609 matches
-
place să sperăm acest lucru. S-a evitat, în bună parte, riscul "provincializării culturii noastre", așa cum remarca compozitorul Ștefan Niculescu, directorul fondator al festivalului. Ediția recent încheiată? Mai mult decât cele precedente, aceasta a etalat absolut toate orientările actuale ale componisticii noastre. Ele aparțin, în egală măsură, orientărilor sfârșitului de secol. Cu toate simptomele, cu toate zbaterile și căutările acestuia. Căci postmodernismul epocii actuale se constituie într-un teritoriu vast al etalărilor de tot felul, de la tematismul generos al comunicării de
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
se străduiesc să recupereze esența (eidos-ul) despre care am vorbit mai înainte, tocmai prin disimularea acesteia? Chiar și Kandinsky face acest lucru prin arta lui abstractă. Și el disimulează formele, configurațiile, concretul imaginii - un fel de anamorfoză, specifică și creației componistice contemporane. Și, din acest punct de vedere, mi se pare interesantă concepția Areopagitului cu privire la disimulare. Nu era el de părere că "esența trebuie ascunsă" și că doar inițiații pot avea acces la ea? ...eu mă situez mai mult, dacă vreți
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Enescu. A fost primul muzician român care a ridicat rostirea muzicală a țării sale la nivelul circulației universale a valorilor. A intuit și a descoperit modalități specifice limbajelor muzicii noastre tradiționale, modalități pe care le-a consfințit în arsenalul mijloacelor componistice ale secolului. Atins de aripa geniului, a rodit atât pe tărâm muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
circulației universale a valorilor. A intuit și a descoperit modalități specifice limbajelor muzicii noastre tradiționale, modalități pe care le-a consfințit în arsenalul mijloacelor componistice ale secolului. Atins de aripa geniului, a rodit atât pe tărâm muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa componistică iese la iveală fiind antrenată în circuitul mare al faptelor umanității. Motivul? Indiscutabil este vorba de suflul umanist întremător, consolator, ce străbate întreaga creație enesciană. Chiar de la primele opusuri, de la lucrările începutului de secol, de la Octuor-ul pentru corzi, de la
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
lucrare enigmatică", asemeni și Intermezzi-lor op. 12: Nu știu prea bine ce este în spatele acestor muzici, sunt mai epurate, mai serene" spunea el. Considerând traiectoria muzicii enesciene în conștiința publică, Alain Pâris afirma cu același prilej, că rafinamentul, cultura gândirii componistice face ca muzica aceasta să nu poată deveni niciodată populară. "Rapsodiile, da! dar nu Enescu cel adânc; el nu trece ușor rampa, nu este o muzică de acces facil; este greu de înțeles și acceptat. Nu este o muzică pasională
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
Paris. Numărul pe luna iunie al aceleiași reviste îi consacra compozitorului Horațiu Rădulescu trei pagini generoase, o convorbire amplă; erau cuprinse extrase din partituri agrementate de o grafie multicoloră, geometrică, sugestivă, era prezentată discografia completă, principalele creații, succesiunea momentelor operei componistice începând cu acel impresionant Taaroa, op. 7, pentru orchestră, scris in urma cu peste trei decenii, și continuând până în zilele noastre cu tulburătoarea Sonata pentru pian, cea de a treia, op. 86, concepută în urmă cu trei ani și prezentată
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
fost prezentată cu concursul a patru muzicieni vienezi. Succesul de public a fost enorm. O zi mai târziu, la Institutul Român de cultură ŤTitu Maiorescuť, am avut bucuria de a-i fi găzduit muzica, de a-i fi comentat sistemul componistic, pe parcursul unei conferințe dedicate creației românești din cea de a doua jumătate a secolului trecut. Muzica sa are nevoie de un teritoriu apreciabil pentru a putea fi percepută la dimensiunile ei reale; mă refer atât la dimensiunile muzicale cât și
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
viu cu interpreții (unii, ei înșiși înarmați cu argumentele specializării) interesați în aprofundarea tehnicilor instrumentale vechi. Ele însă nu se puteau experimenta decât cu condiția dezvoltării meșteșugului construcției unor cópii cât mai fidele ale instrumentelor epocii respective. În vederea pătrunderii caracteristicilor componisticii și tehnicii, a concepțiilor și sensibilității muzicale pierdute au fost analizate minuțios manuscrise, tratate, literatura din jurul muzicii și s-a născut religia "Urtextului". Editorii înțelegând interesul de a servi noii orientări, au tipărit ediții științifice cât mai fidele surselor, eliberate
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
tinere, care au ars rapid, în trombă, ca niște artificii cum, de altfel, și sunt, căci ce altceva pot fi frunzele, iarba, vlăstarele pădurilor ce acoperă munții de creație muzicală savantă dacă nu arsenalul de tehnici și mijloace de producție componistică, aflate în permanentă combustie și într-o istovitoare reproducție. Uneori fantezii ale realității sonore, alteori realități ale fanteziilor componistice, cu toate au ars aidoma cunoștințelor dispuse și dirijate în vederea unor acțiuni fundamental perisabile, unor gesturi perimate încă înainte de a fi
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
fi frunzele, iarba, vlăstarele pădurilor ce acoperă munții de creație muzicală savantă dacă nu arsenalul de tehnici și mijloace de producție componistică, aflate în permanentă combustie și într-o istovitoare reproducție. Uneori fantezii ale realității sonore, alteori realități ale fanteziilor componistice, cu toate au ars aidoma cunoștințelor dispuse și dirijate în vederea unor acțiuni fundamental perisabile, unor gesturi perimate încă înainte de a fi înfăptuite. Așa au fost, bunăoară, procedeul gradualului, tractusului, reponului, antifoniei și a celorlalte tehnologii gregoriene, procedeul trochosului, centonizării, precum și
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
aidoma cunoștințelor dispuse și dirijate în vederea unor acțiuni fundamental perisabile, unor gesturi perimate încă înainte de a fi înfăptuite. Așa au fost, bunăoară, procedeul gradualului, tractusului, reponului, antifoniei și a celorlalte tehnologii gregoriene, procedeul trochosului, centonizării, precum și întregul cortegiu de principii componistice solidare muzicii bazantine, organumul ori conductusul Ars Antiqa-ei, izoritmia și izoperiodicitatea specifice Ars Novei, tehnicile contrapunctice ale Renașterii, principiul imitativ al fugii în Baroc, al sonatei omofone mono- ori bitematice în Clasicism și Romantism, oportunitățile dodecafonice ale Expresionismului, tehnica serială
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
și muzicile lor, întemeiate pe arhetipuri, sunt monumentale, dar au și atributul grației ori al sublimului, în timp ce mare parte dintre creațiile moderne și post-moderne, construite pe formule abstracte, convoacă doar fastul și grandoarea. Incendierea frunzelor, ierbii și vlăstarelor (a tehnologiilor componistice), crengilor și coroanelor (a curentelor estetice), trunchiurilor (a caracterului sacru) ori rădăcinilor (a surselor și arhetipurilor) au dus, inevitabil, la carbonizarea întregii păduri de muzică savantă, care se transformă astfel în fosile ale unei arte încrustată în durată, rămase și
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
se încheie cu o încercare a lui Franco Pulcini de a contura biografia și personalitatea lui George Enescu, spun încercare pentru că, pierdută în detalii nesemnificative, ea nu transmite esențialul. Și, dacă percepe refuzul compozitorului de a se ralia unei grupări componistice anume, atribuie greșit solitudinea sa stilistică (dépaysé, spune el) eclectismului și nu originalității profunde. Mai pot fi discutate unele detalii inexacte, dar evident intenția este bună. Câteva rânduri despre relația dintre Enescu și Italia completează acest veritabil simpozion.
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
este un simplu percuționist, ci un întreg ansamblu. "Game"-ul nu este doar un ansamblu, ci o adevărată orchestră. Pentru această orchestră am compus Luxuria, în care s-au aciuat puzderie de stiluri și atitudini estetice, de procedee și principii componistice. Un dezmăț care, administrat în doze mari, are efectul unei otrăvi, dar care livrată homeopatic se poate comporta aidoma unui vaccin capabil să amelioreze starea noastră de imponderabilitate, întreținută de continua schimbare de paradigmă, de turpitudinea forțelor centrifuge, cauzatoare de
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
prim-planul programului Festivalului, care a celebrat la această ediție aniversarea a 150 de ani de la nașterea marelui compozitor german. RadiRo 2014 a propus, pe durata celor opt zile de festival, un parcurs al celor mai reprezentative repere ale creației componistice a lui Johann Strauss. Concertele Festivalului RadiRo au fost preluate și retransmise pe platformele comune de schimburi de programe ale partenerilor Radio România din EBU (European Broadcasting Union) și ABU (Asia - Pacific European Union), cu un public potențial însumat de
Festivalul RadiRo s-a încheiat. Peste 8.000 de spectatori, cinci orchestre radio europene, 15 solişti şi dirijori invitaţi la Sala Radio [Corola-blog/BlogPost/92612_a_93904]
-
culturii noastre”, făcând trimitere nu numai la responsabilitățile deținute la vârf în viața culturală botoșăneană, ci și la evantaiul modalităților de expresie ale talentului ei: scrisul - poezie, proză, istorie literară, literatură pentru copii, eseistică, publicistică, dar și muzica - interpretare și componistică. Pornind de la adevărul unei relații strânse a Luciei Olaru Nenati cu Eminescu, “relație veche și vie, organică”, de la o puternică familiarizare cu scrisul eminescian, Victor Teișanu s-a bucurat să o descopere în articolele reunite în “Scrisori din prezentul meu
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
țară și de peste hotare, constituie un model de înaltă măiestrie artistică.” (Academia Română, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România); „Paul Constantinescu, făuritorul unor opere atât de valoroase se va afla pe piscul cel mai înalt al celor ce cu condeiul inspirației componistice au exprimat cu măiestrie nobile idealuri, sentimentele religioase și patriotice ale poporului român.” (Prof.univ.dr. Victor Giulea); „Proiectându-se luminoasă peste tenebrele care au curmat pâlpâitul vieții muzicianului, opera lui Paul Constantinescu devine, în tot ce are mai puternic și mai
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
în sufletele noastre. Nicolae Dumitrescu, critic și istoric literar, în alocuțiunea rostită a avut în vedere, în mod deosebit, creația literară, picturală și cinematografică a compozitorului, recunoscând totuși că partea cea mai interesantă a creației sale trebuie căutată în zona componisticii. Astfel au fost menționate lucrările de grafică, majoritatea expuse în muzeul care îi poartă numele, cronicile rimate în care au fost preluate valori folclorice întâlnite chiar în propria familie, poeziile intimiste, scrisorile către soția sa, care au valori expresive, autorul
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
Dumitru Avakian Compozitor, cercetător, profesor, Lucian Metianu este - de aproape două decenii și jumătate - stabilit în Elveția. Desfășoară în paralel o susținută activitate componistică și didactică la Conservatorul din Lausanne, la Institutul "Ribaupierre", unde a creat o veritabilă școală de compoziție. în ultimul deceniu și jumătate revine treptat în viața muzicală românească cu lucrări ce probează importanța sunetului drept semn, drept simbol ce transcende
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
sau laic în Evul Mediu românesc; de a fi actualizat interferențe muzicale în plan românesc și universal în epocile Renașterii și Reformei, Clasicismului, Romantismului și de construire a școlilor naționale moderne; de a fi consemnat cu probitate și pătrundere activitatea componistică, interpretativă, teoretică și pedagogică în contact cu care s-a aflat nemijlocit răspunzând astfel unui imperativ al propriei sale existențe. Datorită lui Viorel Cosma cunoaștem premisele activității atât de bogate cu care se identifică Ioan Căianu pe tărâmul creației și
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori înseriate și scalate între care se stabilesc relații urmând a căpăta sens și formă în discursul promulgat prin decizie componistică și afirmat în acțiunea vie a „rostirii”. Acest proces al interrelaționării dintre valorile spațiale se petrece de obicei inconștient, ca parte a unui complex de factori interdependenți funcțional, ale cărui resorturi interacționează în afara conștiinței actanților. Voința componistică (formativă) se aplică
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
promulgat prin decizie componistică și afirmat în acțiunea vie a „rostirii”. Acest proces al interrelaționării dintre valorile spațiale se petrece de obicei inconștient, ca parte a unui complex de factori interdependenți funcțional, ale cărui resorturi interacționează în afara conștiinței actanților. Voința componistică (formativă) se aplică sintetic asupra acestui proces, coordonând conștient (decizional) evoluția anumitor elemente subsidiare ale acestui fenomen prolix, neomogen al comunicării, și care, în funcție de, și prin concretețea gestului asigură automat coerența întregului mecanism conform structurii fenomenologice a domeniului. În programul
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
Bi-polaritate Liviu DĂNCEANU Chiar și în prezent, creația muzicală este locuită de două lumi distincte, intens personalizate. Pe de o parte lumea minoritară a elitei componistice, aderentă la muzica savantă, orgolios baricadată în complexitățile ei mereu crescânde, judicios supravegheată și normată. O lume care calculează cu subtilitate raporturile interne ale diferiților parametrii sonori, scoțând la iveală mulțimile quasi- absolute ale sunetelor, exclusiv pe cale logico-matematică. O cale
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
ultimă întrebare întrezărim posibilitatea a trei raporturi ale gândirii componistic-muzicale: 1). în raport exclusiv cu spațiul; 2). în raport inclusiv cu spațiu-timpul; 3). în raport exclusiv cu timpul. ① Asociem de obicei ideii de structură muzicală dispunerea rațională a unei intenții componistice, în abstract de timp, ca și cum s-ar afla exclusiv în spațiu. Desigur, un spațiu virtual, pur mental (ca loc de raționare), palpabil însă ca aspect, printr-un plan grafic. Astfel, lucrând pe hârtie, se poate concepe mai lesne un proiect
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]