197 matches
-
sunat este același. La cazurile oblice am întâlnit doar formele adjectivale, nu și pronumele: Vorbim de mijloace formale diferite de transmitere a aceleiași informații gramaticale de tip categorial (CLR); Înseamnă forma diferită și apoi transmiterea aceluiași sens (CLR). 3. POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE PRONUMELOR DEMONSTRATIVE Analiza statistică făcută demonstrează frecvența mult mai mare a pronumelor demonstrative de apropiere și de depărtare față de cele de diferențiere și de identitate. Acest fapt poate fi pus în legătură și cu posibilitățile și restricțiile combinatorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE PRONUMELOR DEMONSTRATIVE Analiza statistică făcută demonstrează frecvența mult mai mare a pronumelor demonstrative de apropiere și de depărtare față de cele de diferențiere și de identitate. Acest fapt poate fi pus în legătură și cu posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor analizate 18. 3.1. Pronumele demonstrativ de apropiere, în ipostaza de centru de grup sintactic, poate face parte din următoarele tipuri de structuri: * Pronume + adjectiv: Vreau să vă spun am un sac de mere pe balcon, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Pronume + grup prepozițional al cărui centru este prepoziția partitivă dintre + pro- nume/substantiv + propoziție relativă: O geantă extrem de folositoare pentru aceia dintre voi care sunt fericiți posesori de laptopuri (www.shopmania.ro). 3.3. Pronumele demonstrativ de identitate manifestă valențe combinatorii mult mai restrânse. De asemenea, el nu poate funcționa independent decât într-un număr mai limitat de contexte. Analiza pe corpus demonstrează faptul că utilizarea adjectivului demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
al tău. În construcțiile comparative de identitate, demonstrativul de identitate își atrage un complement introdus prin prepozițiile ca sau cu: El a rămas același ca întotdeauna/cu cel pe care-l știam. 3.4. Pronumele demonstrative de diferențiere manifestă capacități combinatorii mai largi decât cele ale demonstrativului de identitate, dar mai restrânse decât ale demonstrativelor de apropiere și de depărtare. Nu acceptă contextele (pronume demonstrativ de diferențiere) + adjectiv, (pronume demonstrativ de diferențiere) + formă verbală nepersonală (supin): *celălalt bun/*celălalt de citit
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire. Totodată, analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a formelor pronominale de G-D, dar și pierderea mărcilor cazuale de G-D la adjectivele demonstrative postpuse. În ultima parte a cercetării, am analizat posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor demonstrative, urmărind să evidențiem comportamentul sintactic al fiecărei clase în parte. Astfel, se observă că pronumele demonstrative de apropiere manifestă cele mai largi posibilități combinatorii, iar demonstrativele de identitate, cele mai restrânse. Demonstrativele semiindependente pot fi întâlnite în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
adjectivele demonstrative postpuse. În ultima parte a cercetării, am analizat posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor demonstrative, urmărind să evidențiem comportamentul sintactic al fiecărei clase în parte. Astfel, se observă că pronumele demonstrative de apropiere manifestă cele mai largi posibilități combinatorii, iar demonstrativele de identitate, cele mai restrânse. Demonstrativele semiindependente pot fi întâlnite în tipare sintactice diverse, însă cele mai frecvente sunt acelea în care acestea sunt urmate de o propoziție relativă. Cu totul izolat, cu precădere în textele de tip
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
alde tu (am ghicit?)? (forum.softpedia.com). Asemenea construcții indică o tendință marcată de lexicalizare a secvenței de-alde, în care prepoziția de (în dublă ipostază, cu grade diferite de sudare) nu mai este percepută ca atare, cu posibilitățile sale combinatorii. Nu foarte frecvent, construcția cu pronume și sens clasificator plural se poate dispensa de prepoziția de: În Moldova este un loc, Soroca-i spune, unde alde tine se strâng la stabor (gandul.info, 26.I.2008). 2.2.3. (De +) alde
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
precedă o construcție clasificator-partitivă cu de sau una individualizată cu alde singur, urmat de un nume propriu sau comun; în orice caz, articolul se folosește ca și când substantivul centru nu ar avea modificatori, (de)-alde nerestrângându-i în niciun fel disponibilitățile combinatorii. 3.2.4. Utilizări marginale ale lui alde La limita acceptabilității se plasează unele structuri care repetă o valoare a lui alde prin tiparul partitiv: de-alde de-ai lui Iliescu (clipa.com). Echivalența cu structurile comparative are ca efect
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
lui doar, tendință care poate fi explicată și prin prisma distincțiilor semantice prezentate. 3. ASPECTE SINTACTICE Trăsăturile sintactice ale semiadverbelor restrictive sunt consecința statutului lor semantic de modificatori ai focusului. Astfel, din punct de vedere sintactic, ele au variate posibilități combinatorii și statut facultativ în organizarea sintactică a enunțului. Calitatea semantică de modificator al focusului conferă semiadverbelor restrictive largi posibilități de asociere la constituenții frastici. Orice constituent sintactic, de la grup la o întreagă propoziție, poate dobândi, în plan semantic, calitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
sintactică a enunțului. Ele au, prin urmare, caracter facultativ, și pot fi plasate atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția poate genera ambiguități de interpretare în privința elementului care constituie suportul sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii ale semiadverbelor restrictive numai și doar. 3.1. Semiadverbul numai modifică grupuri sintactice având drept centru elemente din diferite clase morfologice. Poate avea ca suport: * un grup nominal căruia îi este antepus sau postpus: numai [TAIcă-meu] s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
inteligență. Combinarea informațiilor intrate în sistemul uman este de natură să contribuie, în mare masură la realizarea noului și originalului. În acest sens, A.Osborn arăta: “Combinarea e adeseori numită esența imaginației creatoare”. Este de presupus că în acest joc combinatoriu intervin legi probabilistice, fenomene aleatorii și necesare precum și procedee extrase din experiență, sau independente de ea. Combinarea nouă și originală se realizează tocmai prin abaterea de la schema dată prin experiență. La situații identice, combinarea ideativ-comportamentală va fi identică schemei care
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
variabile la situații variabile, prin elaborarea de n-soluții la una și aceeasi situație. Comportamentul necreativ se caracterizează prin aplicarea unor scheme non-variabile la situații variabile prin incapacitatea de a găsi soluția optimă. Creativitatea constă tocmai în elaborarea de strategii combinatorii noi la situații noi, și, uneori, în elaborarea de strategii posibile la situații probabile. Imaginația are capacitatea de a anticipa realul, de a-l prefigura, de a vedea viitorul cu ochii prezentului. Grație ei, se face saltul de pe coordonata prezentului
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
etc. Fiecare dintre aceste trei însușiri are importanța ei, dar caracteristica principală rămâne originalitatea, ca garanție a valorii muncii creatoare. Capacitatea combinatorie este pusă în interdependență cu cantitatea de cunoștințe oarecum divergente, care sunt de natură să faciliteze jocul asociativ combinatoriu și analogiile multiple. Combinațiile originale apar cu mai mare probabilitate, atunci când diapazonul cunoștințelor cuprinde domenii apropiate sau chiar mai îndepărtate ale cercetării. Creativitatea care presupune noul și originalul și se realizează la hotarul dintre informațiile existente deja cu cele abia
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
dotate, a unor cercuri tehnico - științifice și literar artistice conduse de profesori creativi; asigurarea unui mediu școlar creativ, concretizat în folosirea metodelor și a procedeelor euristice de descoperire și învățare și a exercițiilor creative, bazate pe dezvoltarea gândirii divergente și combinatorii. Mulți autori consideră factorii nonintelectuali, precum motivația și atitudinile creative, ca fiind cel puțin la fel de importante ca imaginația creatoare și gândirea divergentă. S-au elaborat chestionare specifice pentru atitudinile creative și se folosesc scalele unor inventare de personalitate cunoscute pentru
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
prezintă la nivele diferite și sub aspecte calitativ diferite, putându-se, în același timp, compensa reciproc (un factor mai proeminent poate compensa prezența la un nivel mai puțin ridicat al altui factor). Combinația sui generis a factorilor - una din formele combinatorii, nu este fixă, ci are un caracter dinamic. Pe parcursul anilor se pot modifica unii factori, cu deosebire condițiile de mediu și factorii motivaționali și ca urmare, se va modifica și structura factorilor. Dar cercetările n-au dus la concluzii esențiale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
interogative. Pronumele relative sunt elemente de relație subordonatoare, funcționând simultan și ca substitute de tip nominal. Termenul cu cea mai mare frecvență în uzul actual este care (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Preferința uzului este motivată de unele particularități combinatorii inerente ale acestui pronume/adjectiv pronominal: este termenul cel mai puțin marcat, deci polifuncțional și vag, în sensul că poate trimite la referenți cu orice trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
românesc din decembrie '89. Conform mecanismului de generare a fractalului "terorism", dimensiunile/regulile existente încep să se combine între ele. Dimensiunea "Securitate" se combină cu "Miliția" sau "KGB-ul". Alteori, aceeași "Securitate" implică și pe "deținuți". Fiecare dintre aceste variante combinatorii poartă un nume de autor care le-a dat naștere, creându-le astfel o evidentă realitate. Fig. 1. Arborele terorismului românesc din decembrie 1989 Întrebarea esențială este următoarea: din acest joc al interpretărilor și combinațiilor, care este varianta adevărată? Care
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
așa-numitele clase "morfologice". Toate acestea se regăsesc în discurs (text sau imagine) fie inserate pe cele patru nivele majore (câte am identificat) − paradigmatic, sintagmatic, morfologic și al unităților funcționale de bază, respectiv imaginea, simbolul și semnul −, fie în structuri combinatorii, create între ele. Materia imaginarului se poate manifesta în procesul de creație într-un număr nelimitat de forme particulare, atunci când se ordonează în funcție de anumite criterii, despre care am vorbit mai devreme și la care vom reveni pe larg. Nu mă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17 utilizări ale verbului a vedea: Depuis sa naissance, cet enfant ne voit pas. (voir1) ' Copilul nu vede încă de la naștere.' Cet enfant voit mal. (voir2) ' Acest copil nu vede
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu stabilește o corelație între configurația sintactică și configurația semantică a verbului. Având în vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru clasa verbelor de percepție s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de la potențialitatea inițială la realizarea ei finală. Pe baza acestui program, orice variații sînt însă posibile, căci în special obținerea obiectului ar putea fi reprezentată ca fiind realizată, suspendată, abandonată sau zădărnicită. Programul și schema narativă nu sînt rezultatul proprietăților combinatorii ale unei logici a acțiunii, ci reprezintă principiile selective care fac diferența dintre acțiunea referențială și diversele ei reprezentări narative posibile. De aceea, deși se poate raporta la tipologia actanților, realizată de V. J. Propp și A. J. Greimas, praxematica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se prezintă ca un dispozitiv axiologic ce poate servi ca bază de generare a unui evantai tipologic de discursuri posibile, în vreme ce nivelul narativ al semanticii este spațiul restricțiilor impuse de regulile combinatorii, unde se decide parțial tipul de discurs ce urmează a fi produs. În interiorul celei mai recente ramuri a semioticii, s-a inițiat semantica pragmatică orientată spre determinarea semnificatului discursiv și interpretării textuale care apar în uz prin actualizarea elementelor limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a înțeles pe deplin versurile din Oul și sfera sau Laus Ptolemaei. Sunt niște volume de experiment „în trepte“, în care lirismul se conceptualizează și se solidifică alternativ ori concomitent (!) și în care autorul explorează, cu o lucidă fantezie, posibilitățile combinatorii ale cuvintelor. Cu toată forța germinativă pe care le-o conferă poetul, cuvintele încep să-i pară acestuia insuficiente: un fel de reflexii neconvingătoare ale unor adevăruri semantice incandescente. Faza de tinerețe lirică a fost lăsată mult în urmă. Depășind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]