297 matches
-
de stat care să se justifice în mod democratic la nivel subnațional și supranațional. Efectul lor combinat, dacă este pus sub controlul cetățenilor, ar fi probabil îmbunătățirea eficacității și a legitimității instituțiilor statului teritorial și, încă mai pertinent, ar fi complicarea liniilor puterii politice, reducînd prin aceasta posibilitatea de manevră a unui singur stat-națiune și împiedicînd fantezia naționalistă a asigurării politice a națiunilor prin state suverane puternice care să fie pregătite, în principiu, să lanseze războaie contra vecinilor lor sau să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a ancorării), de la începutul secvenței descriptive, permite apariția unui gol. Operația de aspectualizare, prin care sînt introduse diferite aspecte ale obiectului, cunoaște cel puțin trei macro-aspecte care corespund unor trei macro-propoziții descriptive (după cum am arătat, pentru povestire, starea inițială, de complicare, de acțiune...). J.-M. Adam și A. Petitjean (1989) disting: "părțile" care alcătuiesc obiectul descris, "proprietățile-calități", ca dimensiunea, materia etc.; "punerea în relație-situarea", dominată de categoriile spațiului și timpului care pot stabili contactul între obiectul descrierii și alte obiecte. Operația
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a povestirii sub formă de "morală". [P1] este elementul declanșator al povestirii în care actorul A1 nu este identificat, nici numit: CINEVA, singurul predicat care îl definește pe A1 este un predicat funcțional (a face): "bătu". Astfel, propoziția narativă (Pn2) "Complicare" creează cititorului o așteptare: cunoscînd acum restul întîmplării, nu putem să nu citim această primă acțiune la un dublu nivel: a bate la ușă pentru a intra, dar și a bate în sensul de a agresa. Actorul anonim creează o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
într-un spațiu necunoscut pentru ca apoi să îi placă și să dorească să rămînă acolo. Trecerea de la primul la cel ce-al doilea paragraf este asigurată de conectorul DAR, care subliniază evenimentul declanșator al desfășurării acțiunii. A doua Propoziție narativă Complicarea este alcătuită din paragrafele 2 și 3. În acest punct apare anafora sau reluarea directă care asigură coeziunea celor două propoziții narative: (P3) Dar strălucirea blondă și natura independentă a lui Rosary o fac atît de diferită de tinerele portugheze
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
direct elementul declanșator al povestirii: DAR și ATÎT DE anunță o concluzie argumentativă superioară celei prezentate în primul paragraf. Ea este oferită de punctele de suspensie și de auxiliarul de aspect la forma negativă, marcînd începutul procesului (propoziția narativă 2: complicarea): "nu întîrzie să" = "începe să" (începerea procesului). Această concluzie superioară este eliptică și inferențele care ar putea fi formulate sînt legate de cod (un stereotip al romanului sentimental) și de imaginea de pe prima copertă (contextul). Modalitatea de a descrie funcționarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Secvențialitatea, în care progresia și reluarea-repetarea textuală sînt analizabile. b) Orientarea configurațională sau dimensiunea pragmatică a coerenței și a pertinenței (referința, enunțarea și orientarea argumentativă). Orientarea configurațională a textului Ea se manifestă astfel: Consideră cea de-a doua propoziție narativă (complicarea) drept un argument pentru o concluzie. Orientarea argumentativă a textului (proprie ultimei coperte) reprezintă funcția unei secvențialități, în cazul de față, narative. Consideră izotopia farmecului și a seducției drept fundament al organizării unei reprezentări ("macrostructură semantică", după J.-M. Adam
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mâinilor, servirea mesei). Se formulează propoziții cu cele trei noțiuni, dimineața, prânz, seara, care pot fi și scrise. Se confecționează o planșă gen ,,Orarul zilnic”, delimitându-se cele trei momente ale zilei, pe care elevii vor plasa jetoane/imagini corespunzătoare. Complicarea jocului: Redactarea în scris (sau redactarea verbală) a unui text care să prezinte în manieră succesivă, selectivă, aspecte esențiale privind orarul unei zile. ,,CÂND SE ÎNTÂMPLĂ ȘI DE CE?” Scop: Înțelegerea legăturilor diferitelor fenomene ale naturii și viața animalelor, a plantelor
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
condiții o imagine unei alte echipe. Se va stabili cerința ca fiecare din membrii echipei să ofere un jeton și fiecare să răspundă pentru obținerea unui jeton. Câștigă echipa care obține mai repede jetoanele corespunzătoare anotimpului pe care-l reprezintă. Complicarea jocului: Se împart la toți copiii ilustrații cu aspecte specifice anotimpurilor. Educatorul indică un anotimp prin ghicitoare (cântec sau poezie), iar copiii cu ilustrația corespunzătoare acestuia se ridică în picioare și răspund valorificând elementele din ilustrația primită. ,,JOCUL ANOTIMPURILOR” Observație
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
dat (de regulă, se începe cu anotimpul toamnă). Apoi, vor plasa jetonul în dreptul anotimpului potrivit. În partea a doua, se amestecă cele doisprezece cartonașe cu lunile anului. Un elev extrage un cartonaș, citește numele lunii și îl plasează anotimpului corespunzător. Complicarea jocului: Se împart elevilor cartonașe cu numele lunilor. Un elev ridică un cartonaș cu denumirea uni anotimp. La el vin cei trei copii care au pe cartonaș numele lunilor anotimpului respectiv. Se cere elevilor să așeze lunile anului în ordine
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
catedra, tabla), și precizând noțiunile spațiale folosite ,,lângă”, ,,pe”, ,,sub”etc. Apoi, elevii vor fi solicitați să urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masă/în fața mesei/în dreapta mesei etc. Complicarea jocului: Pe baza unor planșe/imagini, elevii vor fi solicitați să identifice poziții spațiale verbalizând cele intuite în imagini. Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Exemple: ,, Desenează norii sus”, ,,Desenează jos frunze căzute din
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
pe care le folosește cel care este reprezentat în imaginea din scrisoare (grădinar, medic, etc.) Apoi lasă pe o măsuță scrisoarea și trece la loc. Copilul care a fost poștaș va fi înlocuit de altul și astfel jocul se continuă. Complicarea jocului: Se numește un alt copil care să vină să descrie unealta sau produsul, după caz, din imaginea primită de colegul său în scrisoare. Se mai poate cere grupei de copii ca după ,,lecturarea” scrisorii să mimeze dacă se poate
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
rezolvate, omul își complică singur existența (lupta pentru căutarea de stimuli). Munca a devenit pentru maimuța goală din supertrib terenul de vânătoare al strămoșilor săi, deci aici trebuie să întâlnească stimuli și stimulare; dacă nu, inventează birocrația (înțeleasă ca o complicare inutilă generată de nivelul prea slab de stimulare). Sarcinile vânătorului preistoric erau variate și solicitante (volum ridicat și diversificat de stimuli); terenul de vânătoare al omului din supertrib este de multe ori monoton, oferind un registru sărac de stimuli (de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
intervențională. Dezvoltarea unor sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate acestei metode imagistice ar fi extrem de utilă. Prin fuziunea de tip ANGUS (angiografie și ultrasonografie intravasculară) și amplificarea mediilor virtuale de lucru modalitatea de a “urmări” inițierea, progresia și complicarea plăcilor de aterom precum și de a alege tipului adecvat de tratament (intervențional, chirurgical) devin perspective ale realității imediate 6. “Imagistica computerizată” reprezintă tehnica cea mai modernă disponibilă pentru efectuarea de studii prospective neinvazive asupra vaselor umane. Ea trebuie însă pusă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
necesitatea de a avea o imagine clară asupra elementelor care influențează asimetric și asincron evoluția aterosclerozei, o afecțiune despre care știm “totul și nimic” dar asupra căreia acești factori acționează în toate etapele sale de inițiere, de constituire și de complicare. Lista factorilor de risc continuă să se amplifice ca urmare a progreselor în înțelegerea mecanismelor celulare, subcelulare și moleculare care duc la constituirea și dezvoltarea plăcii de aterom. Statisticile (1995) arată că și în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
care o iubise pe doamna Zissu fusese de fapt căpitanul Sideri, tatăl Ilenei. Autorul caută prin această coincidență să justifice într-un fel elanul cu care Ștefan afirma, la începutul romanului, că numai dezlegarea tainei Zissu îi va aduce liniștea. Complicarea progresivă a discursului narativ prin apariția numeroaselor planuri secundare va fi atenuată spre sfârșitul părții întâi și în toată partea a doua a romanului printr-un proces invers, de intersectare a firelor epice. Încetul cu încetul, planul Vădastra este integrat
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
confuze și încărcate de subiectivitate ale lui Ștefan sunt ,,completate” de perspectiva obiectivă pe care o oferă intervenția naratorului. Există totuși un anumit echilibru în compoziția romanului, în ceea ce privește raportul dintre ambiguitatea discursului (generată atât de complexitatea temelor, cât și de complicarea narativă) și intenția autorului de a oferi cititorului o sinteză a întregii sale creații romanești. Găsim pe tot parcursul textului elemente care conturează o întreagă izotopie a aparenței și a posibilului. Folosirea frecventă a condiționalului optativ(,,sar putea întâmpla”; ,,ar
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
vedere următoarele cerințe: pregătirea jocului didactic; organizarea judicioasă a acestuia; respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic; respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivită; stimularea elevilor în vederea participării la joc; asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc; varietatea elementelor de joc (complicarea și introducerea altor variante de joc); Pregătirea jocului didactic matematic presupune: studierea atentă a conținutului acestuia, a structurii sale, a locului pe care-l va ocupa acesta în lecție; pregătirea materialului didactic necesar; elaborarea proiectului (planului) jocului didactic. În pregătirea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
buna desfășurare a jocului. Desfășurarea jocului didactic matematic cuprinde următoarele momente: introducerea în joc (discuții pregătitoare); anunțarea titlului jocului și a obiectivelor; prezentarea materialului didactic; explicarea și demonstrarea regulilor jocului; fixarea regulilor; executare jocului de probă; executarea jocului de către elevi; complicarea jocului; introducerea unor noi variante; încheierea jocului și evaluarea conduitei de grup sau individuală. Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcție de tema jocului. Când este necesară familiarizarea elevilor cu conținutul jocului, utilizăm ca primă fază o discuție cu efect motivator
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
și inventivitatea elevilor; să controleze respectarea regulilor; să observe comportamentul copiilor, relațiile dintre aceștia; să-i activeze pe toți la joc. În desfășurarea jocului este esențială activizarea conștientă de continuă căutare, de descoperire a soluțiilor, verbalizarea acțiunilor, exprimarea rezultatelor obținute. Complicarea jocului se realizează după ce se constată că întrg colectivul de elevi a executat corect elementele de detaliu. Pentru a asigura transferul deprinderii se pot introduce noi elemente de joc, sau se pot complica sarcinile jocului prin introducerea situațiilor problemă. Încheierea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
didactice este de cinci minute. La semnal, elevii încheie lucrul. Se va acorda câte un punct pentru fiecare floare corect completată. Câștigă elevii care au acumulat 6 puncte, corespunzătoare celor 6 flori. Recompensă: O floricică roșie pentru sarcina corect rezolvată. Complicarea jocului: Învățătorul propune elevilor o nouă sarcină de lucru: să ordoneze crescător numărul de petale rămas pe cele 6 flori după ce zmeul le-a distrus. Desfășurarea jocului: Învățătorul spune elevilor: „În grădina palatului, Zâna - Zânelor avea straturi cu flori multicolore
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
sistemului fizic studiat, dar și de neconcordanța cu realitatea. Teoria dezvoltată pentru noul model este iarăși confruntată cu datele experimentale și acceptată doar în măsura în care explică suficient de corect aceste date. În general, teoria mai perfecționată constituie o extindere și o complicare a celei anterioare. Prin mai multe astfel de etape se elaborează o suită de modele și teorii, tot mai perfecționate și mai conforme cu realitatea, fiecare nouă teorie conținând pe cea anterioară drept caz particular. Este posibil ca, la un
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mâinilor, servirea mesei). Se formulează propoziții cu cele trei noțiuni, dimineața, prânz, seara, care pot fi și scrise. Se confecționează o planșă gen ,,Orarul zilnic”, delimitându-se cele trei momente ale zilei, pe care elevii vor plasa jetoane/imagini corespunzătoare. Complicarea jocului: Redactarea în scris (sau redactarea verbală) a unui text care să prezinte în manieră succesivă, selectivă, aspecte esențiale privind orarul unei zile. 15 ,,CÂND SE ÎNTÂMPLĂ ȘI DE CE?” Scop: Înțelegerea legăturilor diferitelor fenomene ale naturii și viața animalelor, a
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
condiții o imagine unei alte echipe. Se va stabili cerința ca fiecare din membrii echipei să ofere un jeton și fiecare să răspundă pentru obținerea unui jeton. Câștigă echipa care obține mai repede jetoanele corespunzătoare anotimpului pe care-l reprezintă. Complicarea jocului: Se împart la toți copiii ilustrații cu aspecte specifice anotimpurilor. Educatorul indică un anotimp prin ghicitoare (cântec sau poezie), iar copiii cu ilustrația corespunzătoare acestuia se ridică în picioare și răspund valorificând elementele din ilustrația primită. ,,JOCUL ANOTIMPURILOR” Observație
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
dat (de regulă, se începe cu anotimpul toamnă). Apoi, vor plasa jetonul în dreptul anotimpului potrivit. În partea a doua, se amestecă cele doisprezece cartonașe cu lunile anului. Un elev extrage un cartonaș, citește numele lunii și îl plasează anotimpului corespunzător. Complicarea jocului: Se împart elevilor cartonașe cu numele lunilor. Un elev ridică un cartonaș cu denumirea uni anotimp. La el vin cei trei copii care au pe cartonaș numele lunilor anotimpului respectiv. 18 Se cere elevilor să așeze lunile anului în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
catedra, tabla), și precizând noțiunile spațiale folosite ,,lângă”, ,,pe”, ,,sub”etc. Apoi, elevii vor fi solicitați să urmărească ei înșiși un obiect în funcție de repere spațiale date sau alese de ei; de exemplu: mingea pe masă/în fața mesei/în dreapta mesei etc. Complicarea jocului: Pe baza unor planșe/imagini, elevii vor fi solicitați să identifice poziții spațiale verbalizând cele intuite în imagini. 25 Ei pot desena pe fișe elemente grafice plasându-se în anumite poziții. Exemple: ,, Desenează norii sus”, ,,Desenează jos frunze căzute
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]