600 matches
-
interes publicul urmărește problemele de ordin religios și etic. Colaborarea pe care preoțimea din Capitală ne-au dat-o prin eminenții teologi ca Sfințiile Lor: Preotul Profesor Partenie, Preotul Profesor Rovența, Părintele Valeriu Iordănescu-Iași, Sfințiții Părinți Petre și Toma Ciricuță, Preotul Comana, Preotul Victor Popescu, Preotul Găldău, Domnii Teodor Popescu, Ispir, Popescu-Tudor, Domnul Profesor șerban Ionescu, Domnul Mircea Vulcănescu, Profesor Gh. Nichifor, Domnul Radu Budișteanu, Domnul Savin, Profesor Cristescu, Doamna Elena Apostolescu, este iarăși o dovadă a prestigiului ce a știut să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reactualizează spațiul-timpul auroral: „Jos era cerul verde strălucitor / și unde călcam se aprindeau / sori minusculi, unde dormeam / se deschideau izvoare”. Din același fond mitico-magic arhetipal se nutresc și cele câteva povestiri publicate între 1969 și 1975 în „Luceafărul”: Singură ploaia, Comana și Duminică, Bunica. Aspirația către poezia meditației abstracte (ciclul Cântece pentru numărul unu din Scrisori către Orfeu) este contrazisă de adevărata vocație a poetei, care rămâne lirica feminității (în ipostaza de iubită și mamă) și a copilăriei în decorul arhaic
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
Românești de sub regimul Porții; în acest sens, războiul ruso-turc (1768-1774) îl află antrenat pe C. în redactarea unei vaste corespondențe diplomatice. Deși marcat de vestea uciderii lui Pârvu (răpus, cu „volintirii” săi, după o dură confruntare cu armata otomană la Comana), C. își continuă, în iarna lui 1770, călătoria asumată, pentru ca în aprilie același an, să se alăture, la Petersburg, soliei moldo-vlahe care solicita sprijin din partea „pravoslavnicei” țarine în cauza românilor. Cu un discurs notabil - și modern -, banul depune stăruințe, mai
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
urmaș În urmaș până astăzi și câteva globule roșii din venele Întemeietorului s-or fi rătăcit și pe sub pieile unora dintre voi, În ciorba de nații și popoare pe care o pompează inimile voastre. Ia ridică-te În două picioare, Comane, tâmpitule! Când nu te zgâiești pe geam, mâzgălești banca cu creionul, te scobești În urechi și-n nas, după care bagi deștu-n gură și nici măcar nu ai habar, dobitoc din născare ce ești, că numele tău vine de la poporul cumanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
oamenilor. Părinților le fuseseră rușine s-o pună lângă morții familiei. Pe furiș, totuși, venea câte cineva și pe la ea, că erau mereu mucuri de lumânări printre boziile grase ce năpădeau locu’ ăla ferit din calea oamenilor. Atunci când tac-tu, Comane, Îmi șoptea la ureche „tată-socrule”, eu n-aveam cum să-l dau Înapoi și l-am lăsat În boii lui, cu nădejdea că Îmi va plăti onorariul chiar În ziua aia. Dar el Îi trăgea Înainte, ca un netot, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și umflat și supt în funcție de starea de moment, dar mai ales cuprinzând în prima lui silabă noțiunea grecească de bine - citit din Însemnările lui J.A., pierdute fără urmă). Primarul sectorului unu, Vasile Ghe., a anunțat că în zona localității Comana, unde există și „o mică deltă“, va fi construit un sat european, o zonă în care fiecare sat de pe bătrânul continent va fi reprezentat printr-o construcție specifică. Locația aleasă este satul Comana, la 36 de kilometri de București. Pădurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Ghe., a anunțat că în zona localității Comana, unde există și „o mică deltă“, va fi construit un sat european, o zonă în care fiecare sat de pe bătrânul continent va fi reprezentat printr-o construcție specifică. Locația aleasă este satul Comana, la 36 de kilometri de București. Pădurea Comana este aproape tot ce a mai rămas din foștii Codri ai Vlăsiei, care acopereau în trecut partea estică a Țării Românești. „Pe o suprafață de o mie de hectare, în minidelta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
unde există și „o mică deltă“, va fi construit un sat european, o zonă în care fiecare sat de pe bătrânul continent va fi reprezentat printr-o construcție specifică. Locația aleasă este satul Comana, la 36 de kilometri de București. Pădurea Comana este aproape tot ce a mai rămas din foștii Codri ai Vlăsiei, care acopereau în trecut partea estică a Țării Românești. „Pe o suprafață de o mie de hectare, în minidelta de la marginea Bucureștiului vom «desena» harta Europei, fiecărei țări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fiecărei țări europene revenindu-i o suprafață de teren, pe care va construi case, mori de vânt, castele sau orice altă construcție specifică patrimoniului și culturii acelui stat“, a precizat primarul sectorului unu. Ne-am cam grăbit să ieșim la Comana, cu unchiu-meu care, de cum se împrimăvăra, prindea o vigoare de nu mai puteam scăpa de el în drumurile mele prin București (cred că nu ți-am mai pomenit de sâmbăta a ceea când m-a însoțit pas cu pas până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Voi toți! Ești atât de sigură că știi exact genul de persoană care sunt eu. Să-ți spun ceva, Ripley. Când am deschis sasul interior. știam foarte bine gravitatea gestului meu. Da! Dar când e vorba să-ți amintești cine comană, când... sunt și eu predispus la căderi ale memoriei, ca toată lumea. Memoria mea este excelentă, dar nu infailibilă. Chiar și un creier mecanic ca acela al Mamei poată să piardă calea unei informații. Uitare, desigur, își zise eu. Dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nou discurs (redus, aforistic) al lui Ștefan: „Așa scrie românul a sale fapte mari, Cu feru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are Pămîntul său drept carte și pluguri cărturari...” Simbolismului genealogic leșesc Îi corespunde un simbolism al nobleței moldave: Coman de la Comana „un uriaș de munte”, Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig (care) „rid și de frigul morții cum rîd de-al iernii frig”, Velcea „bastard lui Serpe”... O noblețe a vitejiei și a simplității. Simetria Între tabere este aproape perfectă: lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care beneficia. Astfel, întemeiat în interfluviul dintre Argeș și afluentul său Dâmbovița (inițial), Bucureștiul era relativ ferit în comparație cu alte târguri din Muntenia. Era plasat într-o zonă împădurită, parte a Codrilor Vlăsiei, mărginită de bălți și mlaștini (Snagovul, Căldărușanii, Balta Comanei). Poziția centrală deținută în cadrul Câmpiei Române și protecția naturală a zonei fuseseră exploatate din Antichitate de geto daci. Să ne amintim că, în apropiere de București, a ființat Argedava, presupusa capitală a puternicului regat al lui Burebista. Cu timpul, Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
23 august 1986 și omologate de LEN. În anul 2005, la Izmir, Camelia Potec a cucerit medalia de AUR și titlul de campioana mondiala universitara în proba de 400m liber și BRONZ -ul la 200m liber. Ponta, Robert Pinter, Dragoș Comană si 4 medalii de BRONZ. Capitolul 2. Generalități 2.1. Obiectivele și finalitățile practicării înotului O primă finalitate ar fi asigurarea unei stări optime a sănătății întregii populații, exprimată prin robustețe și vigoarea fizică, prelungirea duratei vieții active. Importanța acestei
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Pityus, un orășel de pe țărmul oriental al Mării Negre. Drumul era greu și puterile sale împuținate, fiind măcinat de boală și forțat de soldați să parcurgă pe jos calea către locul de exil. De aceea, el nu mai ajunge decât până la Comana, în Pont. Peste noapte i s-a arătat fericitului Ioan Sfântul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cărui moaște se aflau acolo. Sfântul Vasilisc i-a zis Sfântului Ioan : Curaj, frate Ioane, căci mâine vom fi împreună. Fericitul
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în manieră pozitivistă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în manieră pozitivistă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Cu tată-tău credeam că am să-l văd uns domn și mi l-au adus otrăvit de la Stambul, de nici nu l-am putut duce până la noi la Mărgineni. Spuneau că a murit de ciumă. L-am îngropat la Comana la mânăstire și știu bine că a fost otrăvit. Acu este neica Șerban la domnie, domn cu punga goală, și credea că fiind frate mai mare lui o să-i vină averea ta. Dar cu testamentul ce l-ai făcut... — Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vreo douăzeci de ani când l-au luat de Crăciun pe tata și l-au sugrumat la Snagov, și după vreo trei ani ni l-au trimis otrăvit pe fratele meu Drăghici de la Istanbul, de i-am astrucat trupul la Comana, la mânăstire. — Doamne miluiește, și călugărul își făcu larg semnul crucii. Câtă nenorocire! Cu adevărat vale a plângerii este lumea aceasta. Doamne, izbăvește-ne de mânia păgânilor! — Care păgâni, preacucernice? Grecii, în spatele omorurilor stau grecii noștri, frații noștri dreptcredincioși. Fiecare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zi, 29 octombrie, în fața bisericii domnești cu hramul Bunei Vestiri, dis-de-dimineață, când încă nu se luminase de ziuă, începură să se adune călugării de la toate mânăstirile din București. Veniseră și stareții și arhimandriții de la mânăstirile din jur, de la Mărcuța, Plumbuita, Comana, Mărgineni și Snagov. O mulțime de bărbați îmbrăcați toți la fel, cu anterie negre din aba groasă, cu potcapuri negre, diferite după rangul călugăresc pe care-l dețineau. Erau aproape o mie. Pentru ei, Șerban Vodă fusese adevăratul bazileu, împăratul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl privea îngrijorat. Expresia feței lui Selin era tristă, ba chiar speriată, așa că întrerupse tăcerea: — Domnia ta ești obosit sau te încearcă vreo durere... — Nu... Ia, ce se aude? Peste zumzetul gâzelor venea de undeva un răpăit ritmat. — E toaca mânăstirii Comana. Aci sunt moșiile noastre, ale Cantacuzinilor, mânăstirea Comana au rezidit-o unchiul și verii mei; e locul lor de îngropăciune. Toacă de vecernie. — Or să bată și clopotele? întrebă Selin, temător. — Da, cred că da, dacă te uiți peste apă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tristă, ba chiar speriată, așa că întrerupse tăcerea: — Domnia ta ești obosit sau te încearcă vreo durere... — Nu... Ia, ce se aude? Peste zumzetul gâzelor venea de undeva un răpăit ritmat. — E toaca mânăstirii Comana. Aci sunt moșiile noastre, ale Cantacuzinilor, mânăstirea Comana au rezidit-o unchiul și verii mei; e locul lor de îngropăciune. Toacă de vecernie. — Or să bată și clopotele? întrebă Selin, temător. — Da, cred că da, dacă te uiți peste apă, acolo e o colină, vezi? Se poate zări
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rău că nu-l luase și pe el. Da, așa era... Totdeauna până acum îi păruse rău că maică-sa, văzând că bărbații în neamul lor nu apucă bătrânețea, la o molimă de ciumă, l-a închinat la mânăstire la Comana și l-a jurat monah. Totdeauna până acum i a părut rău că nu a putut avea un fiu, dar când, după atâta vreme, l-a reîntâlnit pe Ștefan și i-a văzut sufletul oglindit în frumusețea înfățișării și a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ni le-ai spus nouă? — Măria ta, acu’ încă nu știe nimeni, dar peste două ceasuri o să ajungă vestea trimisă de pașa de la Rusciuc mai întâi la imbrohor aci la București și apoi... Am ajuns eu primul, am trecut pe la Comana, că pe la Țânțăroasa pe unde a luat-o turcul a venit Câlniștea mare și o să întârzie. Spătarul Mihai se apropie de tânărul de lângă ușă, scoase dintr-o pungă doi galbeni și, întinzându i, îi recomandă să se ducă la grajdurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]