352 matches
-
unor procedee simplă, execuția contraatacului. II.4. Pregătirea psihologică Pregătirea psihologică urmărește educarea elevilor în spiritul unei concepții sănătoase și reprezintă un mijloc eficient în stabilirea unei atitudini corecte față de colegii lor, în joc. Gândirea, tenacitatea, curajul, dârzenia, echilibrul afectiv, combativitatea sunt calități prețioase. În procesul educației un rol definit îl deține obținerea fermă a elevului pentru autodepășire. Astfel autodepășirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent de nivelul și stadiul acesteia, să țintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
motrică Rezistența fizică și psihică; rezistență în regim de viteză; Viteză sub toate formele ei de manifestare; Îndemânare, ambidextrie; Forță dinamică; Detentă. III.1.2. Capacitate psihică Motivație: performanțe superioare, pregătire continuă, autodepășire; Integrare socială: sprint colectiv, activitate profesională, familie; Combativitate: capacitate de luptă, dorință de a învinge, inițiativă. 30 III.1.3. Efort specific Maximal; Submaximal. III.2. Componenta tehnică III.2.1. În atac Poziție fundamentală (medie și înaltă); Alergare înainte; Schimbare de direcție; Ținere, prindere, pasă; Pasarea mingii
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un ultim aspect care se discută este legat de structura familiei de origine a toxicomanilor. Se notează în acest caz carențe emoțional-afective, frustrări, relații represive materne și un tată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu ostentație, programatic, îl teoretizează, îl expune în manifeste orgolioase, p. îl aplică discret, neavând o estetică proprie, explicită. S-a spus, pe bună dreptate, că „preromantismul exprimă mai mult o psihologie decât o filosofie” (Mircea Anghelescu). Îi lipsește și combativitatea. Pasiv, „feminin”, p. nu adoptă atitudini polemice, nu cultivă ironia ce va caracteriza epoca romantică. Eminamente interiorizată, poezia preromantică instaurează climate de singurătate, dominate de liniște, posibile doar departe de zgomotul cetății, sub regimul toamnei, al amurgului, al serii, al
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
ci ca proclamare inteligentă a adevărului Evangheliei, Ortodoxia impune oricărui credincios cultivat exercițiul deconstrucției manifestărilor publice de idolatrie politică ori socială. Nu trebuie să tulbure pe nimeni faptul că un asemenea demers conduce la note polemice. Creștinii nu pot evita combativitatea într-un Kulturkampf deschis 1. Psalmii ne arată că diferențele dintre „prieteni” și „adversari” sunt constitutive pentru o religie care pune în centru căutarea și adorarea adevărului unui Dumnezeu personal. În același timp, Evanghelia ne vorbește despre paradoxul cruciform al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
membrii corespondenți fuseseră numiți: Al. Graur, P. Panaitescu Perpessicius, David Prodan și Al. Zambaccian. Societatea Scriitorilor din România (S.S.D.R.) avea, din decembrie 1947, primul președinte numit și nu ales: pe Zaharia Stancu; cartea mea Reeducare și prigoană (1993) a dezvăluit combativitatea tânărului președinte precum și implicarea acestui organism În acțiunea de Înregimentare declarată, efectivă și afectivă a membrilor ei, În frontul ideologizării actului literar. Nu e de mirare, așadar, e firesc chiar, ca pentru aceste două foruri „răsplata jertfei patriotice” să nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mă plâng. Dar din solidaritate cu lumea aceea tragică de până prin 1960 obligată să-și sature sufletul și mintea cu zeama searbădă a realismului socialist - cal-troian și cutie a Pandorei pentru a cărei introducere la noi au militat cu Înaltă combativitate și J.Popper și Dan Petrașincu dar mai ales Petru Dumitriu, așadar dintr-o firească decență și minim spirit justițiar - pe care ar fi trebuit să-l aibă aceștia cel dintâi - pentru toate acestea și altele pe care le știu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înaltele pasivități și indiferențe” etc. care domnesc În secțiile Societății Scriitorilor, care sunt Încă departe de „spiritul principialității clasei muncitoare” și de angajamentul prin care „scriitorii noștri și-au pus ferm condeiele lor În marele front (Ă) pentru construirea socialismului”. Combativitatea lui Geo Dumitrescu intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe Întreg parcursul anului 1948, după cum am arătat În cartea mea Reeducare și prigoană, va fi și mai eficientă, mai percutantă căci va veni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea momentului tocmai acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit lectorului ca la citirea poemului Margheritei Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau la noi În cazul Doftanei lui Dumitru Corbea și a Mierlei lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literari ai ziarelor și revistelor noastre, rămășițele vechilor concepții burgheze sunt Încă puternice. (Ă). Însăși raportul tov. Ion Vitner, alcătuit pe o bogată documentare, Încercând să cuprindă problemele actuale ale criticii literare, a oglindit unele din slăbiciunile acesteia. Lipsit de combativitate de clasă, raportul părea alcătuit de un spectator al evenimentelor, mai mult decât un militant al frontului ideologic, iar sarcinile trasate au fost abstracte, rupte de marile sarcini ce stau azi În fața poporului muncitor. (Ă). Principala lipsă a criticii literare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iscălesc singuri actul de deces. Refuzându-se imperativelor vremii ei se refuză Însăși vieții. (Ă)”. De altfel, Geo Șerban, Valentin Silvestru 82 și George Dan, fiecare În domeniul său: critică literară, cronică dramatică, respectiv poezie, sunt noile cadre care sporesc combativitatea revistei Flacăra, În acest an. A fi critic ideolog Înseamnă nu numai a Îndruma creația literara ci a Îndruma și critica literară, fiecare Învață pe fiecare și toți rămân repetenți, cam aceasta este concluzia privind comportamentul cel mai răspândit În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a lui J. Popper i se dă o replică din partea celeilalte forme democratice de receptare a creației: „critica de massă”, reactualizată, din când În când, În momente strategice, de presa vremii. De obicei, acest aliat: măria-sa cititorul, cunoscut pentru combativitate și clarviziune, era invocat pentru a Întări oficial o poziție (a unei persoane, a unei reviste sau instituții). Iar opinia revistei Flacăra, ori a lui Geo Dumitrescu, ori ambele, vor avea nevoie de acest „sprijin În masse” În campania de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi. (Ă). În acest sens, un exemplu Îl constituie ceea ce se Întâmplă În nuvela Ana Roșculeț atunci când autorul nu reacționează imediat față de «nemulțumirea rece, grea» care o cuprinde pe Ana Roșculeț și o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elementele proletare calificate, Înăbușite de masa mare și informă a semi-muncitorilor (zilieri, țărani, unii chiaburi etc.); majoritatea necalificați, cu o conștiință de clasă alterată, Înclinând tot timpul spre chiaburie. Organizația de partid apare destul de pasivă, lipsită, În mare măsură de combativitate. (Ă). Venirea unui comunist ca director constituie pentru reacțiunea grupată În jurul inginerului Zmeu semnalul intensificării externe a acțiunilor de sabotaj (Ă). Sosirea de la București a șase activiști de partid, trimiși de Comitetul central să Întărească de jos munca politică Într-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unde cu toate deficiențele studiului, care nu dă suficientă extindere cercetării operei, sunt răsturnate tezele burgheze ale așa-zisului junimism al lui Creangă, ce distruge imaginea «idilicului» Creangă, se arată caracterul de clasă al humorului neîntrecutului povestitor. Nu tot aceeași combativitate manifestă ediția Opere alese Odobescu a lui Al. I. Ștefănescu, care face o bogată analiză, dar mai respectă oarecum ierarhia de valori moștenită de la istoriografia burgheză prin atenția acordată lui Pseudokinegheticos În raport cu alte opere ale lui Odobescu. Un caracter obiectivist
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de teoria literaturii ce se vrea marxist-leninist, dar În care nicăieri problemele nu sunt legate de Învățătura lui Marx, Engels, Lenin și Stalin cu privire la estetică. (Ă). Ceea ce te izbește În acest manual de teorie a literaturii este lipsa lui de combativitate. (Ă). Manualul rămâne Îndeobște rupt de problemele practice, de sarcinile actuale ale frontului literar de la noi. E drept, ici-colo, se fac În text unele actualizări, ca de pildă atunci când vorbind despre Uzina vie (Ă). Astfel, la poezia Unde-ni sunt
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trei muncitori fruntași Încât cititorul nu reușește câtuși de puțin să-l deosebească pe unul de celălalt. (Ă). Analizând poeziile cuprinse În volum putem sublinia că lipsesc o serie de teme de actualitate, care ar fi dat culegerii mai multă combativitate. Numeroase sectoare ale construcției noastre socialiste (industria, gospodăriile colective, viața tineretului În școli și facultăți) lupta Împotriva imperialiștilor americani, dușmanii păcii și fericirii popoarelor, dragostea față de Uniunea Sovietică, etc, toate acestea Însemnează un bogat material de viață esențial, care nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pavel Corceaghin (1949), să-și exercite meseria cu o „pasiune vie”, făcând din critică o armă de luptă. Au trecut doi ani de atunci și critica noastră a rămas, din păcate, În bună parte, cenușie, uscată, lipsită de pasiune, de combativitate, Înclinată spre articolul de serviciu și spre cultivarea unui patos exterior, fals. (Ă). Cât de puțină atenție acordă criticii noștri individualității scriitorului se poate vedea În multe din articolele apărute până acum În reviste. Ca să nu mergem prea departe după
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ierarhizarea axiologică; consecințe: absolutizarea partinității În creație și a funcției pragmatice a operei care devine o „instituție” cu scopuri precise, de a forma comportamente și adepți; - transferarea luptei de clasă În perimetrul inspirației literare și a creației propriu-zise; consecințe: creșterea combativității ideologice a operei, transformarea acesteia În armă de luptă, cu accentuat potențial ofensiv, instigator, indiferent de temă. Instituirea binomului apologie-defăimare În toate structurile discursului: temă, viziune, personaj, tehnică literară, reducționismul politic, suprimarea libertății de inspirație și a spiritului critic, tendința
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
străine) , sau celor contemporane occidentale, proclamându-se, astfel, superioritatea „metodei metodelor”. Principiile și totodată dominantele obligatorii ale unei creații realist-socialiste (r-s) au fost: spiritul de partid (opus apolitismului și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus ermetismului, elitismului, subiectivismului, evazionismului ș.a.); viziunea r-s bazată pe filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În orașul de pe Mureș (Francisc Munteanu), Întâlnirea (C. Chiriță) ș.a. Proza istorică r-s și-a clădit potențialul apologetic și/sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o muncă specială de mobilizare a femeii; 2. Femeile alcătuiesc în urma pierderilor de război majoritatea poporului român; 3. Numărul femeilor în producție este foarte ridicat și întrece pe acela al bărbaților, într-o serie de ramuri de producție; 4. Prin combativitatea sa, femeia reprezintă o forță din punct de vedere politic și economic, care trebuie să fie activizată. Mobilizarea femeilor în războiul pentru eliberare, pentru curățirea aparatului de stat și pentru cucerirea libertăților democratice, trebuie dusă pornind de la situația specială și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Această lipsă se resfrânge atât asupra atitudinii față de muncă, a orientării politice, cât și asupra comportării lor. și În atitudinea față de muncă se observă la unii tovarăși lipsa simțului de răspundere care se manifestă printr-o comoditate exagerată. Nu există combativitate atât față de lipsurile proprii, cât și față de lipsurile altor tovarăși, În locul criticei și autocriticei principiale alegându-se de cele mai multe ori calea discuțiilor pela colțuri. Cauza principală a lipsurilor arătate mai sus constă În faptul că tovarășii nu duc viață de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se adânci lipsurile și a se căuta lichidarea lor. Având În vedere faptul că În ultimul timp dușmanul folosește metode din ce În ce mai perfide și mai violente asupra personalului oficiilor noastre, este necesară ridicarea stării politico-morale a tovarășilor, a vigilenței revoluționare, a combativității și a urei față de dușman. Toate acestea socotim că se pot obține numai prin introducerea vieții de partid. Pentru aceasta propunem creerea organizațiilor de bază de partid În cadrul oficiilor noastre din străinătate. Menționăm că aplicarea Statutului PMR este posibilă, deoarece
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din Copenhaga ,, 5 ,, ,, ,, Legația din Viena ,, 12 ,, ,, ,, Legația din Berlin ,, 20 ,, ,, ,, Legația din Belgrad ,, 6 ,, ,, ,, Ținând cont de specificul muncii În străinătate, propunem ca organizațiile de bază să-și desfășoare activitatea pe baza următoarelor sarcini: desvoltarea vigilenței revoluționare și a combativității prin prelucrarea de referate În cadrul organizației, cu exemple concrete din oficiul respectiv; educarea tovarășilor de felul cum trebuie să se comporte În străinătate; lupta Împotriva tuturor lipsurilor manifestate atât În muncă, cât și personale; preocuparea pentru educarea marxist-leninistă a tovarășilor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]