824 matches
-
a dus la colapsul sistemului socio-politic din regiunea siro-palestiniană. În timp ce zonele de coastă feniciană și, în parte, filisteană atestă o sensibilă continuitate a așezărilor urbane și a structurii politice, golul de putere imperial și redimensionarea urbanismului a dus, în zonele colinare interne ale Palestinei, la schimbări notabile, prin formarea multor așezări de mici dimensiuni, lipsite de suprastructurile politice urbane utilizate de precedentele orașe-stat și caracterizate de o ceramică săracă. Venirea și așezarea poporului Israel în Palestina este datată, în general, în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
stabilirea în Canaan propuse în decursul anilor de cercetători, amintesc doar faptul că, în ultimii ani, majoritatea dintre ei au abandonat tentativa de a combina povestirea cărților biblice cu datele arheologice, considerând că geneza mai sus menționatelor așezări în zonele colinare interne ale Palestinei ar fi rezultatul unei dezvoltări locale, fără aportul unui popor străin. Chiar și faimoasa stelă a faraonului Mernefta, compusă înaintea acestor tulburări (circa 1207 î.C.), în care, în partea finală, găsim cea mai veche atestare a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
10,17-27; 11) semnalează o intensă reelaborare literară a izvoarelor. Cât privește consistența regatului, toponimele din centrul povestirii despre Saul (Mițpa, Ghilgal, Rama) admit ipoteza că stăpânirea sa nu se extinde asupra întregii Palestine, ci se limitează doar la zonele colinare centrale, excluzând atât câmpia Izreel (cu cetățile Meghido și Bet Șean), cât și Iudeea. Urmărind în continuare relatarea biblică, după Saul, David devine rege în Iuda la Hebron (2Sam 2,4); va fi rege și în Israel numai după moartea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lupte dinastice (2Sam 5). În fine, David ar fi cucerit Ierusalimul transformându-l în capitala regatului său. În acest fel, David ar fi reunit sub același sceptru conducerea a două regiuni diferite din punct de vedere geografic și socio-economic: zonele colinare mai la nord (Israelul) și munții din Iudeea (Iuda), creând ceea ce, în mod obișnuit, e numită „monarhia unită”. În afară de aceasta, relatarea biblică îi atribuie lui David mai multe victorii militare împotriva filistenilor, a unei părți din regatele transiordaniene și arameene
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de tămâie. În ultimele decenii, această viziune a fost de mai multe ori criticată, fie datorită etimologiei dubioase, fie datorită polemicii tendențioase a povestirii biblice (2Reg 17,9 ș.u.), fie pentru că adesea aceste „înălțimi” nu sunt nicidecum rurale sau colinare, ci cu urbane (1Reg 12,32; 2Reg 19,9.29). Corelarea dintre bămâ și unele descoperiri arheologice denumite astfel (precum la Tel Dan) este, de asemenea, deosebit de problematică, pentru că definirea acestor locuri de cult ca „locuri înalte” cade în riscul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv cu acumularea de la Tângujei, urmează Voinești (în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rezerve, deoarece, înainte de toate, trebuie verificate pe teren, iar ulterior, după confirmare, să fie atașate la totalul amintit. Rezultatele cercetării celor 516 localități din Moldova indică printre locurile preferate, de autohtoni și alogeni, zonele de podiș și cele de stepă colinară (condiții propice de locuire), urmate de cele montane și submontane, unde condițiile de trai erau ușor defavorabile (teren nepracticabil agricol, limite teritoriale datorate pădurilor și munților). Dintre ele, arealul Podișului Central Moldovenesc deține cele mai intense urme de locuire a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic al Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi (Șacovățul, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Jarovățul, Racova, Simila, Tutova, Iezerul, Zeletinul, Berheciul ș.a.) străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, prezența apei din abundență
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
menționează, pentru spațiul românesc de la est de Carpați, descoperirea unui total de 300 de așezări, ce provin din aproximativ 250 de localități, datate în veacurile V-VII, situate majoritatea în Podișul Central Moldovenesc (peste 150) și în zonele de stepă colinară din sud-estul Moldovei (peste 100), dintre care s-au cercetat prin sondaje sau săpături de amploare doar 45 de stațiuni. Din cele 300 de stațiuni, numai 98 fac parte din bazinul bârlădean, iar dintre ele doar în opt s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în afara acestor microregiuni nu s-au întreprins ample cercetări. Totodată, evoluția etno-culturală din orice regiune românească a fost determinată de factorii geografici, astfel că teritoriul inclus bazinului amintit dispune de un relief variat și armonios, compus din văi, terase, depresiuni colinare și microdepresiuni, ultimele oferind cele mai bune condiții așezării umane: pârîuri, izvoare, râuri (pescuit și udat recolte), păduri (vânătoare, lemn de construcție și de foc), văi și șesuri pentru ocupațiile de bază, precum agricultura (semănat-recoltat cereale) și creșterea animalelor (pășunatul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și un mormânt izolat (Stația C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național, Borniș-Neamț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din intervalul cuprins între a doua parte a secolului al IX-lea și până la sfârșitul secolului al XI-lea, se ridică la 385, semnalate în 307 localități. Majoritatea acestor situri sunt amplasate în zona podișurilor (247), a câmpiilor sau stepelor colinare (113), mai rar în regiunile montane și submontane (25). Precum rezultă și din statistică, în Podișul și Bazinul Bârladului s-au găsit o mare parte din totalul vestigiilor semnalate în podișurile Moldovei (247). Din totalul celor 385 de obiective, 330
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai multor enclave slave la sudul Dunării). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic amintit deoarece apa rămâne un element de comuniune om-natură, fiind indispensabil vieții și pentru desfășurarea ocupațiile umane. Respectivul areal geografic prezintă trăsăturile unor depresiuni colinare, care au un pronunțat caracter de stepă. Astfel, Bârladul cu afluenții săi străbat șesuri și văi aflate în vecinătatea unor dealuri nisipoase, instabile. Totodată, abundența apei, terenurile bune pentru agricultură și păstorit, de pe terasele văilor și șesurilor, au asigurat condiții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fagii trufași care își înalță semeț capul spre cer. Alături, te afunzi într-o mare de grâu, de floarea- soarelui și porumb, din care nu se mai zăreau calul și călărețul, cu peste șaizeci de ani în urmă. Această zonă colinară conferă valențe strategice intuite și folosite de către populația băștinașă încă din vechime, iar pădurile, livezile și viile ce o acopereau sporeau pitorescul peisaj natural. Din punct de vedere geografic, comuna este așezată în aria de contact a Podișului Bârladului, scăldată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale care se dau în consum nepreparate, ducând la o risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-au cultivat plante și s-au crescut animale din cele mai vechi timpuri. Paralel cu aceste ocupații de bază, localnicii au cules din păduri și de pe islazuri plante pentru tămăduirea bolilor și pentru vopsit, fructe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul (după Papahagi) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) La fel ca și în alte zone colinare, până la începutul secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului. Din cele mai vechi timpuri, s-au cultivat grâul, secara, orzul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
verii. Au fost folosite între anii 1962-1989 și poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o revistă de cultură, în paginile ei se publică articole de arheologie și istorie, recenzii, cronici culturale, poezie, proză. Colaboratorii sunt cadre didactice, oameni de cultură din județ și nu numai, cu rădăcini adânci în această parte de țară: Depresiunea colinară „Horincea-Elan-Prut". Reuniți în Asociația Culturală „Academia Rurală Elanul", înființată în 321 aprilie 2003, aceștia își aduc contribuția la istoria și cultura zonei, continuând o tradiție mai veche a scriitorului Virgil Caraivan, născut la Șuletea, autorul revistelor „Răzeșul" (1926) și „Documente
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aspectul unui golf; pătrunderi ale Câmpiei de Vest și ale Dealurilor de Vest în munți, de-a lungul unor râuri; exemple: depresiunile Zarand (pe Crișul Alb), Beiuș (pe Crișul Negru) ș.a.. DEPRESIUNE INTERMONTANĂ depresiune situată între ramurile muntoase; exemplu: Depresiunea Colinară a Transilvaniei. DEPRESIUNE INTRAMONTANĂ depresiune situată între culmile muntoase și înconjurată din toate părțile de acestea; exemple: depresiunile Brașov, Maramureș (din Carpații Orientali), ș.a. DEPRESIUNE SUBMONTANĂ depresiune situată la poalele munților, la contactul dintre aceștia și regiunile mai joase (de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci precum calcarul, sarea, gipsul; unele doline pot lua naștere și prin prăbușirea tavanelor unor peșteri. DOM boltire a stratelor de roci sedimentare; când conțin acumulări de gaz metan (ca în Depresiunea Colinară a Transilvaniei) se numesc domuri gazeifere. DUNĂ val sau movilă asimetrică de nisip construită de către vânt; sunt specifice regiunilor deșertice sau semideșertice, dar apar și în zonele temperate (pe litoral sau în apropierea marilor lunci); DURUITOARE cascadă a unui pârâu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
a câștigat mai mult teren. Odinioară văile apelor dar și versanții și dealurile erau acoperite cu păduri. Oamenii au desfășurat o continuă activitate de defrișare și desțelenire a pământului. Agricultura s-a practicat nu numai la câmpie și în zona colinară, ci și pe înălțimi până la 1200 metri altitudine. În spațiul destinat prezentării agriculturii am expus semințe care aparțin principalelor plante care au fost cultivate în zona noastră (mei, grâu, orz, ovăz, secară, porumb, fasole etc., unelte pentru lucrul pământului (plug
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
o cunoaște, de a avea bucurii, responsabilități, eșecuri poate, învățând însă să se descurce cu ele. Din toate acestea, a rămas prizonierul propriei pasiuni, dar în timp a devenit ceea ce a gândit cu adevărat! Peregrin prin străvechea istorie a Depresiunii colinare VASLUI DĂNEȘTI, învățătorul a adus la lumină cele mai valoroase antichități, continuând tradiția cercetărilor arheologice și istorice făcute de strămoșii săi. De la acești înaintași a învățat meserie și a înțeles că ei sunt modul prin care Dumnezeu îl are în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o țară "în curs de dezvoltare", ea trebuia să beneficieze de tratament preferențial din partea statelor aliate cu o industrie dezvoltată 2491. Brașovul era în mod deosebit afectat de programul de austeritate al lui Ceaușescu. Situat la înălțime, într-o zonă colinară, acest oraș avea, în mod normal, iarna, temperaturi sub 0 grade C. Apoi, din cauza hotărîrii guvernului de a îndrepta producția alimentară către export, românilor le mai rămîneau foarte puține produse, care erau și ele distribuite adeseori cu întîrziere, din cauza deficiențelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au crescut în Berlinul de Sus, o localitate ce se întindea pe mai bine de patru kilometri. Și asta nu pentru că ar fi avut mulți locuitori, ci deoarece, cocoțate pe dealuri, casele erau despărțite de văile domoale ale minunatului peisaj colinar. Când a apărut gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
au crescut în Berlinul de Sus, o localitate ce se întindea pe mai bine de patru kilometri. Și asta nu pentru că ar fi avut mulți locuitori, ci deoarece, cocoțate pe dealuri, casele erau despărțite de văile domoale ale minunatului peisaj colinar. Când a apărut gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]