259 matches
-
micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la bază doar câteva procese chimice coloidale importante și anume: udarea, solubilizarea, adsorbția fizică, reacțiile chimice de suprafață (chemosorbția) și fenomenul de penetrație, bazat pe structurarea și destructurarea spontană a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au un rol asemănător cu cel al agenților activi tehnici. În industrie, agenții tensioactivi se folosesc la obținerea emulsiilor, a spumelor, a peliculelor de coloranți, a pigmenților, a produselor alimentare și farmaceutice, a polimerilor etc. Capacitatea deosebită de stabilizare a coloizilor de asociație tensioactivi (AAS) a permis realizarea unei noi clase de sisteme disperse studiate în cadrul chimiei coloizilor, fiind de asemenea foarte importante prin aplicațiile lor - dispersiile eterogene stabile termodinamic. Din această clasă fac parte suspensiile, emulsiile, spumele, pastele, aerosolii, pulberile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obținerea emulsiilor, a spumelor, a peliculelor de coloranți, a pigmenților, a produselor alimentare și farmaceutice, a polimerilor etc. Capacitatea deosebită de stabilizare a coloizilor de asociație tensioactivi (AAS) a permis realizarea unei noi clase de sisteme disperse studiate în cadrul chimiei coloizilor, fiind de asemenea foarte importante prin aplicațiile lor - dispersiile eterogene stabile termodinamic. Din această clasă fac parte suspensiile, emulsiile, spumele, pastele, aerosolii, pulberile și alte sisteme disperse eterogene, cu un grad de dispersie mai mic decât cel coloidal, dar care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersiile eterogene stabile termodinamic. Din această clasă fac parte suspensiile, emulsiile, spumele, pastele, aerosolii, pulberile și alte sisteme disperse eterogene, cu un grad de dispersie mai mic decât cel coloidal, dar care, datorită stabilității lor, au proprietăți și aplicații asemănătoare coloizilor propriu-ziși. Acești compuși mai poartă denumirea de pseudocoloizi. Sistemele coloidale în care mediul de dispersie este solid formează categoria sistemelor coloidale solide. 3.1. Dispersii eterogene stabile 3.1.1. Suspensii Sunt sisteme disperse formate din particule insolubile, cu dimensiuni
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obișnuit. În funcție de natura mediului de dispersie, se împart în hidrosuspensii și organosuspensii. Pentru a crește stabilitatea acestor sisteme, în procesul de obținere se adaugă și stabilizatori. Deși au particule mai mari decât dimensiunile coloidale, suspensiile au majoritatea proprietăților generale ale coloizilor. Sunt astfel prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase pe suprafața particulei și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fructe, fabricarea berii), chimico - farmaceutică, cosmetică (spuma de ras sau cea fixatoare pentru păr), în industria textilă, în vinificație, în stingerea incendiilor, în industria minieră (procedeul flotației cu spumă). 3.2. Sisteme coloidale solide Aceste sisteme disperse rezultă prin solidificarea coloizilor lichizi propriu-ziși. Se împart în sisteme capilare - cu o suprafață activă extinsă și sisteme compacte, fără suprafață activă. 3.2.1. Sisteme capilare Reprezintă cea mai studiată clasă de sisteme coloidale solide. Cuprinde gelurile, membranele și pulberile active. 3.2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exemplu, aliajul extradur Vidia și sinteritul). O ramură asemănătoare a tehnicii pulberilor este și ceramica maselor plastice. 3.2.2. Sisteme compacte solide Prin solidificarea soluțiilor coloidale formate la temperaturi ridicate rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2.2.1. Coloizi solizi (vitreosoli) Sunt produși obținuți prin răcirea topiturilor de silice, silicați și alte substanțe asemănătoare ce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și ceramica maselor plastice. 3.2.2. Sisteme compacte solide Prin solidificarea soluțiilor coloidale formate la temperaturi ridicate rezultă două clase noi de sisteme coloidale solide, după cum coloidul inițial a fost liofil sau liofob. Dintre aceste sisteme compacte, se disting coloizii solizi sau vitreosolii, rășinile și sticlele. 3.2.2.1. Coloizi solizi (vitreosoli) Sunt produși obținuți prin răcirea topiturilor de silice, silicați și alte substanțe asemănătoare ce conțin metale sau săruri dispersate coloidal. Prin adăugarea unor reducători adecvați și a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nm). Cu cât raza particulei este mai mare, valoarea absolută a exponentului lungimii de undă se micșorează și relația devine: În diagrama alăturată este trasată variația exponentului z în funcție de diametrul particulelor coloidale. Dacă lumina difuzată este albăstruie, cea care traversează coloidul trebuie să fie roșie portocalie. Extincția E este dată de expresia Logaritmând, avem relația: Dacă se măsoară extincțiile E pentru anumite lungimi de undă și se reprezintă grafic log E funcție de log λ, se obține o dreaptă din a cărei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
PREFAȚĂ Chimia coloizilor și a interfețelor este o știință, o disciplină de graniță între fizică și chimie, putând fi considerată o ramură independentă a chimiei fizice. Obiectul chimiei coloidale, îl constituie studiul sistemelor coloidale. Având în vedere că domeniul sistemelor dispuse este extrem de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
chimie, putând fi considerată o ramură independentă a chimiei fizice. Obiectul chimiei coloidale, îl constituie studiul sistemelor coloidale. Având în vedere că domeniul sistemelor dispuse este extrem de larg, s-ar părea mai cuprinzătoare denumirea de „Știința sistemelor disperse” în loc de „Chimia coloizilor”, denumire care se păstrează și astăzi. Denumirea de coloid își are originea în lucrările lui Groham (1861) care este considerat părintele chimiei coloidale și provine de la cuvântul grecesc colla (clei). Definițiile date noțiunii de coloid au evoluat în decursul timpului
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cuvântul grecesc colla (clei). Definițiile date noțiunii de coloid au evoluat în decursul timpului. Cu prilejul studierii fenomenelor de solubilitate, Groham propune clasificarea substanțelor în doua categorii: cristaloizi; coloizi; Prin solvire cristaloizii (zaharoză, halogenuri alcaline) dau soluții adevărate. Spre deosebire de aceștia, coloizii (dextrină, ovalbumină) formează un tip special de soluții - soluri în terminologia lui Groham în care solventul difuzează foarte lent, nu trece prin membrane (de exemplu pergament) și nu cristalizează din soluții. Înaintea lui Groham se studiaseră, pe baza altor substanțe
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
specifice (mobilitatea unității cinetice, vâscozitatea sistemului, capacitatea de difuzie a luminii sau proprietățile mecanice ale sistemelor coerente). După forma unității cinetice se disting următoarele sisteme: a.sisteme izometrice sau izodiametrice - cu cele trei dimensiuni apropiate (coloizi sferici sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în care două dimensiuni sunt mult mai mari
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și modul de interacțiune cu mediul de dispersie Utilizând drept criteriu structura specifică a unității cinetice a sistemelor disperse și modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse pot fi împărțite în trei clase distincte a) disperse liofobe b) coloizi micelari de asociație c) coloizi moleculari (soluții macromoleculare) a) dispersiile liofobe pot fi formate din micromolecule sau macromolecule unitățile cinetice fiind micela liofobă sau agregatul macromolecular. b) coloizii micelari de asociație au unitatea cinetică - micela de asociație. c) coloizii macromoleculari
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
disperse pot fi împărțite în trei clase distincte a) disperse liofobe b) coloizi micelari de asociație c) coloizi moleculari (soluții macromoleculare) a) dispersiile liofobe pot fi formate din micromolecule sau macromolecule unitățile cinetice fiind micela liofobă sau agregatul macromolecular. b) coloizii micelari de asociație au unitatea cinetică - micela de asociație. c) coloizii macromoleculari - glumul macromolecular. În ceea ce privește tipul de interacțiune dintre unitatea cinetică și mediul de dispersii, se deosebesc: A.dispersii liofobe caracterizate prin forțe de interacțiune slabe, justificând stabilitate mică, conferită
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
b) coloizi micelari de asociație c) coloizi moleculari (soluții macromoleculare) a) dispersiile liofobe pot fi formate din micromolecule sau macromolecule unitățile cinetice fiind micela liofobă sau agregatul macromolecular. b) coloizii micelari de asociație au unitatea cinetică - micela de asociație. c) coloizii macromoleculari - glumul macromolecular. În ceea ce privește tipul de interacțiune dintre unitatea cinetică și mediul de dispersii, se deosebesc: A.dispersii liofobe caracterizate prin forțe de interacțiune slabe, justificând stabilitate mică, conferită. B.dispersii liofile - sisteme cu stabilitate termodinamică explicată prin forțe de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile macromoleculare se aseamănă în ceea ce privește comportarea cineticomoleculară, deoarece unitătile cinetice sunt apropiate ca mărime. Dacă ne referim însă la structura unității cinetice apar unele deosebiri între dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile de polimeri. Micela liofobă
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
formei unităților cinetice ale fazei disperse. Dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile macromoleculare se aseamănă în ceea ce privește comportarea cineticomoleculară, deoarece unitătile cinetice sunt apropiate ca mărime. Dacă ne referim însă la structura unității cinetice apar unele deosebiri între dispersiile liofobe, coloizii de asociație și soluțiile de polimeri. Micela liofobă este o entitate rigidă care-și păstreză dimensiunea neschimbată în timp în absența fenomenelor de coagulare în timp ce ghemul statistic molecular al soluțiilor de polimeri își modifică încontinuu dimensiunea, fiind entități fluctuante în
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
standard, iar T și η mărimile respective în condiții experimentale. Interpretarea coeficienților de difuzie este complicată deoarece intervine forma diferită a unității difuzate de cea sferică și solvatarea unității difuzante. De obicei forma diferită de cea sferică se întâlnește la coloizii liofobi, iar solvatarea la cei liofili. Dacă ne referim la hidratarea unității cinetice difuzante, raza particulei solvatate poate fi exprimată funcție de gradul de hidratare. Să notăm cu δ1 gradul de hidratare sau numărul de grame de solvent asociat cu 1g
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în cazul moleculelor cu dimensiuni extrem de mici față de ale particulelor coloide x1/2 crește enorm: de exemplu pentru molecula de oxigen (cu diametru 2.7∙10-8cm), x1/2=5km se vede deci, că în câmpul gravitațional, particulele - molecule sau particule coloide - se repartizează astfel încât concentrația lor scade cu înălțimea conform legii barometrice; această scădere este cu atât mai rapidă cu cât particulele sunt mai mari. Se spune că sistemele formate din astfel de particule sunt instabile din punct de vedere cinetic
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
18) egalând această viteză cu cea de difuzie dată de relația (19) se obține în final după integrare o expresie de forma (20) Aceasta permite calculul masei moleculare Mc. Se poate concluziona faptul că sedimentarea gravitațională se aplică în domeniul coloizilor de dispersie în evaluarea dimensiunii și masei unității cinetice, iar sedimentarea centrifugală în domenilul coloizilor moleculari furnizând informații asupra dimensiunilor, maselor moleculare diferiților coeficienți, a formei particulelor, a proprietăților moleculei de dispersie și deci implicit rezultă că și echilibrul de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
final după integrare o expresie de forma (20) Aceasta permite calculul masei moleculare Mc. Se poate concluziona faptul că sedimentarea gravitațională se aplică în domeniul coloizilor de dispersie în evaluarea dimensiunii și masei unității cinetice, iar sedimentarea centrifugală în domenilul coloizilor moleculari furnizând informații asupra dimensiunilor, maselor moleculare diferiților coeficienți, a formei particulelor, a proprietăților moleculei de dispersie și deci implicit rezultă că și echilibrul de sedimentare posedă o astfel de aplicabilitate, alături de faptul că permite și determinarea curbelor de distribuție
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cântărire, fie prin alte metode care permit determinarea unor concentrații mici. Valorificarea datelor experimentale este asemănătoare cu a metodelor cumulative. III.2. Aparatura utilizată în analiza sedimentometrică în câmp centrifugal Sedimentarea în câmp centrifugal se aplică în special în domeniul coloizilor moleculari furnizând trei tipuri de informații: o asupra dimensiunilor, maselor moleculare și a mărimilor legate direct de acestea; o asupra diferiților coeficienți (de sedimentare, de difuzie, de frecare), a formei particulelor și a proprietăților mediului de dispersie (densitate, vâscozitate și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
ce interesează mai mult de 20 30% din suprafața corporală. El se produce ca urmare a hipoproteinemiei plasmatice induse de leziunea de arsură. Edemul poate fi redus prin redresarea hipoproteinemiei la valori cât mai apropiate de cele normale, (prin perfuzarea coloizilor proteici și neproteici), ceea ce este un deziderat aproape imposibil de atins în condițiile în care modificările se produc cu rapiditate în primele 8 ore. Alterarea membranei celulare în condițiile șocului postcombustional, conduce la mobilizarea apei și sodiului din spațiul extracelular
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]