162 matches
-
deosebire, a maestrului Constantin Brăiloiu, încă din timpul studiilor muzicale universitare se dedică, cu întreaga ființă, imensa putere și capacitate de muncă, cercetării științifice a folclorului muzical românesc - incontestabilă avuție națională a poporului român. Timp de peste șapte decenii, profesoara Emilia Comișel, învingând cu bărbăție inerentele greutăți, a străbătut teritoriul țării, cu deosebire reprezentativele zone etnofolclorice din Muntenia, Dobrogea, Ardeal și Moldova, precum și din teritorii locuite de românii din afara actualelor granițe ale României (din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA etc.), reușind să
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului compozitor și etnomuzicolog Constantin Brăiloiu. Paralel cu extraordinara sa activitate de cercetare a folclorului muzical românesc, din țară și străinătate, profesoara Emilia Comișel și-a dăruit o importantă parte a vieții activității didactice, de instrucție și educație, în calitate de profesor de muzică, iar din 1949 până în anul 1976, în învățământul universitar din București, respectiv la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”. Din amplul program de
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
a lungul timpului, au făcut parte și localități din județul natal, îndeosebi din valea superioară a Prahovei, din valea superioară a Teleajenului, dar și din perimetrul zonei de sud a județului. Vasta activitate științifică și pedagogică a eminentei profesoare Emilia Comișel a fost apreciată, pe plan național, prin acordarea a două premii, de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, de către Academia Română (Premiul ,,Ciprian Porumbescu” - 1982) și Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (la împlinirea vârstei de 95 de
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
precum și înalte ordine și medalii ale statului român. Numeroase localități din țară i- au decernat titlul de Cetățean de Onoare, printre care și Primăria Municipiului Ploiești și Consiliul local (în ziua de 9 martie 2001). În anul 1959, profesoara Emilia Comișel a fost aleasă în calitate de membru al Societății Internaționale de Folclor din Londra, în anul 1968 - din Elveția și în 1975- din Paris. În urma unei îndelungate și grele suferințe, marea Doamnă a Folclorului Românesc, în ziua de 18 aprilie 2010, a
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
precum și cunoscuții soliști: Rodica Gabriela Anghelescu, Nicolae Mureșan, Mariana Anghel, Ștefan Vlad, Maria Tripon, Floarea Calotă, Maria Stroia și Viorica Flintașu,care au susținut și un interesant recital de muzică populară și cultă.Moderator prof. dr. Irina Dragnea, președinta Asociației Comișel. O manifestare omagială a avut loc în ziua următoare sâmbătă, 2 martie ac, începând de la ora 16.00, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, la care au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Dragnea, președinta Asociației Comișel. O manifestare omagială a avut loc în ziua următoare sâmbătă, 2 martie ac, începând de la ora 16.00, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, la care au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și compozitorul Leonida Brezeanu ș.a.. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar- Centenar Emilia Comișel, o viață dedicată etnomuzicologiei românești- comentat de prof.dr. Irina Dragnea Comișel și cu un recital vocal- instrumental susținut de soprana Rodica Anghelescu
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
de la ora 16.00, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, la care au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și compozitorul Leonida Brezeanu ș.a.. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar- Centenar Emilia Comișel, o viață dedicată etnomuzicologiei românești- comentat de prof.dr. Irina Dragnea Comișel și cu un recital vocal- instrumental susținut de soprana Rodica Anghelescu solistă a Ansamblului „Ciocâlia”- București, violonista Ancuța Adela-Liceul de Artă Ploiești ș.a.
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
au rostit alocuțiuni: prof. dr. Al.I.Bădulescu și Irina Drahnea Comișel, prof.dirijorul și compozitorul Leonida Brezeanu ș.a.. Manifestarea s-a încheiat cu vizionarea filmului documentar- Centenar Emilia Comișel, o viață dedicată etnomuzicologiei românești- comentat de prof.dr. Irina Dragnea Comișel și cu un recital vocal- instrumental susținut de soprana Rodica Anghelescu solistă a Ansamblului „Ciocâlia”- București, violonista Ancuța Adela-Liceul de Artă Ploiești ș.a.
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
cronologie, prin a detecta un important punct de plecare în cariera ta - întâlnirea cu compozitoarea și profesoara Myriam Marbe. Ai studiat la Conservatorul din București cu pedagogi de marcă (Alexandru Pașcanu, Liviu Comes, Nicolae Beloiu, Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Emilia Comișel, Ioana Ștefănescu etc.), dar doresc să te întreb în ce mod și-a lăsat Myriam Marbe amprenta asupra destinului tău de creator și care este cea mai valoroasă lecție învățată de la dânsa, ca profesoară de compoziție? V.D.: ... să simți viața
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Silvia Roșca. Din distribuția spectacolului cântat integral în limba italiană și titrat în limba română fac parte soliștii Cosmin Marcovici, Camil Mara, Nicoleta Colceiar, Alexandru Moisiuc, Aura Twarowska, Nina Zaharescu, Marius Iuliu Mare. IOAN STANCIU „La Curțile Dorului“ l Emilia Comișel - 90 de ani Organizate de Consiliul Județean și Centrul de Creație Timiș, Primăria și Casa de Cultură Făget și Fundația Culturală Augusta, „Zilele folclorului muzical românesc“ se vor desfășura în perioada 27 februarie - 1 martie și vor avea două ample
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
Timiș, Primăria și Casa de Cultură Făget și Fundația Culturală Augusta, „Zilele folclorului muzical românesc“ se vor desfășura în perioada 27 februarie - 1 martie și vor avea două ample capitole distincte: festivalul-concurs „La Curțile Dorului“ și sărbătorirea ilustrului etnomuzicolog Emilia Comișel. Evenimentul se va desfășura astfel: 27 februarie, ora 11, Casa de Cultură, preselecție; ora 18, Jupânești, simpozionul „Folclorul românesc și tânăra generație“; 28 februarie, ora 12, Biserica Ortodoxă, Te Deum; ora 13 Librăria Augusta Făget, lansarea cărții „Cu Emilia Comișel
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
Comișel. Evenimentul se va desfășura astfel: 27 februarie, ora 11, Casa de Cultură, preselecție; ora 18, Jupânești, simpozionul „Folclorul românesc și tânăra generație“; 28 februarie, ora 12, Biserica Ortodoxă, Te Deum; ora 13 Librăria Augusta Făget, lansarea cărții „Cu Emilia Comișel, despre folclor și Țara Făgetului“ de Ioan Gh. Oltean și Ioan Căliman; ora 16, Casa de Cultură, vernisajul expoziției artistului Dorel Olteanu; ora 17, festival-concurs; ora 19, Centrul Cultural Augusta, simpozion, 1 martie, ora 12, Primăria Făget, transmisiunea în direct
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
Ioan Gh. Oltean și Ioan Căliman; ora 16, Casa de Cultură, vernisajul expoziției artistului Dorel Olteanu; ora 17, festival-concurs; ora 19, Centrul Cultural Augusta, simpozion, 1 martie, ora 12, Primăria Făget, transmisiunea în direct, pe TVR 1, a emisiunii „Emilia Comișel și invitații săi“, ora 17, Casa de Cultură, gala folclorică dedicată doamnei Emilia Comișel, prezintă Mărioara Murărescu. S. POPOVICI „... și s-a făcut lumină“ l Concert al bucuriei vieții Unul dintre punctele de rezistență ale repertoriului propus de Filarmonica „Banatul
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
Dorel Olteanu; ora 17, festival-concurs; ora 19, Centrul Cultural Augusta, simpozion, 1 martie, ora 12, Primăria Făget, transmisiunea în direct, pe TVR 1, a emisiunii „Emilia Comișel și invitații săi“, ora 17, Casa de Cultură, gala folclorică dedicată doamnei Emilia Comișel, prezintă Mărioara Murărescu. S. POPOVICI „... și s-a făcut lumină“ l Concert al bucuriei vieții Unul dintre punctele de rezistență ale repertoriului propus de Filarmonica „Banatul“ pentru actuala stagiune muzicală îl constituie concertul vocal-simfonic pe care îl susțin orchestra simfonică
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
cale dreaptă”, Gabriel Gheorghiu a creat numeroase roluri în spectacole din repertoriul liric românesc și internațional. Principalele roluri au fost Păpușarul - N-a fost nuntă mai frumoasă de N. Kirculescu, Fierarul - Aculina de Kovner, Pavel - Culegătorii de stele de F. Comișel, Badea Cângu - Plutașul de pe Bistrița, Ana Lugojana, de F. Barbu, Lichtenberg - Lăsați-mă să cânt de G. Dendrino Colomba, de Elly Roman, Liliacul de Strauss, Vânt de libertate de Dunaevski, Agafon - Zarvă între fete de Miliutin, Căsătoria secretă de Cimarosa
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
maeștri ai creației și pedagogiei muzicale românești: Victor Giuleanu (teorie- solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Tudor Ciortea și Dumitru Bughici (forme muzicale), Zeno Vancea, George Breazul și Adriana Sachelarie (istoria muzicii universale și românești), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru (orchestrație), Ion D. Vicol (dirijat coral) ș.a. Apreciind incontestabila sa pregătire muzicală, în urma examenului de absolvire din vara anului 1960, tânărul muzician a fost repartizat în funcția de Documentarist la Uniunea Compozitorilor și Muzicologicilor
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
de excepție: Cursurile Universității Populare de Vară „Nicolae Iorga” (1975 - 1978, 1990 - 1996), Zilele Culturii Tezaur Prahovean (1970 - 1996), Festivalul Național (Internațional) al Tinerilor Dirijori de la Bușteni și Sinaia (1981 - 1996), aniversarea dirijorului magician Marin Constantin și prof. univ. Emilia Comișel și recent pentru lansarea volumului „Cultura muzicală în structura muzicală pe teritoriul jud. Prahova”, autor prof. dr. Al . I. Bădulescu. În acest ceas sărbătoresc, îi adresăm maestrului Petre Codreanu, cele mai sincere urări de sănătate și putere de muncă, tinerețe
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
cu Primăria Făget și Fundația Culturală „Augusta“ organizează în perioada 27 februarie - 1 martie 2003, în Făget, concursul de muzică populară „La Curțile Dorului“ (ediția a XVI-a), o dată cu aniversarea a 90 de ani de viață a prof. dr. Emilia Comișel, etnomuzicolog. Soliști vocali din toate zonele țării cu vârsta până la 35 de ani se pot înscrie la sediul Centrului de Creație și Artă Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1, tel. 0256-435 158, fax 0256-435 566) și vor prezenta în concurs
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
și cuprinde 3 balade, 4 bocete, 23 cântece propriu-zise, 1 cântec funebru și un bogat repertoriu de dans. Pe lângă cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia Comișel (n. 1913 - 2010). În anul 1955, în partea sârbească a Banatului poposește Constantin Brăiloiu (n. 1853 - 1958), părintele folcloristicii contemporane. Acesta a avut ca obiectiv principal descoperirea similitudinilor în cazul repertoriului muzical de pe întreg teritoriul Banatului. Cercetarea a fost însă
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
cântece propriu-zise 20 de piese din cadrul repertoriului copiilor 11 cântece de nuntă 9 bocete 4 melodii de dans 3 cântece funebre 2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul în localitatea în care sunt realizate. Astfel, în Ovcea, vor fi descoperite 18 colinde, 9 balade
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
2 balade 2 strigături 2 paparude 1 cântec de cerșetor 1 romanță Prin anii șaptezeci ai secolului trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul în localitatea în care sunt realizate. Astfel, în Ovcea, vor fi descoperite 18 colinde, 9 balade (3 fantastice- Voichiță, Iovan Iorgovan, Șarpele, 5 haiducești - Gruia lui Novac, Pătru Mandu, Crăișor cu mult dor, Mârză, Fata răpită de
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
o să se stingă de la sine, ca vodă. Mare om și vodă ăsta, să moară domn în patul lui. — Lucrezi la cuhnie? Omul dădu negativ din cap și râse prostește. — Aș, la grajduri, la cai. Aseară când să țesale ajutorul de comișel calul lui vodă, armăsarul a prins să sforăie și să dea din copitele dindărăt mai, mai... — Asta e un semn? — Aș, ce semn, doar că dobitoacele sunt mai simțitoare ca oamenii. Calul plânge acum și nu rabdă nici lumina, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lung la cruce. Crescuse fără tată, de taica mare abia își aducea aminte. O să mă înalț ca să fac veșnică pomenirea voastră, își spuse în gând, apoi își sumeți spre cer capul, privind mulțimea. Când au ajuns în dreptul curților domnești, doi comișei s-au repezit să-i țină calul și scara șeii. A descălecat sprinten și s-a întors cu spatele spre poarta larg deschisă, privind spre biserica domnească ridicată de Mircea Vodă Ciobanul. Pe trepte îl așteptau protopopul și șase preoți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sus decât turlele frumoase ale Mitropoliei; de după ea, pe amândouă părțile, se forma un fel de procesiune nemaivăzută. Seimenii cu dulame roșii și pălării albe de paradă, călări și pedeștri, dorobanți sârbi în haine negre, apoi peste o sută de comișei cu cai de călărie înșeuați mergând la pas ținuți de căpestre. Pe drum se făcea un spațiu liber după care veneau mulțime de preoți în odăjdii strălucitoare, cu cruci sau cu cădelnițe, iar după ei, ca o a doua gardă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Mihai Cantacuzino în stânga, toți călări, au ieșit în întâmpinarea oaspeților. Saluturi protocolare în limba turcă au fost rostite de am-bele părți și atmosfera glacială impusă de exaporit nu s-a împrăștiat până la intrarea în bătătura conacului unde mai mulți comișei au prezentat înaltului demnitar darurile voievodului muntean: un ar-măsar negru pur sânge, strălucind de sănătate și de bogăția harna șamentului cu care era împodobit. Urcând treptele casei, i s-a pus pe umeri o blană de samur iar, imediat cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]