1,198 matches
-
Satrapilor târzii să le întindă pd O funciară vrere reașezară matca În davele străbune cu iz de voievod Ninge la Alba de Întâi ale iernii Își sapă temelia veșniciei un neam Din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii Cu vatra o Columnă ce pururea vegheam !... George Nicolae-Podișor Referință Bibliografică: Dor rotund, ROMÂNIA MARE! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_rotund_romania_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]
-
rând, am să mă refer la Ioana Ungureanu Cine este Ioana Ungureanu ? este etnolog, muzicolog, profesor de canto la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1452850858.html [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
a recâștigat dreptul la libertate (revoluțiile, chiar televizate, au avantajul de a șterge părțile rușinoase din orice istorie națională) după milenii petrecute la răscrucea imperiilor experimentând colonialismul pe cont propriu cu mult înainte de descoperirea Americilor și cucerirea Africii mărturie stă Columna lui Traian în centrul turistic al Romei paginile cronicarilor scrijelite cu litere slavone pe scoarța copacilor fotografia îngălbenită a bunicului meu care și-a pierdut brațul un pic prea devreme luptând în armată de partea lui Hitler înainte ca România
Black and white From Colonized to Colonizer. In 24 de ore by Diana Manole [Corola-website/Imaginative/3527_a_4852]
-
mea, fierbinte îți uitai mâna. Acum stau, îmi duc dreapta în fața ochilor, și-mi număr, din nou și din nou, degetele. Unu, două, trei. Îmi număr degetele: patru, cinci. Dar, oricât aș, vai, număra, al șaselea deget e de piatră. Columna Abia acum, în zori, când încă n-au năvălit turiștii, și zgomotul de mașini, aud uitându-mă singur la basoreliefurile de pe Columnă, ceea ce mi s-a părut mereu că aud. Un imens gâfâit, o uriașă, trudnică respirație mocnită. Doamne, cât
Poezii by Ion Pop [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
două, trei. Îmi număr degetele: patru, cinci. Dar, oricât aș, vai, număra, al șaselea deget e de piatră. Columna Abia acum, în zori, când încă n-au năvălit turiștii, și zgomotul de mașini, aud uitându-mă singur la basoreliefurile de pe Columnă, ceea ce mi s-a părut mereu că aud. Un imens gâfâit, o uriașă, trudnică respirație mocnită. Doamne, cât trebuie să fie de greu, să tot încerci, de două mii de ani, să urci până Sus, cu picioarele împotmolite în marmură!
Poezii by Ion Pop [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
Vieru - Basarabia, Vasile Tărâțeanu - Bucovina, Adrian Păunescu - Patria Mumă. Sârbul Adam Puslojic spune despre el: ”Victor Crăciun, pe care l-am cunoscut la Nichita Stănescu, rămâne un partizan al apărării marii culturi românești, mai ales în pilonii săi, mai sigur, columnele ei, Eminescu și Brâncuși” iar acad Răzvan Theodorescu concluziona ”tot ce a făcut, ce face în folosul României, merită respectul nostru. RĂZVAN DUCAN, poet, redactor la ziare, reviste, cu peste 2.000 de articole pe diverse teme. ”un poet de
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Panegiric_emotional_implini_al_florin_tene_1372758075.html [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite, ... am constatat că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98 de pe Columna Traiană. Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă interesul specialiștilor, dovadă slaba preocupare a acestora în a face o cercetare profundă a sitului. Timpul și mai ales oamenii au distrus și distrug iremediabil și ultimele urme
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
de „lustruire” a aurului corzilor vocale, prin știința muzicală aprofundată cu marele tenor Aureliano Pertile, precum și cu alți profesori prestigioși, de la Milano. Acum, numele artistei se va preschimba din Zehan, în Zeani și va rămâne astfel pentru totdeauna, înmarmorat în columna muzicii universale! Odată cu debutul în „La Traviata” de Verdi, pe scena Teatrului Duse din Bologna, în rolul ce îi va fi efigie carierei sale muzicale, Violetta Valery, va irumpe ca din cer o lance a luminii ce va arbora pentru
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
la cele mai impresionante opere din lume și exemplul principal îl dă Angela Gheorghiu. Părerea mea este că talentul românesc se afișează în această perioadă cu voci de mare calitate. Ați cunoscut mari celebrități din operă, care pentru noi sunt columne ce tind spre eternitatea valorilor universale, neatinsă cu privirea fără să înlemnim de emoție. Ce vă amintiți despre Sergiu Celibidache, Toscanini, Herbert von Karajan...? Celibidache era preocupat să își îmbunătățească propria imagine, trăia și simțea degajat tot ce exista în jurul
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
fosta uniune!), iar în 2015 - pe oligarhul, controversatul, învinuit în furtul Miliardului I. Șor? Unde și când am pierdut acel cod genetic al verticalității și dârzeniei (dacii au fost unicii care au opus rezistență marelui imperiu roman! Drept confirmare este Columna lui Traian, care de 2000 de ani vorbește despre acest lucru unic în felul său)? De ce această dreaptă, care repreznintă opțiunea națională, este atât de blestemată, atât de divizată și plină de trădători. Mai ieri trădați de iuda Roșca, acum
POLITICIANISMUL ŞI CURVISMUL de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1453115100.html [Corola-blog/BlogPost/380582_a_381911]
-
lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... Sunt ca și voi un Om care zidește Din versuri o coloană nesfârșită. Cu fiecare strofă-n inimi crește Columna ce din inimi e clădită. Sunt ca și voi, am țara în ființă Și în speranța dragilor copii Născuți din dragoste și din credință. De le vom fi alături ne vor izbăvi. Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_cel_mai_lung_poem_colectiv_dedicat_i_romeo_tarhon_1326248910.html [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Acad. Rom, 1880, p. 594; N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl, 1913, p. 1152; Teohari Antonescu: Lumi uitate. Studii liiterare și arheologice, Iași, Tip. Edit. Dacia, P. Iliescu și D. Grossu, 1901, p. 214 Columna lui Traian, vol. I-III, Iași, Tip. Goldner, 1910, p. 271 Dionisiu Fotino: Istoria generală a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859; Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituită, Iași, Tip. Goldner, 1906; Anton D. Velcu: Contribuții
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne așteaptă, așa cum dacii de pe columnă ne așteapă, să le facem dreptate: dreptatea pe care ne-o cer, este locul de cinste pe care îl merităm, la masa de valori a omenirii. În muzica noastră, ritualul, ca funcție simbolică, cu câteva excepții, între care unele geniale
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario by http://uzp.org.ro/conferinta-campul-romanesc-hamilton-ontario/ [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
lor” (Istoria lui Filip, XXXII, 3, 16). Evoluția statutului femeii la traco-geto-daci nu ne este cunoscută. Știm, însă, că în familia regală a lui Decebal femeia se bucura de respect și protecție. Sunt istorici care consideră că scena XXX de pe Columna lui Traian trebuie pusă în legătură cu prizonieratul surorii lui Decebal (R. Vulpe,Columna lui Traian, monument al etnogenezei etnice, București, 1988, p. 67-71). Dio Cassius (sec. II) este sursa unei informații interesante: „Traian puse mâna pe munții cei întăriți cu ziduri
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
nu ne este cunoscută. Știm, însă, că în familia regală a lui Decebal femeia se bucura de respect și protecție. Sunt istorici care consideră că scena XXX de pe Columna lui Traian trebuie pusă în legătură cu prizonieratul surorii lui Decebal (R. Vulpe,Columna lui Traian, monument al etnogenezei etnice, București, 1988, p. 67-71). Dio Cassius (sec. II) este sursa unei informații interesante: „Traian puse mâna pe munții cei întăriți cu ziduri... Din pricina aceasta și mai ales după ce, în același timp, Maximus prinse pe
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
să accepte pacea grea din 102, un rol major să-l fi jucat încercarea lui Decebal de a-și elibera sora, îndeplinindu-și, astfel, o îndatorire de onoare față de un membru de vază al familiei sale. Strania scenă XLV de pe Columnă, în care femei dace torturează prizonieri romani, ar putea fi o dovadă că, în caz de mare pericol, femeile își ajutau bărbații în încercarea de a-și salva libertatea (R. Vulpe, op. cit., p. 102-103). Condiția de văduvă nu era de
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
fi fost și diferiții regi și principi geți, în măsura averii lor și a putinței de a-și cumpăra soția... regula generală la geți era ca familia lor să fie monogamă... Această încheiere ne este întărită atât de reprezentările de pe Columna lui Traian, care privesc mai ales pe dacii din munți, cât și... de pe Trofeul de la Adamclisi, unde vedem pe geți, fiecare cu femeia lui unică” (Getica, București, 1926, p. 146-147). Reputatul arheolog H. Daicoviciu era de aceeași părere, poligamia fiind
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au o armă specifică -o sabie încovoiată - și un scut rotund. Unii poartă și spadă -lungă și dreaptă-, sau sabie scurtă, cu două tăișuri, asemenea celei romane. Sunt prezente
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
des mass-medias et journalistes d'expression roumaine sans frontier - Toronto", director al Revistei romaână -canado-americane STARPRESS și prezentări de carte, recitări, luarări de cuvânt, îmbinate cu emoționante momente de muzică autentică românească . Un moment important l-a constituit prezentarea Antologiei „Columna Românismului” realizată de domnul George Rotaru, directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea. De altfel, cei doi sunt și organizatorii sărbatoririi Zilei Limbii Române la Rm.Vâlcea, împreună cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de inimosul președinte, Alexandru Florin Țene
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
Rm.Vâlcea și secretarul executiv al Ligii din Rm.Vâlcea -Ion Nălbitoru. Manifestările dedicate Zilei Limbii Române au demarat în 30 august la Pitești, Curtea de Argeș și Domnești și s-au încheiat în 1 sepembrie, cu arborarea drapelului național cu panglica Columna Românismului - la Călimanești, pe vârful Muntelui Cozia. Este greu să cuprinzi în cuvinte încărcătura emoțională și truda organizatorilor dar și simțămintele celor prezenți la manifestare, peste 100 de participanți din întreaga țara și diaspora ( sosiți la Rm.Vâlcea grație scriitoarei
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
la manifestări. Scriitoarea Ligya Diaconescu în alocuțiunea domniei sale a menționat efortul făcut împreună cu domnul CORNELIU LEU dar și GEORGE ROTARU pentru ca poporul român să aibă o Sărbătoare a Limbii Române. Ziua limbii Române a fost marcată și prin prezentarea Antologiei COLUMNA ROMÂNISMULUI sub coordonarea domnului GEORGE ROTARU - director al Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim care a înmânat câte un exemplar autorilor prezenți în antologie - în sala (câțiva dintre aceștia contribuind și la realizarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STRARPRESS 2015), cei
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
intrând prin poarta vorbelor din noapte pășind prin ceață peste treapta gând în catedrala vieții dincolo de șoapte te chem mereu să vii prin tainic cânt nu vreau de eros să-ți ating privirea ci de agape să-mi atârn plăpând columna de iubire ce topește grija de-a fi mereu în goană prigoniți de vânt o aripă empatică de lună blândă îți mângâie imaginea de chip divin icoana ființei tale ce-o să plângă în rugăciunea tainicului tău senin ca un orfeu
DIALOGURI HIERATICE XXXIII EROS ŞI AGAPE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1437327976.html [Corola-blog/BlogPost/377371_a_378700]
-
pasiune, perseverență, talent și dăruire au reușit să se ridice deasupra contemporanilor“. Despre aceste tomuri și activitatea neobositului cercetător Constantin Toni Dârțu au mai vorbit:Elena Ardeleanu, Alexandru Dobre, dr.Ion Pușcă, prof.Ioana Ungureanu, reprezentanta Ligii Românilor de Pretutindeni „ Columna“, din Italia, scriitorul Florin Grigoriu, și alții. În încheiere subliniez faptul că munca neobosită a lui Constantin Toni Dârțu, concretizată în aceste substanțiale volume, va rămâne în istoria culturii române simbol al dragostei și iubirii de cultura națională.Iar volumele
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inca_o_pagina_din_istoria_culturii_s_a_scris_la_bucuresti.html [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
Sfânta Zi de 19 Februarie - ziua Titanului din Hobița, din Craiova și din Paris, din cele două Americi și din India: Constantin BRÂNCUȘI -, cerem încuviințarea proniei cerești de a o boteza pe Leni Pințea-Homeag cu numele UNIC, de statuară, copleșitoare Columnă a Teatrului. Dacă ar fi cunoscut-o, EMINESCU i-ar fi dedicat ,,Rugăciunea unui dac”, iar BRÂNCUȘI ar fi înălțat-o în tării, cu vibrații eclatante și energii cosmice de Pasăre în Văzduh. Adică, de Pasăre în Duh Sfânt, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dan-lupesculeni-epilog-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]