270 matches
-
percepția directă a unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul prototipic percepției auditive, a auzi, impune mai multe constrângeri selecționale asupra complinirilor sale nominale: complementele verbului de percepție auditivă a auzi se pot realiza doar prin nume din clasa semantică "sunet" ca în exemplele (69)-(71), sau prin nume cu referință concretă, ca în exemplul (72), în care proprietățile [+Sonor]/[+Emisie de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri cu verbul a auzi în matrice sunt percepții directe, ca în contextul (73), sau mediate 104, ca în exemplele (74)-(75), în care se redă indirect un mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vorbitorului în ceea ce privește conținutul subordonatei. Enunțul de la (76) se poate parafraza astfel: (77) [...] nu cred că s-a întâmplat, dar nu știu sigur. 4.2.5.3. Tiparul [a auzi + GCompldacă] Ca și verbul a vedea, a auzi poate primi drept complinire o subordonată interogativă indirectă introdusă prin complementizatorul dacă. În această configurație se exprimă o percepție senzorială directă: (78) Nu aud [dacă sună telefonul]. ("Nu aud sunetul telefonului") Configurația este posibilă și cu un verb la viitor, sensul verbului glisând către
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Tresare puternic. 4.3. A SIMȚI, în structuri cu două argumente A simți are un statut aparte în rândul verbelor analizate, fiind nonspecificat cu privire la tipul de percepție exprimată. Verbul selectează doi constituenți obligatoriu lexicalizați, un nominal subiect [+Animat] și o complinire cu rol de obiect direct, care poate avea realizare nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte la fraise ' Acest desert are gust de căpșuni'. Miller și Lawrey precizează că apariția unui grup adjectival în poziția complementului este acceptată în unele variante regionale ale francezei din nordul Belgiei, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbului a suna se poate realiza printr-un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele predicativ al verbului a arăta. Sunt admise: (a) adjectivul (253) și adverbul (254), în variație: (253) Vocea lui sună prea pițigăiată și prea de copil. (www.tpu.ro) (254) Trebuie să recunosc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se află locutorul: (260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
singur nominal pe care îl așază în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe mai mulți piloni, cum ar fi egalitatea de tratament sau lupta Împotriva discriminărilor. În realitate, solidaritatea nu este doar națională, ci face apel și la rețele de benevoli sau la grupuri de Întrajutorare (self-help). Să fie vorba despre o „complinire de suflet”, despre o Întoarcere la modalități de ajutorare și susținere mai puțin statale ca răspuns la eșecul sau la limitele, În special de natură financiară, ale sistemelor de redistribuire considerate prea birocratice, prea costisitoare și care nu mai corespund
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secolele următoare (cf. Vasiliu, 1965). Pierderea acordului în caz este mult mai frecventă la adjectivul participial (decât la cel propriu-zis) datorită caracterului verbal al acestuia. O explicație bună a acestui fenomen găsim la Gruiță (1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
locală a verbului (structura vP), configurație care trebuie să interacționeze cu semantica internă a verbului. Pană Dindelegan (2003a: 103) prezintă trei tipuri de accepții ale tranzitivității, cuprinzând și concepția tradițională: (a) trăsătură lexico-sintactică a verbelor/a predicatelor, constând în necesitatea complinirii semantice printr-un obiect; (b) trăsătură strict sintactică, manifestându-se prin capacitatea de apariție a verbului în contextul unui obiect direct, context specificat prin mărci proprii fiecărei limbi; (c) trăsătură logico-semantică actanțială/argumentală, constând în capacitatea verbului/predicatului de a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt exprimate de Neamțu (1986), care pledează pentru interpretarea ca predicat verbal în toate aparițiile și de Pană Dindelegan (2008f [2005]: 294−295/289, în GALR II), care oferă argumente pentru interpretarea ca predicat nominal și în construcțiile cu o complinire locativă, deși soluția din GALR este cea tradițională (a fi existențial, noncopulativ se construiește cu un circumstanțial de loc). Neamțu (1986) demonstrează că predicatul nominal are un caracter neunitar, la nivel atât gramatical, cât și lexico-semantic și contestă încadrarea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nu este simplu, dar autorul are doza de sagacitate necesară care să confere aforismelor un rating sporit de interes, chiar atunci când o face à rebours. "Pe când o Declarație universală a datoriilor omului, se întreabă gândindu-se, desigur, la nevoia unei compliniri a celei ce statornicește drepturile fundamentale" (p. 158). Sau: "Lozincă postdecembristă: Moarte intelectualilor! Noroc că nu prea mai sunt" (p. 180). Evident, indignarea putea căpăta și alte determinări. Se vede că autorul nu privește lumea românească pasiv, ci se tulbură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1334 Acțiunea vânzătorului pentru complinirea prețului și a cumpărătorului, pentru scăderea prețului sau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului. (Cod civil 1327 și urm.).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
norme, fiind cuprinse în Codul silvic, deci într-o lege organică, n-ar putea fi complinite decât tot printr-o dispoziție cuprinsă într-o lege organică. Altfel se încalcă dispozițiile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituție. Iar fără complinirea normelor prevăzute la art. 97 alin. 1, 2 și 4 și la art. 98 alin. 1, 2 și 4 din Codul silvic, acestea rămânând norme incomplete, care nu pot fi aplicate decât cu încălcarea principiului legalității incriminării, fiindcă nu poate
DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124416_a_125745]
-
declarat, iar al celuilalt mai mare, se va face compensație între prețul excedentului și prețul lipsei, și acțiunea vânzătorului pentru adăugire sau a cumpărătorului pentru scădere de preț va fi supusă regulilor mai sus stabilite. Articolul 1334 Acțiunea vânzătorului pentru complinirea prețului și a cumpărătorului, pentru scăderea prețului sau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului. (Cod civil 1327 și urm.). Articolul 1335 Pericolul total sau parțial al lucrului vândut, mai înainte de predare, se judecă după regulile
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsă. Articolul 25 Informații suplimentare Dacă informațiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezenței legi, se va cere complinirea informațiilor necesare și se va putea fixă un termen de evidentă pentru obținerea acestor informații. În această situație, dacă instanța va institui o măsură procesuală de natură să prevină dispariția persoanei reclamate, aceasta va putea fi pusă în libertate. Articolul
LEGE nr. 296 din 7 iunie 2001 privind extrădarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135082_a_136411]
-
declarat, iar al celuilalt mai mare, se va face compensație între prețul excedentului și prețul lipsei, și acțiunea vânzătorului pentru adăugire sau a cumpărătorului pentru scădere de preț va fi supusă regulilor mai sus stabilite. Articolul 1334 Acțiunea vânzătorului pentru complinirea prețului și a cumpărătorului, pentru scăderea prețului sau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului. Articolul 1335 Pericolul total sau parțial al lucrului vândut, mai înainte de predare, se judecă după regulile generale ale obligațiilor convenționale. Secțiunea
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
de natură a determina identitatea și naționalitatea să. ... Articolul 13 Informații suplimentare Dacă informațiile comunicate de partea solicitanta se dovedesc insuficiente pentru a permite părții solicitate să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezenței convenții, aceasta din urmă parte va cere complinirea informațiilor necesare și va putea fixă un termen pentru obținerea acestor informații. Articolul 14 Regulă specialității 1. Persoană care va fi predată nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deținută în vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranță, nici
CONVENŢIA EUROPEANĂ DE EXTRĂDARE*) din 13 decembrie 1957 (*actualizată*) (*actualizată până la data de 24 iunie 2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141745_a_143074]
-
fondului funciar. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care să reiasă incidența acestor dispoziții. 5. Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare. Ținând seama că legiuitorul a avut în vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea nerestituite cuprinsă la art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
NORME METODOLOGICE din 17 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145677_a_147006]
-
vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea nerestituite cuprinsă la art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată, rezultă că domeniul de reglementare al ordonanței are și caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri aflate în intravilanul localităților atât la data preluării abuzive, cât și la data adoptării
NORME METODOLOGICE din 17 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145677_a_147006]