169 matches
-
folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
golgian. A fost primul cercetator în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la animale. În 1902, a început seria cercetărilor citologice, pe care le-a continuat timp de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere, lepidoptere și ortoptere. Dimitrie Voinov a fost ales, în 1927, membru al Academiei Române, în cadrul căreia a desfășurat o amplă și îndelungată activitate științifică. Principalele lucrări publicate au fost:
Dimitrie Voinov () [Corola-website/Science/305707_a_307036]
-
În regnul animal, după cum s-a mai arătat, poliploidia, deși există, este mult mai puțin răspândită și nu are un rol esențial în evoluția animalelor. În stare naturală poliploidia se cunoaște la protozoare, viermi (unele oligochete), unele insecte (de pildă, coleoptere curculionide), amfibieni (de pildă, la Triton viridescens se întâlnesc populații în S.U.A. cu 1,8% indivizi triploizi, 0,28% pentaploizi). Dificultatea apariției poliploizilor la animale provine de la mecanismul cromozomial al determinării sexului. Într-adevăr, o femelă normală are o garnitură
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
cu mijloace de iluminare și cizme de cauciuc. În continuare, galeria activă poate fi parcursă de echipe de speologi experimentați și necesită costume impermeabile, bărci de cauciuc, cizme, corzi, coborâtoare, blocatoare... Fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s. str.) knirschi cetatensis, crustaceul Bathynella lilieci: Myotis Myotis, Myotis Daubentonii și Plecotus Austeriacus.
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
autonom - peșteră continuă în regim vados, având o rețea vastă de galerii neafectate de impactul uman. Morfologia să, departe de a posedă arabescurile specifice peșterilor puternic concreționate, este sobra și impunătoare. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere chiroptere și carabide.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
turistică deosebită, atât pentru vizitatori, cât și pentru speologi. Peșteră V5 poate fi vizitată de echipe de speologi experimentați și necesită echipament de expolrare complet: costume impermeabile, cizme, corzi, coborâtoare, blocatoare... Fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s. str.) knirschi cetatensis.
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
de utilizare ┌─────────┬─────────────────┬────────────┬────────────────────────────────┐ │Clasa de │ Domeniul │ Risc de │ Tipul agenților biologici │ │utilizare│ de │ umiditate ├──────────────┬─────────┬─��─────┤ │ │ expunere │ │ Ciuperci │ Insecte O/ O/ O/ O/ O/ *1) ciuperci de colorare: mucegăire și albăstrire *2) ciuperci de putregai tare *3) ciuperci de putregai moale *4) insecte coleoptere *5) insecte isoptere ■ risc de atac biologic în clasa de utilizare O nu există risc de atac biologic 2.5.2. Risc de atac biologic asupra lemnului pentru clasa de utilizare 1 a) lemnul utilizat în clasa de utilizare 1
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
punctatum, Lyctus brunneus și Hesperophanes cinnereus. O clasificare cu două niveluri este utilizată pentru a caracteriza durabilitatea naturală a lemnului față de Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum, Lyctus brunnes și Hesperophanes cinnereus. Tabelul 3.7.1.b - Clase de durabilitate față de insecte coleoptere ┌─────────────────────┬───────────────────┐ │Clase de durabilitate│ Descriere c) Clasificarea durabilității naturale față de termite. ... Se utilizează o clasificare cu trei niveluri: Tabelul 3.7.1.c - Clase de durabilitate față de termite (insecte isoptere) 3.7.2. Indicațiile privind folosirea unei esențe de lemn în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
combaterea insectelor xilofage. Identificarea atacului Insectele xilofage, conform cheii de identificare prezentată în anexa 6, fac parte din ordinul Coleoptera (gândaci), un număr redus aparținând ordinului Hymenoptera (viespi și furnici), Lepidoptera (fluturi), Isoptera (termite) și sfredelitoare marine, după cum urmează: a) Coleopterele sunt insecte zburătoare care își depun ouăle în porii sau fisurile lemnului și ale căror larve atacă lemnul. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum și Lyctus brunneus. Există numeroase alte coleoptere xilofage de importanță mai scăzută, ca de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
termite) și sfredelitoare marine, după cum urmează: a) Coleopterele sunt insecte zburătoare care își depun ouăle în porii sau fisurile lemnului și ale căror larve atacă lemnul. Cele mai importante sunt Hylotrupes bajulus, Anobium punctatum și Lyctus brunneus. Există numeroase alte coleoptere xilofage de importanță mai scăzută, ca de exemplu Xestobium rufovillosum. ... b) Isopterele (termite), sunt insecte sociale repartizate în mai multe familii. În Europa, sunt importante numai patru specii. Cele mai periculoase pentru clădiri sunt speciile subterane, Reticulitermes lucifugus și Reticulitermes
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: "crapul, știuca, șalăul, somonul" ș.a. Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de specii: rădașca ("Lucanus cervus", 75 mm), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis", 41 mm), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo", 56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
fi biogeografic explicată decât prin despărțirea continentelor actuale dintr-o masă continentală unică, conform ipotezei lui Alfred Wegener. În activitatea sa entomologică, s-a ocupat îndeosebi cu studiul lepidopterelor, alcătuind o colecție cu fluturi din jurul Clujului și Bucureștiului, și al coleopterelor, specialitatea sa de bază, alcătuind o colecție uriașă de micro-coleoptere la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris.
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
90% din componența hranei. Se hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Nevertebrate: cu fluturi din speciile: "Maculinea teleius", "Hyponephele lycaon", "Hyponephele lycaon", "Colias myrmidone" "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu); precum și un coleopter din specia "Graphoderus zonatus". Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: mesteacăn ("Betula pendula"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), mur
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
ricinulei pot fi considerate vulnerabile, din cauza defrișărilor pădurilor. Ricinulei sunt unici printre arahnide, deoarece primul reprezentat din acest ordin ("Curculioides ansticii") a fost găsit fosilizat, descris în 1837 de geologul englez William Buckland, deși l-a interpretat greșit ca un coleopter . Toate cele 15 ricinuleide fosile descoperite până în prezent provin din Carboniferul târziu. Ele au fost răspândite pe teritoriul actual al Americii de Nord (Pennsylvania) și Europei Centrale. Ricinuleidele fosile au fost revizuite în detaliu în 1992 de Paul Selden, care le-a
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
îndepărtat al acestor fosile de la locul de habitat la cel de sedimentare. Prezența acestor crinoide este inedită pentru regiunea considerată, aducând un argument hotărâtor pentru vârsta Ladinian superioară a calcarelor în care se dezvoltă peștera. Au fost identificate populații de coleoptere din genul Pholeuon. Intrarea în peșteră se face printr-o deschidere de 2x3 m, dupa care urmează de o galerie aproximativ orizontală, cu dărâmături, ornată cu formațiuni de concreționare și lungă de 70 m, după care se coboară o diferență
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apă și care indică ca atare nivelul de crestere maximă a lacului. Faunistic peștera este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluste, coleoptere), dar în parțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Este o peșteră foarte dificilă. Se recomandă numai echipelor de speologi foarte versati. Echipament necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, multiple surse de lumină, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. și Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub apă și care indică ca atare nivelul de creștere maximă a lacului. Faunistic peșteră este puțin studiată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale.
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
determină aceste variații. Peșteră este interesantă și că forme de sculptare, si ca geneză, probabil fiind rezultatul legării a unor goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și nu poate fi vizitată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu în peștera.
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Natural Apuseni. Costul unui bilet este de 10 RON. La intrare, vizitatorul trebuie să semneze o declarație prin care își asumă responsabilitatea pentru orice tip accident care i s-ar putea întâmpla în peșteră. Sunt prezente multe elemente "trogloxene" (moluște, coleoptere), dar în parțile întunecate ale culoarelor abundă "Pholeuon proserpinae glaciale". Imagini
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid să vă ducă la ea. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere) și Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu dar arheologii pot avea surprize în peștera.
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
o suprafață de 18,20 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă hidrografică naturală (formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
sub denumirea de rață mare ( "Anas platyrhynchos"), buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), gușter ("Lacerta viridis"); specii de crustacee, precum și mai multe insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor. Printre obiectivele turistice din vecinătatea rezervației se află mai multe clădiri istorice, majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
regină în Bel-o-kan, ea extinde federația belokaniană, căreia îi adaugă comunitatea utopică stabilită de 24 pe Insula Salcâmului, sistemul fundamentalist condus de 23, care vrea să impună religia Degetelor, precum și o serie de alte specii de furnici, albine, viespi, muște, coleoptere și melci. Ea încurajează artele și tehnologia, ajutând furnicile să stăpânească focul și să producă arme mult mai eficiente. Pentru a-și prelungi viața, apelează la nectarul regal al viespilor, care îi permite să devină sexuată și să fie aleasă
Revoluția furnicilor () [Corola-website/Science/323110_a_324439]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă (peșteră) în apropierea Mănăstirii Bistrița, alcătuită din galerii, holuri, săli, scări și depozite de guano; ce adăpostește faună bogată în specii de lilieci, coleoptere, acarieni sau arahnide. În interiorul peșterii se află două bisericuțe („Ovidenia”, în care pentru o perioadă au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul și bisericuța „Sf. Arhangheli”) săpate în stâncă și parțial zidite.
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]