.ro/articole/979/interviu-cu-florin-melinte [Corola-blog/BlogPost/96960_a_98252]
-
ieșit din toți rărunchii este următorul: ba da, m-am săturat cu asupra de măsură de toate aceste „postmodernisme” conjuncturale create în momentul actual și, deopotrivă, de toate mizeriile începutului de secol XXI înfipte cu bună știință în scoarța mentalului colectiv al umanității din care facem și noi parte acum. În postmodernitate, dacă e să privim totul în manieră interpretativă strict teologică, putem spune că Dumnezeu a încetat să mai existe de ceva vreme în conștiința fiilor acestei planete (câteodată, născându
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
partid la comuniști. El crescuse și copilărise împreună cu părinții mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști. Asta a fost până la obligarea tatei de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
-mi rupă piciorul, accidentul soldându-se doar cu o porțiune mare de piele luată de lanț de sub glezna piciorului meu. Aveam vreo 16 ani la acea vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cum ar veni), care adună 33 de obiective de realizat. De un an și jumătate de când am primit găzduirea EURO 2020 am închis un singur dosar: am interzis fumatul în locurile publice și asta pentru că s-a întâmplat tragedia de la Colectiv. În rest, mai nimic. Unele dosare nici n-au fost deschise. Revin acum la candidații la Primăria Capitalei. Mulți probabil nici nu știu că dacă vor ajunge acolo au deja temele puse pe birou, ce să mai vorbim să le
Pentru EURO 2020 avem de realizat 33 de obiective. Am bifat unul: ne-am lăsat de fumat by https://republica.ro/pentru-euro-2020-avem-de-realizat-33-de-obiective-am-bifat-unul-ne-am-lasat-de-fumat [Corola-blog/BlogPost/338472_a_339801]
-
din Banat, prima unitate-institut de cercetare în domeniul sportului din România, a coordonat această instituție în cadrul căreia a organizat peste 30 de sesiuni științifice, mese rotunde, consfătuiri cu specialiștii ș.a.m.d. Institutul are patru secții active de care răspund colective de profesori specialiști: 1. Secția de olimpism; 2. Secția de stiință sportului și științele pedagogiei, psihologie, sociologie, istorie, medicina sportivă, biochimie de efort și de aparate de investigare; 3. Secția de istorie și arta militară; 4. Cenaclul “George Bacovia”, cu
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Odiseea_unei_vieti_profesor_un_ioan_miron_1393424086.html [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
PENTRU PĂRINȚII CUMINȚI Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1075 din 10 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului SALONTA - Un proiect educațional inedit intitulat „A dărui e mai bine decât a primi - Cadouri pentru părinții cuminți” animă în aceste zile colectivul de elevi al clasei a II-a B din cadrul Colegiului Național „Teodor Neș” din Salonta. „Primul pas a fost făcut vineri, cu prilejul sărbătorii Sfântului Nicolae ocrotitorul copiilor cuminți, ne-a declarat doamna învățătoare Marioara Herpuț. Copiii au susținut un
CADOURI PENTRU PĂRINŢII CUMINŢI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadouri_pentru_parintii_cumi_sorin_petrache_1386658784.html [Corola-blog/BlogPost/362559_a_363888]
-
o lungă toamnă, frumoasă, Românii aici, la ei acasă, Își plâng răniții, morții tineri, Răpuși de moarte într-o vineri. Sfârșit de octombrie era, Concertul abia începea, Copii și tineri și maturi Divinizau pe trubaduri. Nume de club predestinat În COLECTIV i-a adunat Și chinuiți mai rău ca-n iad Ca torțe vii, încă mai ard. Păcat de cei ce nu mai sunt, Mai chinuiți sunt pe pământ. Trăiesc coșmaruri, suferinți Răniții și ai lor părinți. O fi blestem sau
ROMÂNIA ÎNDOLIATĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1447003073.html [Corola-blog/BlogPost/374913_a_376242]
-
USAID, SAPARD - România, Camera de Comerț și Industrie a județului Dolj, Craiova. IV. Activitatea profesională: ¤ 1977-1989: Centrul de Cercetări Râmnicu Vâlcea - chimist (1977 - 1981), cercetător științific (CS) (1981 - 1988), cercetător științific principal gr. III (CP III) (1988 - 1989), șef de colectiv „Cercetare PVC și Copolimeri” (1984 - 1989); ¤ 1990-1991: S. C. HERVIL S. A. Râmnicu Vâlcea - chimist principal proiectare tehnologii de vopsire, cauciucare și injecție poliamide și poliuretani; ¤ 1992-1994: S. C. INCERCHIM S. A. Râmnicu Vâlcea - CP III, șef de colectiv „Cercetare PVC”; ¤ 1994-1996: S. C. OLTCHIM
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
III) (1988 - 1989), șef de colectiv „Cercetare PVC și Copolimeri” (1984 - 1989); ¤ 1990-1991: S. C. HERVIL S. A. Râmnicu Vâlcea - chimist principal proiectare tehnologii de vopsire, cauciucare și injecție poliamide și poliuretani; ¤ 1992-1994: S. C. INCERCHIM S. A. Râmnicu Vâlcea - CP III, șef de colectiv „Cercetare PVC”; ¤ 1994-1996: S. C. OLTCHIM S. A. Râmnicu Vâlcea. - CP III, șef de colectiv „Cercetare PVC”; ¤ 1997-1999: Centrul de Cercetare OLTCHIM, șef de laborator „Cercetare PVC”; ¤ 1980-1985: Raportor pentru România la CAER pentru tema de cercetare „PVC și copolimeri ai clorurii
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
S. C. HERVIL S. A. Râmnicu Vâlcea - chimist principal proiectare tehnologii de vopsire, cauciucare și injecție poliamide și poliuretani; ¤ 1992-1994: S. C. INCERCHIM S. A. Râmnicu Vâlcea - CP III, șef de colectiv „Cercetare PVC”; ¤ 1994-1996: S. C. OLTCHIM S. A. Râmnicu Vâlcea. - CP III, șef de colectiv „Cercetare PVC”; ¤ 1997-1999: Centrul de Cercetare OLTCHIM, șef de laborator „Cercetare PVC”; ¤ 1980-1985: Raportor pentru România la CAER pentru tema de cercetare „PVC și copolimeri ai clorurii de vinil”; ¤ 1982-1989: Secretar al Comisiei de Polimeri din cadrul Institutului Central de Chimie
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
adresă de email: ionelmarin 55@gmail.com web: www.revistabogdania.ro Redactor șef - Ing. Ionel MARIN Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; - Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte. Colectivul redacțional: Gheorghe A. Stroia; Nicolae Lupu; Cezarina Adamescu; Lucian Gruia; Mihai Marin(Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin CRISTIAN PETRU BĂLAN: Revista „Bogdania”, o publicație literară editată la Focșani, al cărei scop prioritar este promovarea culturii și a graiului dulce românesc
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
cazul să continue cu împachetatul lucrurilor în geamantane. Strânge nucile din pod și le depozitează în cămară. Noaptea următoare nu va mai fi chiar de groază. * Nu a fost o problemă, datorită firii lui deschise, să se integreze în noul colectiv de muncă. Nu era numai meritul lui. Oamenii, femei și bărbați, aveau o anume lejeritate în gândire și în comportament părând a fi dacă nu lipsiți de griji cel puțin lisiți de probleme majore cară să-i afecteze. Atunci când cineva
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
nu lipsiți de griji cel puțin lisiți de probleme majore cară să-i afecteze. Atunci când cineva dădea de vreun necaz, colegii îl sprijineau nu numai moral ci și material. Chiar dacă mai existau fricțiuni, pe ici pe colo, întreținute de orgolii, colectivul, în ansamblul lui, avea un efect benefic asupra fiecăriua. * „ Dezarmare, pace !... Dezarmare, pace !... Dezarmare, pace !... Ceaușescu pe cer e !... Ceaușescu pe cer e !... Dezarmare, pace !... Dezarmare, pace !... Dezarmare, pace !... Ceaușescu pe cer e !... Ceaușescu pe cer e !... Prima manifestație s-
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]