242 matches
-
était, partirait), acestea se explică prin "concordanța timpurilor", consecință a dependenței enunțiative a discursului indirect. Aceste forme în -ait nu au valoare temporală deictică; nu le interpretăm prin opoziție cu "prezentul" sau cu "viitorul", ci în legătură cu verbul regent al propoziției completive. Caracteristicile discursului indirect ridică întrebări cu privire la posibilitatea de a vorbi despre enunțarea celuilalt pentru a găsi un echivalent. Cel mai adesea, enunțătorul discursului indirect nu se mulțumește doar să traducă semnificatul a ceea ce citează, ci folosește și anumite expresii din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în așa fel încât să poată fi reperat un decalaj între discursul care citează și fragmentul citat. Și asupra acestui punct există divergențe semnificative între DD și DI. Discursul indirect este foarte constrâns, deoarece cere un verb regent pentru o completivă directă. Acest verb, al cărui sens marchează completiva ca discurs raportat, are o funcție dublă: indică faptul că există o enunțare și, astfel, conține oarecum un verb, "a spune"; specifică semantic această enunțare în diferite registre. A răspunde, de exemplu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un decalaj între discursul care citează și fragmentul citat. Și asupra acestui punct există divergențe semnificative între DD și DI. Discursul indirect este foarte constrâns, deoarece cere un verb regent pentru o completivă directă. Acest verb, al cărui sens marchează completiva ca discurs raportat, are o funcție dublă: indică faptul că există o enunțare și, astfel, conține oarecum un verb, "a spune"; specifică semantic această enunțare în diferite registre. A răspunde, de exemplu, o situează în raport cu o replică anterioară, în vreme ce a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
valoare a enunțătorului vizând caracterul bun / rău sau adevărat / fals al enunțului citat (a reproșa, a pretinde...). În acest sens, C. Kerbrat-Orecchioni propune următoarea schemă: Astfel, în Paul s-a plâns că am întârziat, Paul, enunțătorul discursului citat, evaluează negativ completiva care urmează. În schimb, în Paul a recunoscut că Jean a plătit, raportorul presupune adevărul propoziției citate. Această distincție nu trebuie să ne ducă în eroare: în ultimă instanță, raportorul este cel care traduce spusele citate drept o "plângere". Alegerea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tandrețe în gesturi; trăsături plăcute; galant în toate. Și ele însele ar fi fost judecate: nu din călătoria asta: lipsise el; afacerile de Stat îl rețineau într-o provincie al cărui nume ea îl uitase 216. În această serie de completive din discursul indirect, cititorul percepe (mai ales prin ritm) subiectivitatea locutorului citat, Psyché. De altfel, discursul raportat se desfășoară în maniera discursului indirect liber ("Ele ar fi fost... numele"), fără să se rupă de discursul indirect. De fapt, discursul indirect
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
locutorului citat, Psyché. De altfel, discursul raportat se desfășoară în maniera discursului indirect liber ("Ele ar fi fost... numele"), fără să se rupă de discursul indirect. De fapt, discursul indirect este intermediar între discursul indirect obișnuit și discursul indirect liber: completivele sunt separate de verbul de vorbire ("spune"), oarecum în apoziție față de grupul nominal "minciuni". Se întâmplă chiar să avem de-a face cu fragmente a căror construcție este clar hibridă; astfel, în acest fragment de Barbey d'Aurevilly în care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu circumstanțialul la fereastră (v.3) sau eu (v.4) cu spuse animalul, din culcușul părintesc gonit (v.5) Discurs indirect: o singură ocurență: Dama cu nas ascuțit răspunse că pământul / Era al ei, că-l ocupase prima (v.9). Completiva directă, subordonată unui verb de comunicare este supusă concordanței timpurilor (era). Discurs indirect liber: fragmentul care cuprinde versurile 11-12 poate fi interpretat ca discurs indirect liber. Nu poate fi discurs direct de vreme ce există un imperfect (asta era) în locul prezentului și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
indirect liber: fragmentul care cuprinde versurile 11-12 poate fi interpretat ca discurs indirect liber. Nu poate fi discurs direct de vreme ce există un imperfect (asta era) în locul prezentului și o non-persoană (el însuși) în locul unei alte persoane. În lipsa unei structuri specifice completivei și a unui verb introductiv, așa cum cele două versuri sunt intercalate între discurs direct și discurs indirect, fiind ambele atribuite nevăstuicii și cum nici nu introduc o ruptură în argumentarea celei din urmă, suntem îndreptățiți să îl interpretăm în termenii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poate fi concretizată, în propoziție, printr-o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect propoziție subordonată subiectivă; * nume predicativ propoziție subordonată predicativă; * atribut propoziție subordonată atributivă; * complement direct propoziție subordonată completivă directă; * complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă; * complement circumstanțial de loc propoziție subordonată circumstanțială de loc; * complement circumstanțial de timp propoziție subordonată circumstanțială de timp (temporală); * complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod; * complement circumstanțial de cauză propoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect propoziție subordonată subiectivă; * nume predicativ propoziție subordonată predicativă; * atribut propoziție subordonată atributivă; * complement direct propoziție subordonată completivă directă; * complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă; * complement circumstanțial de loc propoziție subordonată circumstanțială de loc; * complement circumstanțial de timp propoziție subordonată circumstanțială de timp (temporală); * complement circumstanțial de mod propoziție subordonată circumstanțială de mod; * complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză (cauzală); * complement
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de specialitate. * adjectiv pronominal nehotărât: Este receptiv față de opinia/ oricărei persoane este de specialitate. * adverb relativ: Mi-a plăcut felul/ cum a rezolvat problema. * adverb nehotărât: Ca recompensă, primești o vacanță/ oriunde îți dorești. COMPLEMENT DIRECT complement direct propoziție subordonată completivă directă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie un e-mail.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite-l pe tata! regent de tip verbal: * verb tranzitiv: Scrie/ ce i-ai cerut.; * interjecție predicativă cu valoare tranzitivă: Uite/ ce ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a câștigat. * adjectiv pronominal relativ: A aflat/ care premiu a fost cel mai disputat. * pronume nehotărât: Crede/ orice îi spui. * adjectiv pronominal nehotărât: Crede/ orice poveste îi spui. * adverb relativ: Știe/ cum să procedeze. COMPLEMENT INDIRECT complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Spune-i vestea! * interjecție: Halal de ei! * adjectiv: El este capabil de muncă întreită. * adverb: El locuiește aproape de ai săi. regent de tip verbal: * verb: Spune vestea/ cui vrei! * interjecție: Halal/ de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cel mai drag. * pronume nehotărât: Spune vestea/ oricui s-ar bucura de ea. * adjectiv pronominal nehotărât: Spune vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
boieri, și pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână și după acela s-o dea împăratul." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) Complement direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul supin; (f) numeral distributiv; (g) pronume relativ; (h) numeral fracționar; (i) pronume interogativ. Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate completive directe: (a) "Știi de ce plouă? De aceea că Pământul e negru. El o roagă pe Ploaie să-l spele. Ploaia coboară din cer, îl spală și Pământul se face verde." (Spiridon Vangheli, Ploaia) (b) " Și totuși, te-am auzit de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c) numeralul ordinal al doilea; (d) substantivul întrebarea. Construiți un enunț care să conțină o propoziție subordonată atributivă despărțită prin virgulă de regenta sa. Complement indirect propoziție subordonată completivă indirectă Transcrieți complementele indirecte din textele de mai jos și realizați analiza lor morfologică: (a) "Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a) "Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-o zi pe chir Pisicovici, / Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gândit / Să o ia la picior, nu e de îndoit." (Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica) Construiți enunțuri în care propoziția completivă indirectă să fie introdusă prin: (a) conjuncția subordonatoare că; (b) pronumele relativ compus cei ce precedat de prepoziție; (c) adverbul relativ unde; (d) pronumele relativ cine în cazul dativ; e) adjectivul pronominal relativ câte. Complemente circumstanțiale Transcrieți complementele circumstanțiale din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele relativ cine în cazul dativ (însoțit de prepoziție). 6. (2 p.) Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi vrut să nu regrete nimic, însă, când trăirea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a gândi să fie la diateze diferite. 6. Se dă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și precizați-le felul (după toate criteriile). (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a vedea să fie la diateze diferite. 6. Se dă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regent; - observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării; - sintaxa propoziției și a frazei: predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă, atributul și propoziția subordonată atributivă, complementul direct și propoziția subordonată completivă directă, complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă, complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop; propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă; - enunțul, fraza; relaționarea părților de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]