162 matches
-
1928), toate aflate în satul Drajna de Sus; ruinele bisericii „Sfântul Dumitru” și „Cuvioasa Paraschiva” (1817); un ansamblu rural; și casele Gențiana Mihăilescu (mijlocul secolului al XIX-lea); Nicolae Moisescu (secolul al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); Ioana și Elena Comișel (începutul secolului al XX-lea); Dumitru Rădulescu (1920); Alexandrina Tatai (sfârșitul secolului al XVIII-lea); Olimpia Apostolescu (sfârșitul secolului al XIX-lea); Eduard Tănase (1907); și Aneta Rădulescu (începutul secolului al XX-lea), ultimele aflate toate în satul Ogretin.
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
817 cilindri de fonograf cu 5.976 de melodii populare, precum și 851 discuri cu 1.784 de melodii. A pus bazele școlii românești de folclor și etnomuzicologie, printre colaboratori și discipoli numărându-se Tiberiu Alexandru, Ilarion Cocișiu, Matei Socor, Emilia Comișel, Harry Brauner, Mihai Pop, Paula Carp, Constantin Bugeanu, Gheorghe Ciobanu, Achim Stoia, Tatiana Gălușcă, Ioan R. Nicola etc. A redactat numeroase prefețe, studii introductive la culegeri de folclor și cântece pentru copii. A publicat studii, articole, recenzii, note (unele semnate
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
la Library of Congress din Statele Unite ale Americii. A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București (în prezent UNMB) în perioada 1965 - 1971 (șefa de promoție pe țară), cu Alfred Mendelsohn, Tudor Ciortea, Tiberiu Olah, Aurel Stroe, Albert Guttman, Emilia Comișel, urmând mai tarziu cursuri de specializare în Germania, la Weimar și Darmstadt - cu Ton de Leeuw, Brian Ferneyhough și Morton Feldman. Bursă în cadrul “Internațional Visitor Leadership Program” oferită de United States Information Agency (USIA), UȘ State Department și de Institute
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
Jean Bobescu. A făcut studii complementare de canto la Salzburg (Mozarteum 1956), Paris (1958-60) și Romă (1960). Dan Iordăchescu a debutat în București în decembrie 1949 la Teatrul C.C.S. în rolul "Chiaburul" din opereta "Cântec de viață nouă" de Florin Comișel, fiind îndrumat vocal și tehnic de marea cântăreața de operă Maria Snejina. Ca prim solist a debutat în decembrie 1956 la Teatrul de Operă și Balet din București. A întreprins 262 de turnee internaționale în 61 de țări și în
Dan Iordăchescu () [Corola-website/Science/312621_a_313950]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
m-am îndrăgostit de tine"”. a absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Anastasie Danu (armonie), Ion Totan (teoria instrumentelor-orchestrație); Conservatorul din București (1957-1963) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegii), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Anatol Vieru (compoziție-orchestrație), Alexandru Pașcanu (teoria instrumentelor), Tudor Ciortea (forme muzicale), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Dumitru D. Botez (dirijat cor), Madeleine Cocorăscu (pian auxiliar). Din 1963 pînă în 1993 a fost redactor la revista Muzică a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În această calitate a publicat analize ale unor creații ale compozitorilor: Aurel
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
s-a petrecut abia în Evul Mediu, sub influența Bisericii. Acestea conțin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi. În ceea ce privește tipologia colindelor, nu există o împărțire strictă pe categorii. Iată două dintre acestea: În ceea ce privește felul colindatului, Emilia Comișel și Ovidiu Bîrlea identifică trei mari categorii: În vremurile precreștine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitățile cuprindeau ofrande vegetale și animaliere, mese comune, dansuri și reprezentații dramatice. Toate acestea se desfășurau primăvara sau toamna. După mutarea Anului
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
Filarmonicii ”Paul Constantinescu” din Ploiești, doctorand al Universității Indiană din Bloomington-SUA. A urmat studiile medii la Liceul Teoretic„Ion Luca Caragiale” din Ploiești, promoția 1956. În perioada 1956-1958 a studiat teoria muzicii și armonia, în particular , la recomandarea prof. Emilia Comișel, cu compozitorii Dumitru Milcoveanu și Paul Constantinescu. După absolvirea liceului a urmat studii de specialitate la Institutul de de limba rusă „Maxim Gorki” din București (1956-1959). Între anii 1958-1963 și-a completat educația muzicală ca student la Conservatorul de Muzică
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Maxim Gorki” din București (1956-1959). Între anii 1958-1963 și-a completat educația muzicală ca student la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, sub îndrumarea unor maeștri că dr. Ioan Șerfezi și dr. Dragoș Alexandrescu (teorie muzicală și solfegii); Emilia Comișel, (folclor); Gheorghe Dumitrescu (armonie);dr. Zeno Vancea și Dinu Ciocan (contrapunct); Tudor Ciortea și Miriam Marbé (Forme muzicale), Ioan D.Vicol, D.D.Botez, Ion Marian - artist al poporului (dirijat), Alfred Mendelsohn și Tiberiu Olah (asistent), clasa de compoziție-1958-1960, Gabriela Sachelarie
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Liceul de Muzică- cu rezervarea catedrei,- la Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,Prahova,în calitate de instructor metodist cu probleme de muzică. 1974-ales secretar al Asociației de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache). 1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Președinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 președinte activ compozitorul Zaharia Popescu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de folklor a județului Prahova-(Președinte Prof.Univ.Emilia Comișel,vice-președinte Prof.Costel Manolache). 1976-ales Secretar al Cenaclului „Paul Constantinescu”al compozitorilor prahoveni.(președinte de onoare Generalul major Dinu Stelian-Artist al Poporului;Președinte activ pînă în 1985,compozitorul ,Artist emerit Florin Comișel,iar din 1985 președinte activ compozitorul Zaharia Popescu.Vice-președințiAlexandruBădulescu-muzicolog,compozitorul Aurel Giroveanu. 1976 -iulie,Turneu,artistic că dirijor al Ansamblului folcloric „Prahova”coregraf Dumitru Pârvu,de pe lângă Palatul Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia . 1977-iulie, Turneu artistic că dirijor al Ansamblului „Prahova
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”. 2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești. 2005-2009 - reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ Muzică Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia artistică Lucian Bădulescu,Scenografia Victor Munteanu. Premiera în 1974.Regia artistică Cristian Mihalache,scenografia Irina Borovski,creator păpuși Marcela Fenato. MUZICĂ INSTRUMENTALA și VOCALĂ: SUITA I-a pentru orchestră simfonica (teme din musicalul”Cu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Regia artistică Lucian Bădulescu,Scenografia Victor Munteanu. Premiera în 1974.Regia artistică Cristian Mihalache,scenografia Irina Borovski,creator păpuși Marcela Fenato. MUZICĂ INSTRUMENTALA și VOCALĂ: SUITA I-a pentru orchestră simfonica (teme din musicalul”Cu cine am onoarea?) de Fl.Comișel și L.Brezeanu)prima audiție în concertul din 22 aprilie 1986 la Filarmonica“Paul Constantinescu,din Ploiești, dirijor Dorin Frandeș-(din Arad) DIVERTISMENT pentru orchestră de coarde,op.7,p.a. Orchestră de Cameră a Palatului Culturii din Ploiești,dirijor Mircea
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară solo,op.27.imprimare pe Casetă audio și CD solist Iulian Anghel.1999 editor STSSC”Marama” Ploiești,1999.tipărită la Editură “Premier” din Ploiești. TREI CÂNTECE pentru voce și orchestră simfonică.primă audiție baritonul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
09.1977,Ploiești. 29 mai 1977,Orchestră de cameră a Casei deCultură a Sindicatelor din Ploiești, condusă de prof. Mircea Vasilescu,a interpretat lucrarea , „ Divertimento” de Leonida Brezeanu,(pa) și”Suita în stil clasic,pentru orchestră de coarde,de Florin Comișel (p.a) AL.I. BĂDULESCU și NICOLAE DUMITRESCU-în Rev. Îndrumătorul Cultural,nr.12 din 1978, menționează că..” Înființarea în anul 1976 a primului Cenaclu Muzical al compozitorilor prahoveni „Paul Constantinescu”...consfințea prezența unor talente reale în domeniul componistic,din rândul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei ”Drumu-i lung, povestea-i scurtă” de Florin Comișel, dirijor Leonida Brezeanu, prezentată de Teatrul Popular al Casei de Cultură din orașul Slănic-Prahova - director: Maria Corduleanu. (în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare și muzicale", microinterviu în "FlamuraPrahovei" din 30.5.1981, Ploiești. SEBASTIAN
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, secția de compoziție. Profesorii lui sunt: Victor Iușceanu și Dragoș Alexandrescu (teoria muzicii și solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (polifonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Ovidiu Varga și Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Emilia Comișel (folclor muzical) și Anatol Vieru (compoziție). În această perioadă, Bogardo scrie lucrări camerale, între care și un cvartet de coarde. Debutează ca autor de muzică ușoară în 1963, la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia”: piesa „Cum e oare?”, pe
Florin Bogardo () [Corola-website/Science/313430_a_314759]
-
străinătate. A colaborat cu publicații importante de peste hotare și a fost membră a Societății Internaționale de Folclor. A scris o biografie a lui Brăiloiu și a tradus și editat operele complete ale acestuia. A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comișel, sora compozitorului Florin Comișel și mama muzicologei Irina Dragnea. La vârsta de șapte ani a început să ia lecții de vioară de la tatăl ei, profesorul și dirijorul de cor Gheorghe Comișel. A urmat școala primară și liceul de fete „Despina
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
publicații importante de peste hotare și a fost membră a Societății Internaționale de Folclor. A scris o biografie a lui Brăiloiu și a tradus și editat operele complete ale acestuia. A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comișel, sora compozitorului Florin Comișel și mama muzicologei Irina Dragnea. La vârsta de șapte ani a început să ia lecții de vioară de la tatăl ei, profesorul și dirijorul de cor Gheorghe Comișel. A urmat școala primară și liceul de fete „Despina Doamna” din orașul natal
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
ale acestuia. A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comișel, sora compozitorului Florin Comișel și mama muzicologei Irina Dragnea. La vârsta de șapte ani a început să ia lecții de vioară de la tatăl ei, profesorul și dirijorul de cor Gheorghe Comișel. A urmat școala primară și liceul de fete „Despina Doamna” din orașul natal. A continuat prin studii de specialitate la Academia de Muzică din București (1933-1937), unde i-a avut ca profesori pe Alfred Alessandrescu, George Breazul și Ioan D.
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
București (1933-1937), unde i-a avut ca profesori pe Alfred Alessandrescu, George Breazul și Ioan D. Chirescu. Studenta a urmat și cursul - pe atunci, opțional - de „folklor” al lui Constantin Brăiloiu; acesta a remarcat-o și i-a propus colaborarea. Comișel a studiat timp de un an (1942-1943) la Facultatea de Sociologie a Universității din București, luând apoi parte la expedițiile organizate de sociologul Dimitrie Gusti. Începând din anul 1935, a fost cercetător la Arhiva de Folklor <nowiki>[</nowiki>sic!] a
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
luând apoi parte la expedițiile organizate de sociologul Dimitrie Gusti. Începând din anul 1935, a fost cercetător la Arhiva de Folklor <nowiki>[</nowiki>sic!] a Societății Compozitorilor Români. În 1949, unitatea este inclusă în nou înființatul Institut de Folclor, unde Comișel efectuează cercetări științifice până în 1964. În anii 1967-1974 lucrează ca cercetător la Institutul de Studii Sud Est Europene din București. a efectuat culegeri de folclor neînsoțită, în compania grupurilor de studenți sau alături de colegii ei (printre care Tiberiu Alexandru, Ovidiu
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
cursuri de folcloristică la Conservatorul bucureștean din 1949 până în 1976, anul pensionării. Din 1992, timp de doi ani, predă la Universitatea din Timișoara. A participat ca profesor în cadrul Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte. Pentru activitatea sa, Emilia Comișel a fost onorată cu mai multe ordine și medalii. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a decernat trei premii și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești. Emilia a
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
și Muzicologilor din România i-a decernat trei premii și marele premiu pe anul 2008. În martie 2000, a fost numită cetățean de onoare al municipiului Ploiești. Emilia a fost unul dintre cei șase copii ai dirijorului de cor Gheorghe Comișel și sora mai mare a compozitorului Florin Comișel. Irina Dragnea, fiica Emilei Comișel, a ales tot o carieră muzicală și a colaborat alături de mama sa. La vârsta de 95 de ani a suferit un accident cerebral în urma căruia nu a
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]