233 matches
-
respectiv „Progresul mobilei”, se concurează cu îndârjire în plan profesional și sentimental, făcând totodată paradă de integritate (Mobilă și durere). Spectacolul devine o ilustrare adesea atroce a realității binecunoscute de public: corupția și demagogia funcționarilor din întreprinderile de stat, a complexaților și a proștilor „neînțeleși”, cu sofistica lor specială pe care o cred metafizică, a celor chemați a fi „tovarăși”, când nu sunt decât niște bieți oameni, cu vicii și prejudecăți transistorice. M. nu putea să ignore un tip de viziune
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
buni trebuie să-i ajute pe cei slabi și nu invers, cei slabi să-i distrugă pe cei răi pentru a-i Înlocui. Societatea trebuie să se Întemeieze pe valorile și normele morale, nu pe pulsiunile agresive ale unor categorii complexate și frustrate de indivizi revoltați. Formele sub care se poate prezenta prejudiciul, considerat ca acțiune psihomorală negativă, adesea ca violență mascată, sunt multiple. Le vom analiza succint În continuare. Aceste forme se diferențiază tematic, În raport cu intenția și cu obiectul asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective, complexată și marginalizată social, aflată În imposibilitatea de a se adapta, de a discerne Binele de Rău, cu o conștiință pervertită, incapabilă de a-i cenzura intențiile sau acțiunile, lipsită de simțul responsabilității. Acest tip de persoane nu pot rezolva raporturile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
picioare, sub un strat de frișcă, se lăfăie Obiectul, care-și freacă un călcâi cu piatra ponce. Se uită la poză și spune: ― Nici tu nu ești niciodată dezbrăcată. Îngheț, rămasă fără cuvinte. ― Ești complexată de ceva? ― Nu, nu sunt complexată. ― Atunci de ce ți-e frică? ― Nu mi-e frică. Obiectul știe că nu-i adevărat. Dar intențiile ei nu sunt malițioase. Nu Încearcă să mă pună la colț, ci doar să mă facă să mă simt În largul meu. Pudoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-i ghicească pe chip semne care să-l ajute să-i preîntâmpine vorbele. Constată că înfățișarea indică mai degrabă încăpățânare decât inteligență. Nici ochii nu sunt vioi, ci doar holbați. Gura, la rândul ei, are pliul de nemulțumire tipic indivizilor complexați. Iar ridurile de la baza nasului împart fața în două, în loc să contribuie la unitatea ei. Pufnește scârbit pe nări. Un prostănac! Însă viclenia îi țâșnește prin toți porii. Spune cu severitate: — Manifestările astea ridicole de slugărnicie vin de la celti beri. Observă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în cale: un opaiț mic, compact, din lut negru smălțuit. Își încleștează degetele pe el, până când orificiul prin care iese fitilul îi plesnește în palmă. Ceva mai ușurat, i se adresează pe un ton de reproș lui Vittelius: — Handicapatul ăsta complexat o să pună să-i biciuie fără nici un motiv. — Numai dacă se lasă pe tânjală sau se eschivează, încearcă procuratorul să-l liniștească. Instructorul se revoltă: — Ce te-a apucat de ntoarcem totul cu curu-n sus? Vittelius murmură: — Tu ai ceva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tenul roșcovan și o atitudine În același timp inteligentă și prietenoasă. El era lung, avea fața unghiulară, ceea ce-i dădea un aspect ușor răutăcios, iar ca atitudine era mai degrabă combativ și arogant. Ea prezenta Încredere, iar el adoptase rolul complexatului agresiv. — Eu am o problemă de etică, spuse Roxanne. Dacă te duci În Birmania, nu ai cum să eviți să nu contribui financiar la sprijinirea unui regim corupt. Aici interveni Marlena: — Roxanne are foarte mare dreptate. Atunci când ne-am Înscris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nebănuite la începuturile unei relații bazate pe instinct, instituția familiei va crea acele calități care sunt suportul iubirii. Atracția corpului va determina simpatii sufletești, considerație. Un om așezat și sentimental, ca Ibrăileanu, era firesc să apere familia. Și Amiel, alt complexat, jinduia după femeie și familie. În aceeași logică a contrarietății, de astă dată țintind precaritatea ființei umane, paradoxul ei, se includ câteva aforisme despre amor. Laconismul lor tensionează semnificația, violentată de incompatibilitatea logică aparentă. "În amor, omul se mulțumește cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vreme În simplă sociabilitate. Sammler trebui să se uite pe scrisori trimise de Bruch la Post, Newsday, Times, În care Îi ataca pe cei care le făceau recenziile muzicale. Iarăși partea gâlcevitoare, ridicolă a lucrurilor, iarăși Bruch cel mânjit grosolan, complexat, dat În stambă, bădărănos. Tocmai când Sammler voia să se odihnească. Să-și revină puțin. Să se pună În ordine. Iar spectacolul dadaist neastâmpărat, gutural al lui Bruch era contagios. Du-te, Walter, du-te odată ca să pot să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lor, nu a noastră. Noi pe vremea aceea eram așa de derutați și de nici încotro, că nu puteam visa ca Maastrichtul să ne privească. Expresia aquis comunitar nu exista în vocabularul nici unui român. Un elvețian, bărbat bine și cam complexat, mi-a spus: - Vai ce de filosofie știi! Venise la seminar pe banii lui și stătea în propria rulotă. M-a dus într-o seară la granița cu Franța s-o văd și eu pe aceea (tărâmul viselor tinereții noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
niște zâmbre și, exasperat, a luat cutia cu butoane în mână, a apăsat, și ecranul s-a luminat de o dezbatere focoasă între Le Pen și Beregovoie. În mine a explodat o mânie ucigătoare împotriva mea, care eram o țărancă complexată, a lui, cam sec la minte, dar care știa că acea cutie „drăcească” era o telecomandă, a Elveției, că e prea civilizată, a țării de origine, că m-a croit ignorantă și m-a făcut să frec concepte în loc de butoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
avea putere și dragostea lui nu era de ajuns. În ziua aceea m-am maturizat brusc, ireversibil. De mine depindea totul. „Băiatul trebuie să se mai cizeleze, să mai citească.” Asta era de făcut, va să zică. Ani de zile am trăit complexat că n-am citit destul, că nu sunt suficient de cizelat. Toată facultatea m-a marcat povestea asta. Și acum mă gândesc câteodată că încă nu am scăpat de acest complex. Cine mai știe... Așa că am început să citesc. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
marcat povestea asta. Și acum mă gândesc câteodată că încă nu am scăpat de acest complex. Cine mai știe... Așa că am început să citesc. Sunt vârste și lecturi, numai că eu, neavând cărți, la anumite vârste am scăpat anumite lecturi. Complexat, spre sfârșitul liceului, am sărit direct la Hegel și Simone de Beauvoir. Nu mă duceam nici la filme, nici la teatre („arta e animalitatea spiritului”, zicea Hegel, pe care îl citeam atunci), dar stăteam înțepenit în bibliotecă ore întregi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Dacă vreți să continuăm, poftiți. Și aici e un scaun. - Eu? Să vin eu la dumneavoastră? Ba pardon, eu sunt misogin! - Domnu’ senator, parafrazându-l pe tatăl meu, vă spun că bărbații se împart în trei categorii: feminiști, afemeiați și complexați. Dumneavoastră din ce categorie faceți parte? Nu am auzit decât paharele când a săltat masa din țâțâni. Apoi scrâșnetul de dinți și am mai văzut mâna neveste-si cum îl strânge de cot și-l așază îndărăt pe scaun. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
bocul, adică o unitate de măsură mică, mică, dar care stă tot timpul țonțoroi. Această unitate de măsură, a fost descoperită de contemporani, în urma cercetărilor aprofundate făcute de Băsescu, pentru a găsi cel mai pupincurist, cel mai obedient și mai complexat specimen, din România și fiindcă, vorba poetului, orice, trebuie să poarte un nume, după ce a fost descoperit, i s-a dat numele de Boc. Să știți de la mine, că Bocul este o unitate de măsură relativă deși, în general, dimensiunea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
prea înaltă pentru mine, cu buzele obosite de ruj și mâna încleștată de bara de aluminiu cu unghiile vopsite rubiniu spre mine, lasă să se ghicească sub hainele de iarnă, cojoc lung, cizme italienești, o fire mai degrabă abordabilă, în timp ce, complexată probabil de statura ei, își ține un picior flexat, cu genunchiul despicându-i poala cojocului. Două țărănci cu coșuri mari de plante medicinale, după ce-au aflat că ăsta era metroul pentru Piața Veteranilor, par să fi adormit pe scaunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
simțea stânjenită că locuiește în Chiba. Dacă era în întârziere, o aducea până aproape de școală un Mercedes Benz. Avea șoferul ei. Șoferul era ca scos ca din cutie și purta întotdeauna pălărie și mănuși albe. Și totuși, fata se simțea complexată. Poți să crezi așa ceva? Am dat din cap. — Eu eram singura din școală care locuia într-un loc ca Kita-Otsuka, în cartierul Toshima. La profesia părinților, la mine scria „librar“. Fetele din clasă mă invidiau pentru că, ziceau ele, pot citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
arat - așteptând mângâierea fulgilor de nea nici-un bâzâit în jurul felinarului - doar fulgi în zbor prima ninsoare - mama cerne mai cu spor făina de grâu după ninsoare - privind spectacolul un călător tăcut tot satul în alb - pe ultimul ram, cioara, cam complexată drum prin zapadă - cu toate gândurile mai luminoase desen de iarnă - pe lacul înghețat tot felul de linii ninge pe alei - dispre felinare altă lumină tablou neterminat - doar luna-i colorată în noaptea ninsă gerul de iarnă - în geam la
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
am, de prea puține să mă îndoiesc, dragă P'ea". Așa mă spovedesc eu lui P'ea, și tuturor celor care vor să creadă le spun că asta-i lumea în care trăim și eu cu multă și îndurerată și complexată relație cu ea mă întrețin, cu ochiul trag la fetele cum goale se arată și dansează, între două premii, la Bingote, la TV, și nu aș putea zice că nu mă încearcă ispita. Asta nicidecum n-aș putea spune. Pe
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
atâția ani de conviețuire... Ați cunoscut-o? ― Nu. ― E o femeie ștearsă, măruntă, prost îmbrăcată, indiferent de ce pune pe ea. Și totuși Panaitescu o adora. Ciudat, nu? Trebuie să ajungi la vârsta mea ca să poți înțelege lucrurile astea. Maiorul zâmbi complexat. ― Vă răsfățați? ― Sînteți amabil... ― Vorbeați de un anumit gest... ― Da. Vroia să-i pregătească o surpriză. Acum e la Praga, mi se pare, într-o excursie cu O. N. T. Panaitescu și-a amintit că admirase recent la Consignația o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
noastre se vizitau și ne-ajutam așa, într-un fel. Adică, eram uniți. Pe urmă, nu le-a mai convenit la niște oameni cum arătam noi acolo. Cei de la Siguranță nu le mai convenea, ei se simțeau și ei acuma complexați. Alergam... Ne măsura și cât alergăm, ce, cât puteam să alerg. Vreau să vadă în cât timp m-a perfecționat, în cât timp a făcut din mine așa. Adică, ei mă știau cum am venit în pușcărie și, după aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bani? (Degetul arătător al bărbatului se ridică în aer, seamănă acum cu un professor aflat în fața clasei, așteptând răspunsul la o întrebare foarte important). - Îți spun eu, drăguță, fiindcă nu-i pot obține sub nicio formă din propriul scris. Niște complexați. Pe bune, ce dracu` s-o mai lungim? Nu știu de ce stai cu el. Vă regulați în trei, tu, el și windows-ul lui Bill Gates? - E bun la pat. - Și atunci de ce vii la mine ca o mâță în călduri
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cu masculinitatea însăși. Da, Domnișoara ri reușea să mă transforme într-un fel de supererou erotic doar prin excitarea unora dintre punctele nevralgice ale imaginației. eu, care în viața mea de bărbat fusesem mai degrabă mediocru și stîngaci, timid și complexat, prudent și precaut, deveneam, propulsat de jocurile Domnișoarei ri, o veritabilă declanșare de pasiune naturală, eram o fereastră prin care dădeau buzna, în Domnișoara ri, forțe venind de dincolo de mine. Iată de ce cînd am auzit fraza „vă interzic să mă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
noastre perceperi de sine. Atunci când suntem bine văzuți, acceptați, susținuți, ne crește respectul față de noi Înșine, suntem mulțumiți de sine și Încercăm să scoatem la iveală ce e mai bun În noi, iar atunci când suntem marginalizați, jigniți, ofensați, devenim frustrați, complexați, ne izolăm și refulăm prin agresivitate. Sunt sentimente și reacții umane, pe care le putem controla mai mult sau mai puțin, și cu atât mai puțin atunci cînd e vorba de un copil, lipsit de experiență și de maturitate. Nu
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
se bucură uneori de toată grija și atenția familiei, sau este marginalizat, sau suferă de vreo boală ce nu-l lasă să se poată bucura ca și ceilalți copii. El este exclus cel mai adesea, poreclit, agresat fizic sau psihic, complexat, pus În imposibilitatea de a răspunde la fel de ușor ca și colegii lui la sarcinile ce i se dau. Și de aici și până la nefericirea lui nu e decât un pas pe care noi, cei etichetați drept normali, nu-l Înțelegem
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]