578 matches
-
în continuare în acest capitol. Revizuirea informațiilor obținute împreună cu ocupanții posturilor respective. Informația furnizată de analiza muncii trebuie verificată împreună cu persoana care realizează în prezent munca respectivă și, eventual, cu șeful său direct. Această etapă ajută la confirmarea corectitudinii și completitudinii informației. De asemenea, această procedură poate fi utilă în câștigarea acceptului angajaților privind fișele posturilor, prin faptul că le oferă acestora posibilitatea de a-și aduce aportul la validarea sau modificarea informațiilor și concluziilor referitoare la propriul post. Elaborarea fișei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în studiu reclamă din partea cercetătorului un orizont științific mai larg. Întrunind la superlativ aceste atribute, profesorul Mielu Zlate a proiectat o lucrare pe măsură, un tratat în cel mai deplin sens al cuvântului, în două volume, care acoperă integral cerințele completitudinii (exhaustivității), sistematizării, clarității, consistenței și coerenței. Realizarea acestui proiect este rodul unui îndelungat proces de pregătire, de reflecție critică, de interogări, de selecții și evaluări succesive, de elaborare a unor studii și lucrări pe probleme apropiate sau aparținând nemijlocit domeniului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Beckett (Așteptându-l pe Godot, în versiunea lui Gellu Naum), T. S. Eliot, Mihail Bulgakov, Guillaume Apollinaire, Tennessee Williams, Hugo von Hofmannsthal, Bertolt Brecht, William Saroyan, Jean Anouilh. Profilul cultural al publicației depășește o arie de interes strict literar, vizând completitudinea fenomenului artistic, cum demonstrează și numeroasele eseuri pe teme de lingvistică, filosofie, etnologie, sociologie, istorie, muzică, plastică, coregrafie, cinematografie, teatru, autorii selectați fiind Leonardo da Vinci, Friedrich Nietzsche, Sșren Kierkegaard, Roland Barthes, Benedetto Croce, José Ortega y Gasset, Ferdinand de
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
1970, 7 922; Radu Naumescu [N. Barbu], Interviu cu Virginia Șerbănescu, „Flacara Iașului”, 1970, 7 324; Radu Șt. Mihail, „Dacia Felix”, CRC, 1970, 16; Mircea Constantinescu, „La curțile Hârlăului”, RL, 1978, 22; Dicț. scriit. rom., IV, 446-448; Marian Barbu, Tentația completitudinii, LCF, 2003, 28. C. B.
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
însușire pe care trebuie s-o aibă proiectul în mod necesar. Și acest lucru poate fi afirmat în condițiile în care s-a tratat în cadrul său exact tema specificată în titlu. Se urmărește modul de tratare a temei și argumentația. completitudinea vizează complexitatea tratării temei, conexiunile și paralele făcute structurarea proiectului . Acestă calitate pune în evidență coerența prezentării temei, argumentării, corectitudinea ipotezelor și a concluziilor desprinse de elev, respectarea unei ordini a ideilor. calitatea materialului utilizat: se poate sesiza analizând sursele
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
school sau al unei management school; - experiențele de învățare cuprinse în programul terapeutic al unei școli speciale; - acele cursuri alese de către un learner care studiază într-o școală comprehensivă”10. „Decalogul curricular al lui Oliver” este important nu atât pentru completitudinea sa, ci mai ales pentru faptul că sugerează adevărul că orice formă sau tip de educație se bazează pe un anumit curriculum. Dar Oliver are în vedere numai varietatea impresionantă de curricula explicite. Există însă și curricula implicite (sau tacite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ai curriculumului propun „modele” și „scheme” ce pot fi circumscrise mult mai larg ideii de formare a omului pentru propria împlinire în societatea în care trăiește. Câteva astfel de proceduri de fundamentare sunt ilustrative pentru aspirația lor spre rigoare și completitudine în teoria curriculumului modern. 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)tc "12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks)" Cercetătorii precum C. Tyron, J.W. Lilienthal (1950) și R.J. Havighurst (1953) au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reflectării, adică în planul percepției, al reprezentării și al noțiunilor. Acțiunea umană are patru proprietăți primare: a. nivelul la care se efectuează (acțional în plan exterior cu obiectele, în planul verbalizării, interior la nivel mental); b. măsura generalizării acțiunii; c. completitudinea operațiilor efectiv îndeplinite; d. măsura automatizării acțiunii. Etapele învățării acțiunilor mentale sunt: familiarizarea cu sarcina; etapa constituirii reprezentării preliminare a sarcinii; execuția acțiunii, maturizarea ei; trecerea acțiunii în planul vorbirii cu glas tare, fără sprijinul obiectelor; transferarea acțiunii din plan
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
redresare, în orice moment, după unele acțiuni care au eșuat. Fiecare mecanism de protecție trebuie să realizeze obiectivele pentru care a fost conceput. Eficiența lui nu trebuie să depindă de prezumții false privind imposibilitatea atacării sistemului. El trebuie să demonstreze completitudine, ceea ce se va concretiza printr-o funcționare normală la orice eventuală amenințare, corectitudine, prin oferirea răspunsurilor anticipate, îndeosebi atunci când s-ar înregistra intenții frauduloase sau s-ar produce erori în utilizare. Mecanismul perfect trebuie să fie cât mai simplu posibil
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de-al patrulea se referă la disponibilitatea resursei pentru alți jucători. Dacă un document secret intră în posesia unui jucător, valoarea câștigată de acesta este imensă, mai mare decât era la proprietar. Al cincilea factor evidențiază integritatea resursei, ceea ce înseamnă completitudine, corectitudine, autenticitate și calitate în ansamblu. Dacă un atacant transmite pe canalele de televiziune ale altei țări informații prin care aceasta din urmă este discreditată este un avantaj real al atacantului. Al șaselea factor se referă la factorul timp. Valoarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
influent al clasicismului în curs de constituire, și de autorul tratatului Despre sublim, pe care P. îl consideră „fără rival în Antichitate și unul din marii critici ai tuturor timpurilor”. În ansamblu, scrierile lui P. demonstrează vocația sa enciclopedică spre completitudine, aspirația umanistă și universalistă de îmbrățișare a unor domenii înrudite, în vederea reconfigurării unei imagini - pe cât posibil - vaste asupra spiritualității lumii antice. SCRIERI: Tacite et Tibère. Une contribution à l’étude du portrait dans l’historiographie latine, București, 1932; Recherches sur
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
au fost selectate pentru faptul că lasă să transpară cu claritate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Din acest motiv, am considerat inoportună comentarea valorii lor de adevăr în calitate de ipoteze explicative particulare. De la început este necesar să fac o precizare asupra completitudinii analizei propuse în această carte. Nu stă în intenția mea să sugerez cititorului că ceea ce este prezent aici reprezintă toate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Ele sunt, după părerea mea, cele mai importante, cu două excepții majore. În primul rând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ridicată la explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale; factorii cauzali incluși într-o anumită listă ne dau o explicație cvasicompletă a fenomenului efect sau este nevoie să mai includem și alți factori? O tehnicăuzuală pentru estimarea măsurii în care o mulțime de factori, luați împreună, explică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
marii varietăți a sistemelor sociale, cât și a comportamentelor diferențiale ale acestora. Schema funcțională extinsă propusă aici pune în evidență tocmai mecanismele prin care condițiile exterioare produc schimbări în comportamentul sistemelor. Schema funcțională extinsă oferă în același timp posibilitatea estimării completitudinii unei explicații sociologice. O explicație strict funcțională, care ia în considerare doar dinamica internă a sistemelor sociale, este puțin productivă. Ea trebuie completată cu stabilirea modului în care respectivul sistem este determinat de mediul său de existență, deci cauzal. Din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționării sale etc. Funcțiile externe și interne devin finalități care guvernează întreaga organizare și dinamică a sistemului. Primul pas deci în analiza sistemelor finaliste îl reprezintă identificarea finalităților externe și interne. Intervine aici un nou postulat al analizei funcționale: postulatul completitudinii funcționale. Conform acestui postulat, un sistem orientat finalist tinde să se autoorganizeze, constituindu-și toate elementele de care funcționarea sa are nevoie, care răspund la toate cerințele sale funcționale. Desigur, de multe ori, sistemele nu sunt funcțional complete. Incompletitudinea lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
particulare: a) Caracterul dat, neproblematic al formulării problemei. Problema care urmează a fi soluționată este dată în mod natural sau formularea ei este neproblematic corectă. Nu există nici o îndoială cu privire la corectitudinea formulării respectivei probleme și nici cu privire la importanța soluționăriiei. b) Completitudinea listei de soluții alternative. Mulțimea soluțiilor posibile între care urmează să aibă loc alegerea, chiar dacă nu este dată de laînceput odată cu problema, va fi definită exhaustiv înainte de decizie. Această presupoziție este esențială. Să presupunem o problemă X care are soluțiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe cea de-a patra, nu mai există principial nici o garanție că va fi aleasă soluția cea mai bună: soluția neformulată nu are principial nici o șansă să fie aleasă, deși ea are șansa de a fi cea mai bună. c) Completitudinea evaluării soluțiilor alternative. Se presupune că subiectul deține toate criteriile de evaluare, ierarhizate clar în funcție de importanța lor; că el dispune sau poate obține toate cunoștințele teoretice și empirice necesare evaluării soluțiilor și că va fi deci capabil să le ierarhizeze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
empirice necesare evaluării soluțiilor și că va fi deci capabil să le ierarhizeze într-o modalitate clară. Lipsa unor criterii sau cunoștințe suprimă automat garanția selectării soluției celei mai bune. 2. Universul este strict determinist. Prima presupoziție se referă la completitudinea cunoștințelor. Cea de-a doua este de ordin ontologic. Universul în care decidentul urmează să utilizeze decizia este guvernat de legi stricte, fiind în consecință previzibil în mod absolut. Această presupoziție se referă la interacțiunea dintre decizie și univers. Valoarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lucrează cu ele în aceeași manieră ca în primul model. Calculul cu probabilități este tot atât de riguros ca și calculul cu variabile strict deterministe. Din acest motiv, modelul deciziei probabiliste se fundează pe presupozițiile primului model (caracterul neproblematic al formulării problemei, completitudinea listei de soluții alternative și completitudinea evaluării acestora), renunțând doar la presupoziția caracterului strict determinat al universului. În fapt, primul model ar putea fi considerat mai mult un caz particular, limită a celui de-al doilea. Și anume, cazul în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca în primul model. Calculul cu probabilități este tot atât de riguros ca și calculul cu variabile strict deterministe. Din acest motiv, modelul deciziei probabiliste se fundează pe presupozițiile primului model (caracterul neproblematic al formulării problemei, completitudinea listei de soluții alternative și completitudinea evaluării acestora), renunțând doar la presupoziția caracterului strict determinat al universului. În fapt, primul model ar putea fi considerat mai mult un caz particular, limită a celui de-al doilea. Și anume, cazul în care probabilitatea evenimentelor este egală cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lumea reală sau chiar de o aproximare rezonabilă a unei asemenea raționalități obiective”. O a doua limită: modelul analitic se fundează pe presupoziția integrabilității logice a cunoștințelor. Conform acestei presupoziții, cunoștințele, așa cum există ele la un moment dat, indiferent de completitudinea și de gradul lor de incertitudine, sunt integrabile într-un calcul rațional riguros. În termeni mai generali, se presupune caracterul cumulativ neproblematic al cunoștințelor. Pentru a fi utilizate într-un calcul rațional, cunoștințele de care dispune decidentul la un moment
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trece la soluționarea ei, el va trebui să decidă asupra problemei înseși. Din cauza cunoștințelor sale limitate asupra situației din respectiva secție, cât și a presiunii timpului, el poate însă să accepte provizoriu formularea oferită, deși are multe incertitudini asupra ei. Completitudinea listei soluțiilor alternative. Modelul analitic al deciziei presupune în mod obligatoriu faptul că alegerea are loc pe baza unei liste complete de soluții alternative (Malița și Zidăroiu, 1980). Oricât de laborios ar fi calculul valorii diferitelor alternative, ierarhia obținută se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care nu a intrat în calcul sau chiar la gândul că ar putea să mai existe o asemenea alternativă. În cazul deciziilor reale, doar în mod excepțional se poate presupune că lista soluțiilor posibile de care dispune decidentul este completă. Completitudinea evaluării soluțiilor alternative reprezintă o altă exigență a modelului analitic. Această cerință înseamnă mai multe lucruri: • Decidentul deține un set complet de criterii de evaluare a soluțiilor. Cu alte cuvinte, el poate determina toate tipurile de semnificații importante. În fapt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analitic). Diferența constă mai ales în faptul că întregul proces decizional este cufundat într-o incertitudine persistentă: nici una dintre fazele sale nu se încheie cu o decizie certă; mereu subzistă îndoieli în legătură cu corectitudinea formulării și cu importanța atribuită problemei, cu completitudinea listei de soluții, cu criteriile utilizate pentru evaluarea lor, cu probabilitatea atribuită diferitelor semnificații și consecințe ale soluțiilor examinate, în fine, cu preferințele pentru una sau alta dintre soluții. Există trei particularități ale deciziei în condiții de incertitudine persistentă care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
principiile metafizice ale științei naturii? Afirmația care revine în cartea sa este aceea că princpiile metafizice ale științei naturii sunt elaborate prin „aplicarea” conceptelor și principiilor pure ale intelectului noțiuni empirice de materie 7. Tabela categoriilor este schema care asigură completitudinea metafizicii naturii corporale. Kant cercetează în Pmsn determinările conceptului de materie prin raportare la cele patru clase de concepte pure ale intelectului: cantitate, calitate, relație și modalitate. Iar în capitolul al treilea al Pmsn, intitulat „Principiile metafizice ale mecanicii”, el
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]