399 matches
-
de aceeași durată. La 5 februarie 1922 i se încredințează guvernul lui Antonio Maria da Silva, care reușește să se mențină la putere aproape doi ani. Cum se explică misterul acestui record ministerial? Antonia Maria da Silva este un vechi complotist și creatorul "artileriei civile" din ultimii ani ai Monarhiei. El va înarma mai târziu și va dirija din umbră "Legiunea Roșie", formidabilă organizație comunistă, cu care vor avea de luptat toate guvernele și chiar dictatura militară. Faptul că se poate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
căpitanului Jaime Baptista, care evadase de curând din fortul Elvas, unde fusese închis laolaltă cu ceilalți șefi ai insurecției din aprilie. Noua rebeliune militară se prăbușește, ca și cea din primăvară, datorită șovăielilor anumitor elemente care juraseră să urmeze pe complotiști, dar care în ultimul moment renunță la insurecție. Lupta cu gărzile republicane și regimentele loiale Guvernului e scurtă, iar șefii insurecției se predau înțelegînd zădărnicia unei rezistențe prelungite. La guvern se află din nou, de la 30 iunie, Antonio Maria da
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
răsunătoare biruință a revoluționarilor. Acuzații se apără în fața unei săli pline, entuziaste, care subliniază prin ropote de aplauze o mărturisire de credință naționalistă, orice șarjă împotriva ticăloșiei politicienilor. Generalul Carmona se transformă din acuzator în apologet. Juriul achită pe toți complotiștii, care se pot întoarce la unitățile lor și-și pot relua activitatea revoluționară. Citirea sentinței dă prilej la scene patetice. Generalii judecători au toți lacrimi în ochi și se putea citi pe figurile lor regretul de a nu fi luat
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fuseseră închiși șefii insurecției eșuate de la 18 aprilie, închisoarea devenise peste noapte centrul noii revoluții. Ofițeri de legătură între diferitele nuclee veneau și plecau cu ordine, fără ca totuși comandantul fortului Elvas să îndrăznească să se opună. După achitarea și eliberarea complotiștilor, centrul mișcării insurecționale se strămută la Lisabona. Aproape în toate garnizoanele ofițerii se angajează, prin declarații scrise, că se vor revolta îndată ce vor auzi semnalul. Șeful insurecției era generalul Alves Rocadas. Și când pretutindeni se aștepta, dintr-un moment în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
izbucnirea revoluției, generalul erou Gomes da Costa, fostul comandant al corpului expediționar portughez în Flandra. Se hotărăște ca mișcarea să fie dezlănțuită în Nordul țării, la Braga. Ultimele pregătiri au loc în casa fruntașului integralist Manuel Murias, unul din puținii complotiști care înțelegeau adevăratul sens al revoluției. Murias hotărăște în cea mai mare taină itinerariul generalului Gomes da Costa până la Porto. Care nu-i fu însă mirarea când, o jumătate de ceas în urmă, primul cunoscut care-i iese înainte la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Afonso Costa își trăia ultimii săi ani în străinătate, pierzîndu-și lent inteligența și prestigiul. Antonio Maria da Silva, tehnicianul societăților secrete, era când expulzat, când îngăduit să se întoarcă în țară, și pus sub supraveghere, îmbătrînea. Era depășit de alți complotiști, mai abili, de școală nouă, comunistă. Bătrânul Bernardino Machado, care era un bătrân venerabil când aderase la republicani, continuă să trăiască, nonagenar, la proprietatea sa din Nordul țării. Nu recunoaște dictatura. Nu recunoaște pe Salazar. Nu recunoaște nimic ce s-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu violența ei, cu asprimea, cadențele ca de echitație, dar înțelege că este responsabil în felul său de rolul important al lui Privett-Clampe și al englezilor în general, așa că-i acordă toată atenția, sperând să-i pătrundă secretul. Între timp, complotiștii încearcă să găsească o cale de a-l introduce pe fotograf în rezidență, dar după ce unul din câinii doamnei Privett-Clampe îl atacă, pentru că se furișa printre răsadurile de flori, refuză să mai încerce. Oricum, din moment ce maiorul (care, pretinde Flowers, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În această carte, formule de alchimie? — Sunt poeme pe care le scriu câteodată. — Poeme interzise și eretice? Subversive? Ea Îl privește cu un aer bănuitor, dar Khayyam se apără râzând: Nu, de ce te gândești la asta? Am eu sufletul unui complotist? Nu sunt decât rubaiate despre vin, despre frumusețea vieții și despre zădărnicia ei. — Tu, rubaiate? I-a scăpat un strigăt de neîncredere, aproape de dispreț. Rubaiatele aparțin unui gen literar minor, ușor și chiar vulgar, potrivit pentru poeții mahalalelor. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
rușilor de lângă Iași, în frunte cu un soviet condus de Roschal, au devenit deosebit de puternice. S-a plănuit asasinarea generalului rus Scerbacev, detronarea regelui Ferdinand și introducerea regimului bolșevic în România. Și generalul rus, și generalul Berthelot insistau pentru dezarmarea complotiștilor. „Profitând de armistițiu, Marele Cartier adusese în jurul Iașilor, ca să fie, o divizie întreagă românească de pe front. Guvernul ezita, totuși, să ordone o măsură care ar fi putut să însemne începerea unui război între noi și ruși. Era, într-adevăr, o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
imperială atât de tare probabil, încât să dezvăluie acea ură cu intenția de a-l folosi pe noul venit împotriva tânărului împărat. Și dacă s-ar dovedi că nu dorește să se implice în mod conștient, ce ar face atunci complotiștii? Ar hotărî că trebuie redus la tăcere? Era posibil, dar foarte puțin probabil. Pentru că, dacă ar fi capabili de crimă, atunci ar fi mai simplu să-l ucidă pe băiat și să dea vina pe acest individ străin, misterios, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
tăcere? Era posibil, dar foarte puțin probabil. Pentru că, dacă ar fi capabili de crimă, atunci ar fi mai simplu să-l ucidă pe băiat și să dea vina pe acest individ străin, misterios, care fusese adus la bord împotriva sfatului complotiștilor. Cam asta putea fi treaba. Gosseyn își dădu seama că zâmbea cu amărăciune. Adevărul era, gândi el, că ar trebui timp ca lucrurile să ia amploare. Așa că răspunsul său preliminar trebuia să fie... Întrebări. Prima întrebare pe care o puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Înscenări de tip „xe "Slansky"Slansky”. Chiar dacă nu se spune aceasta ad litteram, intențiile sunt transparente. În rezoluția ședinței, se decide: „Într-o ședință viitoare să se analizeze Învățămintele ce decurg pentru partidul nostru din procesul de la Praga al centrului complotist antistatal al lui xe "Slansky"Slansky și din acțiunea criminală a medicilor asasini, recent descoperiți În xe "U.R.S.S."U.R.S.S.”1. Existența unor asemenea planuri este confirmată și de alte surse. În aceastăperioadă, Securitatea Întocmea dosare pentru o serie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Alte voci" Istoricul Dennis Deletant (Ceaușescu și Securitatea..., 1995; dar și în România sub regimul comunist, 1997) nu creditează ideea conspirației externe sau interne decât ca tentative teoretice (și nu pragmatice) de înlăturare a lui Ceaușescu: „Importanța comploturilor și a complotiștilor de după revoluție a întrecut cu mult semnificația avută înainte” (Deletant, 1995, p. 320). În schimb, admițând concret ideea de revoluție (cu toți stimulii ei posibili), el creditează și o încercare de contrarevoluție pro-ceaușistă după 22 decembrie, care a fost însă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
neutralizat conspirațiile, le-a înfrânt și le-a dejucat. Forța dominantă a acestei revoluții a fost internă, respectiv „muncitorimea română” (autorul insistă pe această formulă, pe care o exaltă), care, ieșind masiv în stradă, a dejucat orice posibil scenariu al complotiștilor, fiindcă (și urmează argumentația bizară) „a dat unei lovituri de stat amploarea și dimensiunile unei revoluții autentice” (p. 211). Cu alte cuvinte, revoluția a confiscat complotul (extern, intern) și nu invers! Revoluția este cea care a preluat lovitura de stat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
complotului au fost Armata și trupele de securitate, care nu au purtat un război fratricid, apoi Ion Iliescu, acesta neacceptând să devină o marionetă a Occidentului; fiind un „bun român”, Iliescu a izbutit să scoată țara din plasa țesută de complotiștii occidentali (p. 211)! În această teorie susținută de Dan Zamfirescu este vizibilă râvna fostului istoriograf ceaușist de a se pune lingușitor în slujba noii Puteri, mulțumind cu teoria sa pe aproape toată lumea. De aceea, el construiește teza revoluției române care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mod special), dar și din URSS (și din alte țări foste comuniste, care, între timp, adoptaseră un regim democratic) sau din Occident (SUA, în mod special); un alt termen folosit în acuzațiile sale este acela de „acțiuni teroriste” ale presupușilor complotiști străini. Obsesia lui era însă un complot urzit de Ungaria (această obsesie îl va marca și pe unul dintre poeții săi de curte, Corneliu Vadim Tudor, liderul unui partid ultranaționalist, care va pretinde contrapunctic în revista România Mare, apărută în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
România) comandamente militare cu putere de organism politic, dar acestea au fost repede substituite de comitetele locale ale Frontului Salvării Naționale (p. 10). De aceea, în 22 decembrie și în zilele următoare s-a dat o luptă pentru putere între „complotiștii moscoviți” (Iliescu și grupul său) și „partida națională din Armată și Securitate” (p. 10). Sinuciderea (reală sau falsă) a generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
grupul său) și „partida națională din Armată și Securitate” (p. 10). Sinuciderea (reală sau falsă) a generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între Armată și Securitate, complotiștii pro-sovietici confecționând apoi diversiunea cu „teroriștii” presupuși a fi securiști pentru a adânci această ruptură; cel care a coordonat diversiunea „teroriști=securiști” a fost generalul Nicolae Militaru, care a și subordonat Securitatea față de Armată (p. 11), o complicitate specială având
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe „teroriști” sau securiști) - și atunci Elena Ceaușescu lansează întrebarea: „Mai avem noi puterea? Întrebați-i pe cei care au puterea” (p.76), adică pe cei care au dat lovitura de stat, se subînțelege, și care pentru cuplul Ceaușescu erau complotiști și trădători. În concluzie, la proces, Nicolae Ceaușescu renunță parțial la teoria complotului extern, pentru a se fixa pe ideea complotului intern, acuzând o lovitură de stat și indicându-l voalat pe Ion Iliescu și grupul său proaspăt instalat la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
înlăturarea lui Ceaușescu și numirea unui reformist pro-moscovit. Liderul avut în vizor de Măgureanu în 1971 este Ion Iliescu, tocmai fiindcă acesta era pro-moscovit, dar și fiindcă era marginalizat în ierarhia apparatciki-lor (chiar dacă un marginalizat moderat, precizează Vălenaș). În 1980, complotiștii decid și racolarea unor generali - din MApN, dar și din Securitate - pentru o posibilă răsturnare în forță a lui Ceaușescu, unii în calitate de complotiști activi, alții, pasivi. La jumătatea anilor ’80 s-ar fi prefigurat o acțiune în forță (cu arme
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pro-moscovit, dar și fiindcă era marginalizat în ierarhia apparatciki-lor (chiar dacă un marginalizat moderat, precizează Vălenaș). În 1980, complotiștii decid și racolarea unor generali - din MApN, dar și din Securitate - pentru o posibilă răsturnare în forță a lui Ceaușescu, unii în calitate de complotiști activi, alții, pasivi. La jumătatea anilor ’80 s-ar fi prefigurat o acțiune în forță (cu arme sofisticate), catalizată de prezența generalilor în complot, însă Ion Iliescu respinge planul, considerându-l periculos. Atunci când căpitanul de rangul I Nicolae Radu propune
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
I Nicolae Radu propune planul de torpilare a iahtului prezidențial de la Snagov, cu dictatorul la bord, Ion Iliescu respinge din nou atentatul, considerându-l aventurist și riscant. Din cauza ezitărilor sale, Iliescu va fi în cele din urmă marginalizat de către generalii complotiști. În 1987 este arestat Nicolae Radu, care se implicase într-un nou complot, iar câțiva generali (bănuiți de Ceaușescu a fi implicați în virtualul puci) sunt marginalizați. Din grupul operativ de odinioară rămân activi doar Ion Iliescu și Virgil Măgureanu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Liviu Vălenaș insistă pe ideea că au existat două ramuri ale conspirației: una militară și alta securistă, care s-au intersectat când și când, dar în general s-au desfășurat în paralel. O dată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, complotiștii români pro-moscoviți au primit acordul de a acționa (pentru aceasta ar pleda numărul mare de agenți sovietici și maghiari prezenți la Timișoara în ajunul și în timpul revoltei), dar posibilitatea complotului ar fi fost agreată și de SUA (care sprijinise disidența
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
exact, grupul condus de Virgil Măgureanu). Vălenaș acreditează ideea că Securitatea a fost cel mai puțin implicată în represiunea din decembrie 1989, unde rolul esențial l-ar fi avut Armata, considerând că Securitatea trecuse (in corpore, subliniază ziaristul) de partea complotiștilor în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Complotul intern și cel extern (internațional, cel puțin la Timișoara, rolul major avându-l URSS) s-au sprijinit reciproc. Concluzia lui Liviu Vălenaș este amplă și desfășurată pe puncte, motiv pentru care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
noaptea de 21 decembrie nu ar fi fost produse de Securitate, ci de Armată, care încă mai asculta de ordinele lui Ceaușescu. În cazul sinuciderii generalului Vasile Milea, Victor Loupan propune ipoteza potrivit căreia Milea ar fi fost împușcat de către complotiști, apoi în numele său ar fi fost dat ordinul ca armata să se retragă în cazărmi; și, nu în ultimul rând, că Milea a fost lăsat să moară (deși ar fi putut fi salvat) pentru a fi transformat în victimă și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]