348 matches
-
atac desfășurate în viteză sub forma unor acțiuni variate, pline de subtilitate și neprevăzut, ca și contramăsurile luate de apărători și dezvoltarea calităților intelectuale, de gândire și de anticipație. Practicat sub îndrumare competentă, handbalul dezvoltă calități de voință ca dârzenia, combativitatea, curajul, inițiativa, perseverența și calități morale ca atitudinea tovărășească față de coechipieri, respectul față de adversari, arbitru, public, disciplina conștientă. Fiind joc sportiv, în care manevrarea mingii se face cu mâna, el poate deprinde pe copii și tineri cu jocul tehnic, fără
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
în lecțiile de educație fizică, în competițiile din aceste lecții și din afara lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: echilibru afectiv; capacitate de analiză rapidă a situațiilor; putere de concentrare a atenției; combativitate, perseverență, inițiativă; spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; comportament cinstit față de colegi și de adversari; implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. 64 Constantin Șufaru Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
50% concentrare 30% vigilență 20% 3. Pentru capacitatea motrică 30% îndemânarea 35% viteză 40% Po rta ri suplețe 25% Handbal III 65 1. Pentru capacitate motrică 50% viteză 40% îndemânare 40% forță 20% 2. Pentru capacitate psihică 30% perseverența 40% combativitatea 40% echilibru afectiv 20% 3. Pentru tipul somatic 20% talie 40% talie - greutate 40% Ju că to ri de s em ic er c mărime palmă 20% 1. Pentru tipul somatic 50% talie 60% talie - greutate 25% lungimea membrelor superioare
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
talie - greutate 25% lungimea membrelor superioare 15% 2. Pentru capacitatea motrică 30% forță 50% viteză 30% îndemânare 20% 3. Pentru capacitatea psihică 20% încredere în sine 45% precizie rapidă 30% Ju că to rii d e 9 m et ri combativitate 25% La acestea se adăugă o stare de sănătate bună, ușurință în învățarea motrică, preocupări bune pentru învățătură. Concepând selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă de handbal ca pe o activitate cu reduceri cantitative pe fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
aplomb belicos. Sentimentul familiei pe care-l exaltă Lache se redimensionează la scara unei țări întregi. Acest Ulise de provincie balcanică face tot ce-i stă tactic în putință pentru a ajunge cât mai târziu în Ithaca la Penelopa lui. Combativitatea discursivă, dispo- nibilitatea belicoasă constituie expresia esențială a anga- jamentului întru exces al personajelor caragialiene. Lache caută combatanții opiniilor adverse, cei care „în numele principiilor moderne” refuză ideea introducerii pedepsei cu moartea. Invocarea „principiilor moderne” este o încer- care palidă, - citatul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
elementelor sioniste naționaliste. Până În prezent, cu toată vigilența noastră, n’am reușit să constatăm acțiuni organizate sau individuale ale elementelor sioniste (nici nu aveau cum deoarece Securitatea atâta aștepta pentru a le băga la zdup!, n.n.). Prin cultivarea vigilenții și combativității activului CDE (laude deșarte, auto-perieri, n.n.), prin materialul din <<Unirea>> (oficios al comuniștilor evrei din România, plin de amenințări și invective la adresa sioniștilor, n.n.) cât și scrisorile din palestina (subl.ns.) care În ultimul timp sunt f. negative (subl.ns
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
subl.ns.)”. Cenzorii vasluieni ai presei având și rolul de propagandiști, funcție pentru care absolviseră cu certitudine și cursuri speciale de partid, erau adeseori nemulțumiți de prestația slabă a jurnaliștilor de la „Vremea nouă” pe care Îi criticau pentru „...lipsă de combativitate”. Astfel, În „Nota de sinteză” nr. S/13/ 17 noiembrie 1973 pentru perioada 1-15 noiembrie, șeful colectivului Ion Andrei se declarase profund nemulțumit de prezentarea „...vieții de partid” deoarece, „...materialele publicate - nu toate, În bună parte - au tratat problemele mult
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o muncă specială de mobilizare a femeii; 2. Femeile alcătuiesc în urma pierderilor de război majoritatea poporului român; 3. Numărul femeilor în producție este foarte ridicat și întrece pe acela al bărbaților, într-o serie de ramuri de producție; 4. Prin combativitatea sa, femeia reprezintă o forță din punct de vedere politic și economic, care trebuie să fie activizată. Mobilizarea femeilor în războiul pentru eliberare, pentru curățirea aparatului de stat și pentru cucerirea libertăților democratice, trebuie dusă pornind de la situația specială și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
anterioare devine autocenzură. (D. Rovența-Frumușani, 2002, p. 262) Mitul frumuseții interpretat ca o modalitate de subordonare a femeilor de către bărbați 13 are o relevanță politică: Devalorizate în imaginea formată despre ele însele, anxioase și complexate, femeile își întorc fața de la combativitatea socială și politică, se mulțumesc cu locuri de muncă subalterne, acceptă salarii inferioare celor primite de bărbați, pornesc mai puțin decât ei la asaltul cuceririi piramidei sociale, sunt puțin organizate în sindicate, îi respectă mai mult pe bărbați decât pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și gazetari sar în ochi. Îți vine să le spui, mai prietenos sau mai răstit: ridicați-vă, măcar pentru o clipă, din mlaștina intereselor voastre imediate. Luați un pic de înălțime! Luați un pic de distanță față de harța zilnică, față de combativitatea partizană și față de voi înșivă! Desprindeți-vă, într-un minim elan igienic, de măruntaie, idiosincrazii, vorbe grele, obsesii și nevroze. Respirați mai amplu, priviți, scurt, spre mijlocul cerului, reînvățați să surâdeți. Încercați să fiți, măcar o oră pe zi, „singuri
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
guvernul, președinția și parlamentul se epuizează în puru lente manevre de gherilă. Clienții îi detestă pe comersanți și comersanții pe clienți, poporul s-a săturat de politicieni și politicienii de popor, cultele religioase se excomunică reciproc. Psihologia de gașcă, partizanatul, combativitatea de stadion infec tează tonul oricărei conversații, al oricărei dispute. La volan te înfurii, în stația de autobuz, la gară și la aeroport te înfurii, la slujbă te înfurii, la televizor te înfurii. Românul de azi e, prin definiție, mânios
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
despre „principiul leninist al îndrumării literaturii de către partid”. E lăudat faptul că proza „a realizat progrese în oglindirea vieții clasei muncitoare”, trecându-se în revistă „împlinirile” din celelalte genuri literare. Cel mai frecvent atacată este critica, acuzată de scăzuta ei combativitate, de faptul că nu contribuie îndeajuns la „educația social-politică și estetică a maselor”. Raportul conține referiri concrete la scriitori și opere. Printre cei acuzați se află A.E. Baconsky, iar Scrinul negru, romanul lui G. Călinescu, e incriminat pentru o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
vlag, in locul unei morale de sclavi care cerșesc mila, o moral neîndurtoare de stpâni, care exalteaz cultul forței, bravura, curajul în condițiile de lupt aspr. Sunt valori de ciocnire brutal, de violenț, brbteasc, ce întrețin veșnic treze facultțile de combativitate adormite de morala bleaga a sclavilor. Aici apar câteva idei deviante, folosite de nazism și toate ismele, în scopul purificrilor de toate genurile, pe criteriul vitalist al raselor, în primul rând. Ori, simpatiile lui Ralea, cochetria cu clasele de stânga
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc societatea. Instinctul combativ apare la individ o dată cu sentimentele sociale. În sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atât individul, cât și societatea, dar că la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de tip fizic, verbal, intelectual etc. Ea este o confruntare între doi indivizi sau două grupuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de tip fizic, verbal, intelectual etc. Ea este o confruntare între doi indivizi sau două grupuri și este special pregătită în prealabil în vederea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de tip fizic, verbal, intelectual etc. Ea este o confruntare între doi indivizi sau două grupuri și este special pregătită în prealabil în vederea acestei acțiuni. Confruntarea între „părți” se desfășoară după anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pregătită în prealabil în vederea acestei acțiuni. Confruntarea între „părți” se desfășoară după anumite reguli pe care cei angajați în „acțiunea de luptă” sunt absolut obligați să le respecte, în caz contrar fiind descalificați, eliminați din competiție și, după caz, sancționați. Combativitatea necontrolată se prezintă ca o luptă violentă, dezordonată, fizică și verbală, o „bătaie” între doi indivizi sau între două grupuri care se dușmănesc. Acest tip de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dușmănesc. Acest tip de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită, neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită, neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage un public spectator care coparticipă alături de combatanți la confruntarea dintre ei. Cei care se confruntă au un „rol activ”, pe când cei care asistă au un „rol pasiv”. Combatanții și publicul, reuniți în „spectacol”, sunt angajați
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că toate catedrele de științe sociale din învățământul superior trebuie să devină "principalele centre ideologice de nivel înalt științific, forțele cele mai active ale întregii vieți politice și ideologice din institute"42. În 1969, au revenit referatele care semnalau "slaba combativitate față de concepțiile idealiste, antiștiințifice, retrograde, slăbirea pozițiilor critice în aprecierea gândirii social-politice și a creației literar-artistice, tendințe de preluare globală, nediferențiată, de pe poziții obiectiviste, a unor gânditori și creatori dinainte de 23 august 1944"43. La aceasta vreau să adaug situația
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu privire la activitatea organizațiilor de partid din Centrul universitar pentru intensificarea activității studenților și profesorilor 25. Se apreciază că ASC nu a reușit să mobilizeze suficient întregul activ de partid pentru realizarea sarcinilor. "Uneori și-au făcut loc toleranța, lipsa de combativitate, folosirea neprincipială a criticii, care au dăunat climatului de muncă." Informarea este semnată de Floareș, care înainta și un plan de măsuri 26 în care propunea realizarea în mai mare măsură a ceea ce se făcea. În cadrul ședinței, Leonard Constantin 27
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studenți și tineri din întreprinderi vor prelua să rezolve probleme pe care le ridică procesul de producție. 2. Organizațiile UTC din școli și asociațiile studenților comuniști vor avea ca principal obiectiv creșterea răspunderii elevilor și studenților față de obligațiile profesionale, sporirea combativității colectivelor de elevi și studenți față de cazurile de indisciplină, mediocritate, pregătire superficială pentru lecții, seminarii și examene. Periodic se vor analiza rezultatele obținute la învățătură, vor fi popularizați tinerii care se pregătesc conștiincios pentru lecții și seminarii, se va ține
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ei, la conferința "Știință, tehnică, umanism". Partidul și presa locală S.B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 18 noiembrie 197495, Alecu Floareș critică revista Cronica, arătând că este neconvingătoare în cultura de masă, că nu reușește să cultive combativitatea, că nu are personalitate, că sunt probleme de corectură, că trebuie lucrat la prezentarea grafică, că nu a reușit să facă abonamente către populație. Todosia îl contrazice, ia apărarea revistei, spune că e combativă, că are personalitate și că ar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]