504 matches
-
își făurește cu tenacitate o carieră administrativă. Grămătic la Episcopia Hușilor, prin 1811 ar fi fost angajat la Consulatul Rus din București. În 1819, primind rangul de serdar, pătrunde în rândurile micii boierimi. Din 1826 până în 1852 va ajunge mare comis, vel spătar, vel agă, postelnic, vornic. La 1834 și, din nou, în 1838 e numit director al Departamentului Dreptății, în 1849 este membru în Divanul Domnesc, la 1854 face parte din Comitetul cercetării socotelilor și a bugetelor, ca director al
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
unei ascendențe obscure, P. rămâne, în pofida ascensiunii sale, un nemulțumit. Nu întâmplător în 1839 participase la conspirația lui Leonte Radu. Opera lui P., cu țintă satirică, își are un impuls tocmai în această nemulțumire. Cunoscând limbile greacă, franceză și rusă, comisul e un spirit nutrit și de enciclopedismul și iluminismul veacului al XVIII-lea. Elemente clasiciste și preromantice coexistă în poezia sa. El s-a bucurat de notorietate datorită unei scrieri - apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, în 1839
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
lexicale: „samuroblane”, „aniscrielnic” (letopiseț). O „facire epic-comică împrotiva întrunirii grecilor asupra Porții otomanicești” urma să fie Eterida, din care s-a păstrat doar invocația către adevăr. În O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea că singurul titlu de merit pentru cineva îl constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură populară, între Țara Ungurească și Moldova, unde se pot detecta, iarăși, elemente preeminesciene, P. mai compune o
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
la Eforia Școalelor. În 1832, folosind și experiența sa apuseană, redactează un regulament al școlilor, care reprezintă cea dintâi încercare de organizare a învățământului în Țara Românească. Pentru strădania sa neobosită a fost recompensat în câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase funcții administrative, iar din 1841 face parte din Obșteasca Adunare. În anul 1848 P., care fusese membru și în Comisia pentru eliberarea robilor țigani, este arestat. În 1864 domnitorul Al. I.
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
durerii. Un program de activități echilibrat, satisfăcător (muncă, educație, sport etc.) are o importanță deosebită pentru bunăstarea - sănătatea fiziologică, psihică și psihologică a deținuților(telor). Repartizarea deținutelor în camere trebuie să se realizeze nu doar în funcție de gravitatea penală a actului comis și gen, ci mai ales în funcție de vârstă, personalitate, înclinații, gradul de degradare morală și fizică, de deficitul sentimentelor social-morale (pervertire), de tehnicile de reabilitare psihosociale stabilite în cazul fiecăreia, de șansele inegale de remodelare - îndreptare pe care acestea le au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a fi schimbată în totul”. Postelnicul Tache Lunătescu, personajul lui Alecsandri din Iașii în carnaval, obsedat de ideea complotului împotriva stăpânirii este o prefigurare a Conului Leonida, după cum comisarul Săbiuță prefigurează pe servilul Pristanda. Se pot observa asemănări și între comisul Agamemnon Kiulafoglu din Iorgu de la Sadagura și candidatul guvernamental, Agamemnon Dandanache din O scrisoare pierdută. Comisul sosește la moșia slugerului Gângu, să se instaleze ispravnic, după o călătorie cu căruța poștei asemănătoare cu cea a lui Dandanache, după cum povestește cu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de ideea complotului împotriva stăpânirii este o prefigurare a Conului Leonida, după cum comisarul Săbiuță prefigurează pe servilul Pristanda. Se pot observa asemănări și între comisul Agamemnon Kiulafoglu din Iorgu de la Sadagura și candidatul guvernamental, Agamemnon Dandanache din O scrisoare pierdută. Comisul sosește la moșia slugerului Gângu, să se instaleze ispravnic, după o călătorie cu căruța poștei asemănătoare cu cea a lui Dandanache, după cum povestește cu vorbirea-i „stropșită” însuși comisul. Similitudini între comediile lui Alecsandri și ale lui Caragiale se găsesc
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de la Sadagura și candidatul guvernamental, Agamemnon Dandanache din O scrisoare pierdută. Comisul sosește la moșia slugerului Gângu, să se instaleze ispravnic, după o călătorie cu căruța poștei asemănătoare cu cea a lui Dandanache, după cum povestește cu vorbirea-i „stropșită” însuși comisul. Similitudini între comediile lui Alecsandri și ale lui Caragiale se găsesc și în comicul de situație. Tabloul în trei acte, Iașii în carnaval, este o farsă bazată pe o încurcătură, prevestind D-ale carnavalului de I. L. Caragiale. În comediile lui
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
apropierea Chiliei, și În cele din sud-vest, În zona Buzăului. Unități de cavalerie ale lui Laiotă Basarab au fost trimise În recunoaștere la Oituz, dar s-au retras din fața baricadelor controlate de arcașii noștri, spuse curierul trimis În zori de comisul Toader. Voievodul urmărea pe hartă avansarea avangărzilor imperiale. În față se aflau, ca de obicei, trupele de elită ale achingiilor și beșliilor, călăreți sălbatici, aruncați la atac pentru a jefui teritoriile cu urmeau a fi invadate și, mai ales, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care așteaptă ordinul de atac În ținuturile Ialomiței. În spatele lor s-au grupat deja regimentele de ieniceri. Patruzeci de mii. - Știm un număr total? - Până acum, o sută douăzeci de mii. Dar continuă să vină Întăriri din sudul Dunării. -Călăreții comisului Toader și ai pârcălabului Vlaicu să Înceapă luptele de hărțuială. Să plaseze arcași pe toate traseele de invazie. Orice grup mai mic de cinci sute de oșteni să fie eliminat. Să nu angajeze lupte directe de amploare. Atac și retragere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
poruncile. -Comisul Groza să plece la pasul Oituz, continuă voievodul, și să atace din păduri contingentul lui Laiotă. Să dea impresia că avem forțe masive În trecători. Să dirijăm invazia doar spre sud, de unde drumul spre Vaslui e mai lung. Comisul se Înclină și ieși. În câteva minute, două mii de călăreți porniră spre trecătoarea Oituzului. Voievodul ieși din cort, privind frământarea taberei sub ninsoarea fără sfârșit. Atât cavaleria cât și pedestrimile continuau exercițiile de luptă. În urma lui Ștefan ieșiră spătarul Albu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
făcute sul. - Mesaje venite pe calea săgeții, de la miazăzi și de la Răsărit! spuse oșteanul. Oană Îl citi repede și se Întunecă. - Vești proaste? Întrebă Alexandru. - La prima mă așteptam. Dinspre sud au intrat În Moldova peste zece mii de spahii. Călăreții comisului Toader dau lupte de hărțuială. A doua, Însă, este ciudată. O sută de Cuceritori au pornit de la Istanbul spre Răsărit, pe Drumul Mătăsii, cu ordin de a ucide un tânăr călător care se apropie dinspre China. Călătorul are 21 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
reperate, aproape de ei, chiar În drumul lor, la Vaslui. - Sunteți siguri că le-am dat informațiile care trebuie? Întrebă voievodul, după Întoarcerea În tabără. Boierii și căpeteniile se adunaseră la ultimul sfat domnesc Înaintea marii Încleștări. - Da, măria ta, răspunse comisul Toader. I-am lăsat să ne urmărească până aproape de pod și am făcut semn vânătorilor să iasă pe culmea din dreapta. - Deci, reluă Ștefan, strategia lui Soliman se va baza, mâine, pe un atac masiv asupra pădurilor din dreapta apei Bârladului. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de peste zece mii de ieniceri. Dar, deodată, ceva se Întâmplă. Din spatele liniilor turcești se auzi un vuiet care se transformă Într-o serie de bubuituri. - Artileria... spuse Ștefan. Au reușit să stabilizeze tunurile. Dar nu știu unde să tragă. - Răspundem cu artileria? Întrebă comisul Groza care se afla, cu ultimele rezerve de două mii de călăreți, În preajma domnitorului. - Nu! spuse Ștefan. Îi lăsăm să bâjbâie. Tirul lor merge pe linia de atac a spahiilor, adică În mlaștinile de la Trei Ape, unde nu e nimeni. Semnalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cuvântul. Oștile proaspete ale Moldovei reușiseră să impună ritmul și strategia luptei vreme de peste două ceasuri. Dar puterea Semilunei creștea. Pierderile nu-i afectau cu nimic capacitatea de luptă. Cinci mii sau zece mii de oameni mai puțin nu Însemnau nimic. - Comisul Toader, retragere din centru pe flancul stâng și reluarea atacului la pod! porunci voievodul. Conform semnalelor, la pod se dădeau luptele cele mai grele. Atacul spahiilor fusese respins de spătarul Albu, dar presiunea asupra podului devenea uriașă. Mii de spahii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
grele. Atacul spahiilor fusese respins de spătarul Albu, dar presiunea asupra podului devenea uriașă. Mii de spahii treceau Bârladul prin apă, Încercând Încercuirea călărimilor domnești. Un curier plin de sânge sosi pe dealul unde se afla voievodul. - Spătarul Albu și comisul Toader cer Întăriri, măria ta! Au În față o cavalerie imensă, peste patruzeci de mii de spahii, achingii și timarioți! - Să reziste! tună voievodul. Să mai reziste măcar o jumătate de ceas! Curierul se Înclină și plecă. - Trebuie să câștigăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de oameni, apărare În triunghi cu arcași pe colțuri! Moț! Cincizeci de scuturi În jurul măriei sale! Și deodată totul deveni real. Toate temerile căpitanului Oană deveniră un coșmar care chiar avea loc. Valul Cuceritorilor intră prin spatele dispozitivului moldovean, răsturnă călăreții comisului Groza și trecu la Încercuirea voievodului. Prin perdelele de ceață, Oană socoti că era un atac bazat pe informații clare despre locul În care se afla Ștefan, executat cu un corp de elită de aproximativ două mii de oameni. Pe mantiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
voievodului! Mențineți pozițiile! - Doamne, ajută-ne Doamne, dacă ne vezi pe ceața asta... șopti spătarul, blocând o lovitură de iatagan și tăind rapid, orizontal, pieptul unui spahiu. Călăreții din jurul lui simțiseră, Însă, că se Întâmpla ceva grav. Din flancul drept, comisul Toader trimise curieri spre voievod. Flancul stâng ceda. Din cinci mii de călăreți, comisul mai rămăsese cu jumătate. Iar presiunea otomană continua să crească. Dar comisul Toader Înțelesese că ceva mult mai grav se petrece În spate. Nici un semnal nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spătarul, blocând o lovitură de iatagan și tăind rapid, orizontal, pieptul unui spahiu. Călăreții din jurul lui simțiseră, Însă, că se Întâmpla ceva grav. Din flancul drept, comisul Toader trimise curieri spre voievod. Flancul stâng ceda. Din cinci mii de călăreți, comisul mai rămăsese cu jumătate. Iar presiunea otomană continua să crească. Dar comisul Toader Înțelesese că ceva mult mai grav se petrece În spate. Nici un semnal nu mai venea de la domnitor. Nimeni nu mai coordona cu luciditate bătălia. Totul se transforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spahiu. Călăreții din jurul lui simțiseră, Însă, că se Întâmpla ceva grav. Din flancul drept, comisul Toader trimise curieri spre voievod. Flancul stâng ceda. Din cinci mii de călăreți, comisul mai rămăsese cu jumătate. Iar presiunea otomană continua să crească. Dar comisul Toader Înțelesese că ceva mult mai grav se petrece În spate. Nici un semnal nu mai venea de la domnitor. Nimeni nu mai coordona cu luciditate bătălia. Totul se transforma Într-o Încăierare om la om, fără vreun plan de atac sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nici un pas! Unul din curieri se Întoarse În flancul stâng, cu vești rele. - În jurul voievodului e o luptă cumplită! spuse el, gâfâind. Căpitanul Oană se bate la sabie ca un nebun! Apărătorii sunt Încercuiți! - Nu ne lăsa, Doamne... murmură și comisul Toader, asemeni spătarului Albu. În tine ne e nădejdea, Dumnezeule, că Îți Înălță măria sa mănăstiri În toată Moldova... În partea centrală a bătăliei, peste cinci mii de răzeși zăceau Împunși de sulițe și tăiați de iatagane. Pedestrimea moldoveană era copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doi pași Înainte, luând În sulițe ienicerii. Rândul al treilea se strecură În față, reluând lupta. Alte două săgeți, galbene, se ridicară spre cer. Spătarul Albu Înțelese și porunci: - Retragere pe flancuri, cu voltă largă! Aceeași poruncă o transmise și comisul Toader. Cele două corpuri de oaste, istovite de lupta neîntreruptă, se regrupară lateral, ieșind din luptă. Răzeșimea mai făcu un pas Înapoi. Apoi Încă unul. Urdia otomană se Întindea deja În toată valea Bârladului. - Nu uitați - strigă stegarul Isailă - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
iviră deasupra Învălmășelii. Cleștele otoman se strângea Încet În jurul moldovenilor. Răzeșii se retrăgeau Încet, cu pierderi grele. Un grup de călăreți plini de sânge și de noroi sosiră În fața domnitorului, purtând o targă pe care zăcea trupul fără viață al comisului Toader. Bătrânul Îndeplinise porunca. Menținuse poziția călăreților de Neamț. Dar semnalul retragerii venise prea târziu. Mulți dintre ei fuseseră deja Încercuiți de spahii. - Cad ai noștri, măria ta... spuse, Încet, un căpitan de vânători domnești, scoțându-și cușma. S-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
răzeșimii! Răzbiți ienicerii cu o sută douăzeci de pași Înapoi! Poruncă pentru cele patru corpuri de vânători domnești de pe centru! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Poruncă pentru călărimile pârcălabului Șendre și pârcălabului Vlaicu și celui care ține locul comisului Toader! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Tot ce ne-a rămas din oastea Moldovei, călărimi sau pedestrași, atac la galop pe flancul stâng! Soarta Moldovei stă În acest atac! Împingeți-i În mlaștinile de la Trei Ape! Zdrobiți-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
din mișcările de oști din jur. Peste jumătate din oastea turcă se afundase În mlaștini și era ținută acolo de răzeși, strivită de tirul de artilerie și de săgețile arcașilor lui Albu. Călărimile de Neamț care se aflaseră sub comanda comisului Toader ieșiseră din Încleștare și executau o manevră de atac spre dealul lui Mirenilă, unde primii fugari turci Încercau să se salveze. Călărimile de Vrancea și corpul secuilor respingeau un atac disperat al achingiilor. Dar, dincolo de aceste regrupări care deschideau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]