494 matches
-
în timp, fiecare fiind preocupat să urmărească destinul operei celuilalt. Eforturile lor mergeau într-o direcție unică: promovarea spiritualității românești, ridicarea prestigiului literaturii române în străinătate. Blaga, poet și filosof, lucrând mai mulți ani în diplomație, Basil Munteanu, istoric literar, comparatist, redactor la "Revue de littérature comparée" au schimbat în permanență opinii, bucurându-se fiecare de opera celuilalt. Cercetătorul și criticul parizian îl numea pe poetul-filosof "Luciferic Lucian", publicase despre opera lui în diverse reviste europene și, firește, în lucrarea sa
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
spectaculoase atunci cînd abordarea este, ca în acest caz, deplin profesionistă. în Eminescu universal. Spațiul culturii ruse, Elena Loghinovschi reia și aduce la zi analiza făcută în prima ediție a scrierii, Eminescu în limba lui Pușkin; reluarea, azi, a demersului comparatist, justificată cu argumente cît se poate de bine susținute de Albert Kovács într-o scurtă prefață intitulată La o nouă ediție este cu atît mai binevenită într-o vreme cînd poetul național și-a găsit destui detractori, cînd arta și
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
Nu pare a avea inhibiții ori tabuuri, măcar până la anumite niveluri. Nu ezită să sancționeze „prostia” lui G. Călinescu și Al. Piru, care scriu „bășcălios” despre paginile religioase ale lui E. Poteca. Și nici să exalte pe C. M. Ionescu, „distinsul comparatist”.Prozatorul și eseistul, pe moment marginal, secundar, A. D. Munteanu, îi trimisese în timpul regimului comunist un articol despre „religia ca forță iluminatoare”. Nu tot acolo ajung M. Eliade și Joseph Campbell, cu scrierile lor agreate de New Age ca „religiozitate uniformă
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
Irina Marin Roman „postdostoievskian” În Dostoievski și romanul românesc, Elena Loghinovski scrie, în descendența lui Dinu Pillat, un studiu comparatist al receptării și asimilării experienței dostoievskiene în spațiul literar românesc. Paralelismul practicat de autoare vizează atât nivelul tematic și tipologic, cât mai ales cel poetic (sau mai degrabă poietic) al scriiturii romanești propriu-zise. Astfel, Ciuleandra lui Rebreanu este pusă într-
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
Spania, Aron Cotruș a trăit în mijlocul mișcării culturale moderne din veacul al douăzecelea, a cunoscut din interior aceste orientări” (p. 106). Cartea ne oferă și câteva portrete, creionate în linii aproape clasice: “Victor Iancu a fost unul dintre esteticienii și comparatiștii de seamă din România, cu drumul afirmării întrerupt și distorsionat de multele întâmplări nefaste ale istoriei” (p.39); “Pentru Eugen Dorcescu experiența existențială se convertește mereu într-o poezie de adâncă meditație asupra condiției umane în ipostaza individuală de ființă
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
pagini (Momente și sinteze). 3. Mihai Drăgan - Mihai Eminescu. Interpretări. șVolumulț 2. Iași, Editura Junimea, 1986, 228 pagini. 4. Ion Apetroaie (1937-1997), istoric și critic literar. Profesor la Facultatea de Litere din Iași. 5. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), istoric literar și comparatist. Profesoară la Facultatea de Litere din București. 6. Dumitru Micu (n. 1928), istoric și critic literar, prozator și memorialist. Profesor la Facultatea de Litere din București. 7. Eugen Todoran (1918-1997), istoric literar și eseist. Profesor la Facultatea de Litere din
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
este și va rămâne totdeauna acel prototip artistic care înmoaie miezul comediei clasice în focul purificator al unei lacrimi, compunând prin modalitățile sale de exprimare scenică un original crochiu de hiperbolă non-barocă, dacă ar fi să îl parafrazăm pe inegalabilul comparatist Edgar Papu, în așa fel încât și hohotul de râs, și plânsul par a fi, deopotrivă, nicidecum rezultanta fără semnificații majore a unui surplus de forme diferite cuprinse în planul personal al manifestării artistice, ci veritabile instrumente concrete de explorare
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
vorba de o operă de pionierat, care a transformat un deziderat al multor Duhuri luminoase ale culturii române (și anume, acela de a-i uni, miraculos, peste hotarele geografice, într-o singură Biblie de Limbă și Expresie Divină, fratern și comparatist, pe toți creatorii întru Logos-ul Românesc, răspândiți pe toată fața Pământului, de o istorie deloc favorabilă acestui Neam Martir!) - într-o realitate palpabilă și strălucită: da, EXISTĂ, în sfârșit! O realitate competitivă (la nivel profund-comparatistic), din punct de vedere
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea unei viziuni "moderne", cu accentul pus pe antropolexic, pe personaj și pe ceea ce spune acesta) și demersul comparatist pe care-l poate realiza orice cititor interesat, pornind de la textul de bază (mult mai facil și accesibil decât un text științific). În Manoli, spre exemplu, ficționalizând pe scheletul unei ficțiuni, Mircea Băduț își îngăduie libertatea de a contura în
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
scrie numai publicistică, fără virtuți literare, cronica literară cea mai laudativă e la adresa directorului, urmând apoi redactorul-șef ș.a.m.d. într-o perfectă ierarhie girată de o semnătură care n-are-n minte nici o ierarhie a valorilor literaturii, sau de un „comparatist” care îl aseamănă pe debutantul din Pocreaca direct cu Dante din Ravenna. În vremurile apuse, care pretindeau în perfidia lor impunerea unei anumite ierahii venită de la partidul militarizat, un mare grup de scriitori invitați a prezenta șezători literare într-o
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
burgheză, în linii mari el le-a respectat. Iar, din totdeauna, în critica literară se respecta în primul rând conceptul de sistemă de studiu și apreciere cu care te apleci asupra unei anumite literaturi: Îi studiezi valorile, i le cataloghezi comparatist, i le diferențiezi ca orientare estetică, etc.etc... și abia apoi ai tu dreptul, în calitate de critic literar, să-ți expui propria ta ierarhie. La orizontul său mărunt, meschin, cu criterii venite din verificarea cadristă pe care o practica partidul, Vitner
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
cu care se îmbogățește o literatură, putem vorbi despre autorul respectiv ca despre un adevărat critic literar și, de aici înainte, începe a se profila propria sa personalitate artistică, definită atât prin originalitatea abordării cât și prin acuitatea permanenței studiului comparatist între lucrări, autori, curente literare, studiu de profunzimea căruia ne putem convinge numai prin consecvența cu care el se manifestă în viața publică a literelor. Printr-o asemenea consecvență numai, se ajunge și la specializarea în anumite domenii sau perioade
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
prevadă decât sfârșitul viitorului luminos al comunismului pe care l-am trăit cu toții și datorită căruia ne aflăm aici.” Din acest punct de vedere criticul literar M. N. Rusu subliniază faptul că Nicholas Buda a devenit „creatorul și aducătorul reportajului comparatist în comunitatea literară româno-americană”, realizând o adevărată performanță în „efortul său de a sintetiza toată literatura cu privire la apocalipsa care este și nu este, pentru că apocalipsa este în noi. Să nu ne înșelăm în privința aceasta, o literatură abundentă, dintr-o bibliotecă
EVENIMENT ROMÂNO-AMERICAN LA NEW YORK de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/344632_a_345961]
-
literatură abundentă, dintr-o bibliotecă virtuală, și nu numai, pe care el a citit-o, este de-a dreptul o perfomanță. Trece în revistă aproape toate mitologiile pe tema subiectului sfârșitului lumii. Din acest punct de vedere realizează un reportaj comparatist, prin care ne demonstrează că nu cei vechi aveau dreptate, ci noi cei de astăzi care ne pregătim pe baza celor sugerate de cei vechi la o simetrie fericită pentru viitor. Fericirea nu este în spatele mitologiilor, ci în fața noastră.” Nicholas
EVENIMENT ROMÂNO-AMERICAN LA NEW YORK de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/344632_a_345961]
-
poezie din marea noastră literatură română integrată definitiv în universalitate!...). Niște versuri zguduitoare, de mare încărcătură dramatică, ce aveau să fie rostite ATUNCI (și repet aici în mod voit adverbul temporal scris cu majusculă de către marele nostru critic literar și comparatist Zoe Dumitrescu-Bușulenga) într-o cheie artistică tulburătoare, de o singularitate ieșită din comun, care mi-a anulat, pur și simplu, fireasca respirație specific umană. Am parcurs, de fapt, în acea oră de curs un timp al emoției totale, pe care
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
a supliciilor de orice fel, dar și „anotimpul automobilelor negre oprindu-se în plină noapte în fața caselor adormite.”, după cum nota fosta condamnată politic Lena Constante, sosiseră ambele fără să întrebe, în prelabil, pe cineva. Nici în cazul renumitului Profesor și comparatist Edgar Papu, arestat cu o brutalitate specifică segmentului istoric de la mijlocul secolului XX, sub acuzația de... „uneltire contra ordinii sociale”, lucrurile nu au stat cu nimic diferit. „Această perioadă (n.n. perioada stalinistă) a fost pentru mine îngrozitoare.”, deoarece „Urmăritorii mei
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
profesor legendar de literatură comparată de la Facultatea de Litere din București. Cornel Mihai Ionescu, cunoscut îndeobște ca C.M.I. de generații întregi de studenți entuziaști, murise subit la șaptezeci și unu de ani, în deplină putere a spiritului. Italienist de forță, comparatist de o erudiție zdrobitoare, mare știutor de filozofie din toate vremurile, poliglot perfect, orator de mare precizie, suflet de fin causeur, C.M.I. a dispărut într-o noapte la fel de surprinzător cum trăise. Pentru că numai printr-o minune omul acesta cu siguranță
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
în cadrul Facultății de Filologie a Universității din orașul La Laguna, renumit centru universitar, științific și literar al Insulei Tenerife, în Arhipelagul Canarelor. Aceasta celebră universitate, întemeiată în 1792, este cunoscută de noi mai ales prin numele lui Alexandru Ciorănescu, profesor, comparatist (“encargado de curso”), din 1948 până în 1979. Iată că deschiderea spre cultura universală, apetența pentru comparatismul literar, pe care cărturarii din La Laguna le-au practicat încă de la începuturi, se concretizează acum în această Ars poetica (Versiones de poesía moderna
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
Acasa > Redactia > Autori > ELENA NEGOIȚĂ Autor: Elena Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Elena Negoiță Educație și formare: Doctor în Științe Umaniste, în 2012, cu teza de doctorat „Adrian Marino - comparatist și teoretician literar”, la Școala Doctorală de Studii Filologice a Facultății de Litere din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Absolventă, în 2008, a Studiilor Postuniversitare de Masterat „Studii culturale și literare”, la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” din
ELENA NEGOIȚĂ de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343925_a_345254]
-
cărților - Adrian Marino”, apărut în 2013 la Presa Universitară Clujeană, are drept punct de pornire teza mea de doctorat. Cartea conturează imaginea lui Adrian Marino, urmărindu-i evoluția emoțională (simpatii, idiosincrasii, teme obsedante, călătorii culturale) și evoluția intelectuală (tânăr publicist, comparatist, critic și teoretician al literaturii). Monografia este construită ca un sistem de vase comunicante, deoarece ideologia lui Adrian Marino este ilustrată în toate capitolele. În capitolul I (Itinerar intelectual) este prezentat omul Adrian Marino, fără a merge la extreme (fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344076_a_345405]
-
cărților - Adrian Marino”, apărut în 2013 la Presa Universitară Clujeană, are drept punct de pornire teza mea de doctorat. Cartea conturează imaginea lui Adrian Marino, urmărindu-i evoluția emoțională (simpatii, idiosincrasii, teme obsedante, călătorii culturale) și evoluția intelectuală (tânăr publicist, comparatist, critic și teoretician al literaturii). Monografia este construită ca un sistem de vase comunicante, deoarece ideologia lui Adrian Marino este ilustrată în toate capitolele.În capitolul I (Itinerar intelectual) este prezentat omul Adrian Marino, fără a merge la extreme (fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344076_a_345405]
-
cărților - Adrian Marino”, apărut în 2013 la Presa Universitară Clujeană, are drept punct de pornire teza mea de doctorat. Cartea conturează imaginea lui Adrian Marino, urmărindu-i evoluția emoțională (simpatii, idiosincrasii, teme obsedante, călătorii culturale) și evoluția intelectuală (tânăr publicist, comparatist, critic și teoretician al literaturii). Monografia este construită ca un sistem de vase comunicante, deoarece ideologia lui Adrian Marino este ilustrată în toate capitolele. În capitolul I (Itinerar intelectual) este prezentat omul Adrian Marino, fără a merge la extreme (fără
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
și prin conținutul lor ideatic, motiv pentru care le vâna permanent în librării, târguri de carte, biblioteci, anticariate. Prezentarea impresiilor sale, prilejuite de vizitarea Europei, le-am relaționat cu evenimentele intelectuale la care Marino a fost invitat să participe. Pentru comparatistul clujean, a călători însemna un mod de a fi, o modalitate de a descoperi lumea, călătoria transformându-se într-un act personal interiorizat, adaptat temperamentului, personalității, destinului și orizontului său de așteptare. Vizitarea muzeelor, caselor memoriale ale unei țări însemna
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
Marino în literatura comparată, în încercarea de a pune bazele unei teorii comparate a literaturii universale, viziunea sa novatoare despre comparatismul militant, lupta sa pentru instaurarea unui nou umanism, pentru dezvoltarea relațiilor literare internaționale. Sub pretextul interpretării cărților lui Etiemble, comparatistul clujean ascunsese propriile idei, își manifestase aspirațiile ideologico-literare liberale, abordând teme subversive (lupta împotriva șovinismului, imperialismului cultural-literar și a colonialismului, europocentrismului, împotriva discriminării literaturilor subdezvoltate, împotriva xenofobiei, rasismului și discriminării etnice). Au rezultat cărți cu cheie, manifeste pentru libertatea circulației
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
oglinda, visul nu sunt numai simple "figuri", toposuri comune, "felii" sau decupaje cu care putem aproxima universurile ideatice ale poeticii eminesciene sau, respectiv, ale lui J.L. Borges. Codurile lor rămân încă tentante pentru noi lecturi, pentru deschiderea unui "nou orizont comparatist".3 Cel mai aproape de sensul lor ni se pare înțelesul dat cărții/bibliotecii de E. Cassirer: "forțe capabile de a produce și stabili o lume proprie", de universuri și simboluri inconfundabile, semn al puterii de creație a celor doi autori
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]