173 matches
-
6. Procese poluante, cataliză, catalizatori și tehnici de depoluare 7. Detecția și identificarea materialelor periculoase; senzori cu rezoluție ridicată 8. Tehnologii de reducere și eliminare a contaminării cu agenți CBRN, mijloace explozive și metale grele ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3 Matematica 1. Logica combinatorică, informatică teoretică, algebra comutativă și necomutativă, categorii, teoria numerelor, reprezentări de grupuri și algebre 2. Geometrie și topologie algebrică și diferențială, geometrie complexă 3. Funcții reale și complexe, măsură și integrale, potențial, analiză funcțională și operatori, analiză numerică 4. Ecuații
HOTĂRÂRE nr. 475 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-30 iunie 2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie și trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie și trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
unei situații-problema în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie Clasa a X-a Calcul numeric aplicat Elemente de combinatorica Funcții, ecuații și inecuații Geometrie Clasa a XI-a Calcul matriceal și sisteme liniare Elemente de geometrie Clasa a XII-a Elemente de statistică și probabilități Notă. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie și trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie și trigonometrie Clasa a X-a Algebra: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
unei situații-problema în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebra Geometrie Clasa a X-a Calcul numeric aplicat Elemente de combinatorica Funcții, ecuații și inecuații Geometrie Clasa a XI-a Calcul matriceal și sisteme liniare Elemente de geometrie Clasa a XII-a Elemente de statistică și probabilități Notă. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
specifice ale programei școlare. 3. Teme reținute Funcții: - generalități (a IX-a, a X-a); - funcții particulare (funcția de gradul 1, funcția de gradul 2, funcția radical, funcția exponențială, funcția logaritm); - aplicații ale derivatelor (profil real); - calcul integral (profil real). Combinatorică - permutări, aranjamente, combinări; - binomul lui Newton. Geometrie analitică în plan - reper cartezian, dreapta; - distanța de la un punct la o dreaptă (profilul real); - cercul (profilul real). Numere complexe - forma algebrică - interpretare geometrică; - forma trigonometrică; - operații - adunare, scădere, înmulțire, împărțire, putere, răd
ORDIN nr. 5.793 din 29 octombrie 2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216953_a_218282]
-
necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exercițiilor. 4. Structura examenului Pe fiecare bilet vor fi câte două exerciții, unul provenit din temele combinatorică, geometrie analitică în plan sau numere complexe și celălalt din temele șiruri sau funcții. DISCIPLINA FIZICĂ 1. Tipuri de clase Examenul oral la fizică se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul " De la învățământul bilingv
ORDIN nr. 5.793 din 29 octombrie 2009 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216953_a_218282]
-
ale programei școlare. 3. Teme reținute Funcții: - generalități (clasele a IX-a, a X-a); - funcții particulare (funcția de gradul 1, funcția de gradul 2, funcția radical, funcția exponențială, funcția logaritm); - aplicații ale derivatelor (profil real); - calcul integral (profil real). Combinatorică: - permutări, aranjamente, combinări; - binomul lui Newton. Geometrie analitică în plan: - reper cartezian, dreapta; - distanța de la un punct la o dreaptă (profilul real); - cercul (profilul real). Numere complexe: - forma algebrică - interpretare geometrică; - forma trigonometrică; - operații - adunare, scădere, înmulțire, împărțire, putere, rădăcină
ORDIN nr. 5.217 din 9 septembrie 2010 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227057_a_228386]
-
practice de geometrie, Editura Tehnică, București, 1990 10. Nicula V.: Numere complexe, Editura Scorpion, București, 1993 11. Panaitopol L., Gica Al.: Elemente de teoria numerelor, Editura Universității din București, 2001 12. Panaitopol L., Șerbănescu D.: Probleme de teoria numerelor și combinatorică, Editura Gil, Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.: Probleme de combinatorică și teoria grafurilor, EDP, București, 1981 16. Țițeica G.: Culegere de probleme de geometrie, Editura Tehnică, București, 1965. E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru, programe școlare, manuale școlare
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
practice de geometrie, Editura Tehnică, București, 1990 10. Nicula V.: Numere complexe, Editura Scorpion, București, 1993 11. Panaitopol L., Gica Al.: Elemente de teoria numerelor, Editura Universității din București, 2001 12. Panaitopol L., Șerbănescu D.: Probleme de teoria numerelor și combinatorică, Editura Gil, Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.: Probleme de combinatorică și teoria grafurilor, EDP, București, 1981 16. Țițeica G.: Culegere de probleme de geometrie, Editura Tehnică, București, 1965. E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru, programe școlare, manuale școlare
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
în această muncă ciudată, cercetarea, tot așa cum un meșter artizan îl inițiază pe ucenic învățându-l ce material să aleagă pentru ca obiectul produs să fie frumos. Iată de ce, nu cred că în cercetare se poate avansa în baza nu știu cărui concept combinatoric, criticând ceea ce au făcut ceilalți, căutând neîncetat defecte în orice teorie. Ai dreptul să critici și să cauți defecte numai după ce ai propus tu însuți o idee, o teorie (dar una îndeajuns de deraissonable încât să poată fi adevărată, după cum
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă. Are ca domeniu studiul regulilor operațiilor și relațiilor matematice, a conceptelor derivate din acestea, cum ar fi: polinoame, ecuații, structuri algebrice. Împreună cu geometria, analiza matematică, combinatorica și teoria numerelor, algebra este una din ramurile principale ale matematicii pure. Algebra elementară este studiată începând cu învățământul gimnazial, când este introdus conceptul de variabilă matematică ce ține locul numărului. Operațiile care se efectuează cu aceste variabile au regulile
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
islamică a permis conservarea moștenirii grecești și reunirea ei cu descoperirile din China și India, mai ales în ceea ce privește sistemele de numerație. Domeniile trigonometriei (prin introducerea funcțiilor trigonometrice) și aritmeticii cunosc o dezvoltare deosebită. De asemenea, în această perioadă sunt inventate combinatorica, analiza numerică și algebra liniară. În timpul Renașterii, o parte din textele arabe sunt studiate și traduse în latină. Cercetarea matematică se concentrează în Europa. Calculul algebric se dezvoltă ca urmare a lucrărilor lui François Viète și René Descartes. Newton și
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
și transformatoare a datelor experienței, a cunoștințelor, informațiilor stocate la nivelul memoriei sau a situațiilor și evenimentelor trăite în prezent. Imaginația își extrage conținuturile în cea mai mare parte din stocul memoriei. Imagini, idei, cunoștințe sunt supuse unui proces de combinatorică imaginativă în vederea elaborării de noi imagini, idei, concepții. De asemenea, imaginația își extrage conținuturile și din zonele profunde ale inconștientului, supunându-le în timpul visului la combinări și transformări dintre cele mai variate. În concluzie, imaginația exploatează datele trecutului și experiența
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
Imaginația are o funcție adaptativ reglatorie, care exprimă locul și rolul imaginației în sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativității. Imaginația conferă conștiinței dimensiunea explorativă și creatoare. În calitate de proces cognitiv, imaginația dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee de lucru mintal, prin intermediul căreia imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc. Finalitatea subiectiv comportamentală a imaginației este proiectul, o imagine nouă, o nouă idee, un
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
(n. 5 noiembrie 1942, Ploiești) este un matematician român de anvergură internațională, membru corespondent al Academiei Române din anul 2000. Este specialist în teoria grafurilor și combinatorică. Când m-am născut eu, tata era în tranșee la Stalingrad - deci condiții dramatice - și a primit o telegramă de la viitoarea mea nașă, Olimpia Constantinescu: "ești tatăl unui băiețel"; Mama nu știa dacă se mai întoarce. Cu puțin noroc s-
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
în articolele sale în special de probleme privind funcțiile booleene, automatele finite, optimizări în grafuri și rețele, dar în timp, mai ales după ce obține titlul de doctor în matematică, centrul de greutate al preocupărilor sale se deplasează treptat spre zona combinatoricii, a teoriei grafurilor și a informaticii teoretice. Fiind implicat în multiplele activități ale profesorilor conducători de doctorat (Paul Constantinescu și apoi Grigore C. Moisil), în anul 1971, Ioan Tomescu își susține teza cu titlul: "Metode combinatorii în teoria automatelor finite
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
pregătirea tezelor de doctorat în calitate de coordonator științific. Domeniile de cercetare predilecte ale profesorului D.D. Stancu sunt legate de teoria interpolării, derivarea și integrarea numerică, polinoame ortogonale, funcții spline, aproximarea funcțiilor cu ajutorul operatorilor liniari și pozitivi construiți prin metode probabiliste și combinatorice, etc. Contribuțiile de seamă în domeniile analizei numerice și teoriei aproximării ale profesorului D.D. Stancu au determinat Academia Română să-l aleagă în anul 1999 membru de onoare. Pentru lista lucrărilor științifice vezi articolul Ion Păvăloiu, Emil Cătinaș, In memoriam professor
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
nowiki><functional></nowiki>, respectiv funcțiile lambda. Calculul lambda reprezintă contextul teoretic al descrierii și evaluării funcțiilor. Deși este mai mult o abstracție matematică decât un limbaj de programare, el formează baza aproape tuturor limbajelor de programare funcționale din prezent. Logica combinatorică este o bază teoretică echivalentă, dezvoltată de Moses Schönfinkel și Haskell Curry. A fost dezvoltată inițial pentru a obține o abordare mai clară a bazelor matemaicii. Logica combinatorică este percepută ca fiind mai abstractă decât calculul lambda și a fost
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
el formează baza aproape tuturor limbajelor de programare funcționale din prezent. Logica combinatorică este o bază teoretică echivalentă, dezvoltată de Moses Schönfinkel și Haskell Curry. A fost dezvoltată inițial pentru a obține o abordare mai clară a bazelor matemaicii. Logica combinatorică este percepută ca fiind mai abstractă decât calculul lambda și a fost inventată înaintea acestuia. Unul din primele limbaje cu caracteristici funcționale a fost LISP, dezvoltat de John McCarthy pe când lucra la MIT la seria de calculatoare științifice IBM 700
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
aceste precauții necesare. În principal, până la începutul secolului al XX-lea, criptografia s-a ocupat mai ales de șabloane lingvistice. De atunci, accentul s-a mutat pe folosirea extensivă a matematicii, inclusiv a aspectelor de teoria informației, complexitatea algoritmilor, statistică, combinatorică, algebră abstractă și teoria numerelor. Criptografia este și o ramura a ingineriei, dar una neobișnuită, întrucât se ocupă de opoziția activă, inteligentă și răuvoitoare; majoritatea celorlalte ramuri ale ingineriei se ocupă doar de forțe naturale neutre. Se fac cercetări și
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]