228 matches
-
nou. Raportul omului cu lucrurile (și cu omul ca lucru) este infinit și neprogramabil. Știința n-are sfîrșit, sau poate doar unul provizoriu și factual. Raportul omului cu zeii săi (ca și cu alți oameni) are ceva definitiv și universal comprehensibil: Iisus, Buddha, Mahomed și mulți alții ne sînt contemporani, așa cum și noi înșine sîntem contemporani cu Proust, Racine sau Epictet. Progresul cunoașterii nu poate provoca retragerea credințelor, lucru care are părți bune și părți rele. Printre cele bune se numără
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la rangul de problemă sub genericul Totul este problemă [...] Eminescu procedează ca și Heidegger spre a găsi drumul de ieșire din labirintul contradicțiilor:se împacă cu contradicțiile iscate, le adâncește chiar, depunând eforturi de a le reuni "într-o unitate comprehensibilă, unitate care se contrazice în sine, în felul acesta contradicțiile anulându-se una pe alta". Poetul nostru, în postură de filosof, recurge la această procedură numită de Heidegger "dialectică"". Cât privește Filosofia indiană, poetul a mers intuitiv spre ea, cunoscând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
au spus unii, am putut, În timp, nu numai să aduc unele explicații și argumente „pozitive”, dar chiar să-„l” Înțeleg, În sensul explicitat mai sus. Atât este de adevărat că existența noastră, dincolo de nenumăratele ei aspecte și evenimente vizibile, comprehensibile și oarecum firești, logice, conține indubitabil și „semne” sau „rezerve” secrete pe care le putem identifica abia după un timp, și anume dacă avem dreptul la aceasta: dacă, cum o spuneam, ne-am fost „credincioși nouă Înșine”, dacă am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cător al instituțiilor statului, exercitându-și puterea prin teroare sistematică cu ajutorul CEKA, NKDV etc. Nimic nu ne îndreptățește să convertim anecdota în vizionarism politic, s-ar fi opus chiar Caragiale, însă piesele mecanismu- lui sunt asamblate la nivelul unui dispozitiv comprehensibil și exagerarea retorică oricât de rizibilă prezidează la edi- ficarea unui lider politic. Însă nu toate glumele proaste au același parcurs ontologic în istorie ! Din perspectiva discursu- lui îndrăgostit sau doar delirant al ziaristului pe care-l citează prob naratorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care clișeul le vehiculează nu mai au nicio relevanță. Nu acest conținut diminuat, cât clișeul este echivalat mecanic prin transpo- ziția pe care metafora o presupune. Însă sensul metaforei este invers, merge dinspre abstract spre concret, metafora este explicativă, face comprehensibil un conținut abstract, ne ajută să vizualizăm latura materială a violenței chiar dacă construcția presupune o inversiune. Tocmai „princi- piile moderne” limitează accesul la violență, chiar și vio- lența legiferată. Există un singur loc permis al violenței legiferate în spațiul public
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acest mod recunosc evidentă baza irațională a raționalismului lor. Eu nu consider irațional acest act de a se încrede al rațiunii, o încredere de fond în raport cu ea însăși. Într-adevăr, încrederea în rațiune nu se poate demonstra inițial, dar devine comprehensibilă în actul experimentării ei: în momentul când folosim rațiunea, deschizându-ne realității, spunând "da" existenței unui sens în viață. Ca și în cazul altor experiențe fundamentale, precum iubirea sau speranța și cea a încrederii de fond în realitate nu se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
încrederii de fond în realitate nu se poate demonstra a priori printr-o serie de raționamente logice, dar nici după ce tocmai a fost experimentată. Nu este nici premisa deciziei mele, nici consecința ei. Mai curând, această încredere în viață devine comprehensibilă prin actul exercitării deciziei mele în viața de zi cu zi, se înțelege că are sens și este rațională în momentul în care se experimentează. Este adevărat că negarea nihilistă sau încrederea originară cinică nu sunt zdruncinate de argumente raționale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru cine este deja credincios că, în cazul problemelor cruciale, suntem protejați în spatele misterelor create de aceeași teologi în cadrul problematicei istorii a dogmelor. Mai curând ar trebui să fie comprehensibil, condivizibil și credibil pentru a-i apropia și pe necredincioși de unicul și adevăratul mister, marele secret al realității, cel pe care noi îl numim "Dumnezeu". Sunt uimit cum tocmai necredincioșii, probabil pentru a se scuza, citează de bunăvoie acel
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
viață, iar în ceea ce mă privește, cu trecerea timpului al doilea aspect a devenit tot mai important. Interpretarea lumii: religiile, cel puțin marile religii etice, își trag originea din aceleași eterne întrebări care se impun dincolo de ceea ce este vizibil și comprehensibil prin intermediul științelor și al timpului limitat al existenței noastre: unde își au originea lumea și ordinea sa? De ce ne-am născut și trebuie să murim? Ce anume determină destinul individului și al umanității? Cum se explică conștiința morală și existența
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ce s-au păstrat în lunga tradiție iudeo-creștină. Dar finitul nu poate limita infinitul din principiu; dimpotrivă, chiar și un univers infinit nu ar putea să-l limiteze pe Dumnezeul infinit, ce există în toate lucrurile. Creația va fi mai comprehensibilă ca "explicare a lui Dumnezeu" (explicatio Dei a lui Cusanus), decât ca o limitare a lui. Din perspectiva celor întâmplate la Auschwitz (dar și în Arhipelagul Gulag și la Hiroshima) înțelegerea postmodernă a lui Dumnezeu de către evrei și creștini mi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
propriilor sentimente și trăiri. Semnalele nonverbale sunt fundamente ale ascultării active. Un exercițiu de ascultare activă este parafrazarea de către elevi a replicilor cadrului didactic sau ale unor colegi. Ascultarea activă presupune o comunicare mai eficientă, bazată pe o ascultare atentă, comprehensibilă în voință și în fapt, la nivelul clasei de elevi. Din perspectiva managerială, maniera de reprezentare grafică a abaterii comportamentale poate cunoaște următoarea formă: Schema anterioară aparține lui Freeman Joane, Pour une éducation de base de qualité (UNESCO, Paris, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
se încadrează handicapul în următoarele grade: - gradul 0 este reprezentat de surditatea verbală și prezența jargonafaziei;gradul 1 corespunde cu înțelegerea comenzilor simple și prezența parafaziilor incomprehensibile;gradul 2 include afazicii cu înțelegerea relativ bună și emisia ocazională de parafazii comprehensibile; - gradul 3 încadrează afazicii ce se exprimă cu rare parafazii, dar aceste manifestări sunt comprehensibile în comunicarea verbală. În cazul afaziei globale se poate individualiza handicapul astfel: - gradul 0 corespunde unei imposibilități totale de utilizare a limbajului, atât sub aspect
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
jargonafaziei;gradul 1 corespunde cu înțelegerea comenzilor simple și prezența parafaziilor incomprehensibile;gradul 2 include afazicii cu înțelegerea relativ bună și emisia ocazională de parafazii comprehensibile; - gradul 3 încadrează afazicii ce se exprimă cu rare parafazii, dar aceste manifestări sunt comprehensibile în comunicarea verbală. În cazul afaziei globale se poate individualiza handicapul astfel: - gradul 0 corespunde unei imposibilități totale de utilizare a limbajului, atât sub aspect expresiv, cât și sub receptiv; î48, 344) - gradul 1 include posibilitatea înțelegerii ocazionale a unor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se fac povestiri în scris după cuvintele „cheie' la care întâmpină dificultăți grafice. (228, 246) În cazul infirmității motorii cerebrale sau medulare, cu diplegie la membrele superioare sau tetraplegie, Sever Puria descrie o metodă de utilizarea a unui alfabet simplificat comprehensibil lexical, cu eliminarea liniilor curbe, utilizarea unor orteze ajutătoare pentru scriere și folosirea compensatorie a mâinii indemne sau chiar a piciorului. (6, 47) „Limba este vehiculul care duce gândul meu în urechea, inima și gândul celuilalt” - Victor Eftimiu (1889 - 1972
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
nu-și face datoria, vom asista la o explozie a mortalității tocmai la nivelul acestor categorii vulnerabile: mamele, copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Să vedem, în fine, dacă mortalitatea maternă înregistrează o situație mai puțin alarmantă. Pentru a face comprehensibil fenomenul vom reține și în acest caz o grupare a țărilor în raport cu cele patru cascade ale mortalității materne. Situația este aceasta: 2-9 ‰: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, 9-21‰: Țările Baltice, Țările Balcanice, Ucraina, Belarus și Turkmenestan, 21-36‰: România, Uzbekistan și 36-66
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reacție a individului față de evenimentele vieții cotidiene sau trăite anterior. Pentru K. Jaspers, orice reacție la evenimentele vieții este caracterizată prin trei aspecte cu valoare de regulă: raportul temporal strâns între o circumstanță declanșatoare și cauza sa; existența unei relații comprehensibile între conținutul stării reacționale și cauza care a produs-o; încetarea stării reacționale în momentul în care dispare cauza acesteia. În grupa factorilor precipitanți intră evenimentele stresante: războaie; migrații de populație; condiții grele de muncă; catastrofe naturale; operații chirurgicale etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în stagiile, mereu prea scurte și incomplete, de specializare. Știind că lumea de azi este într-o permanentă goană, în care nevoia de informație la zi devine un „imperativ categoric“, este necesar să existe pastile informaționale compacte, ușor accesibile și comprehensibile. Ne-am propus astfel, să alcătuim o carte care să nu fie suprasaturată de noțiuni și bibliografie excesiv de amănunțită, ci o punte peste distanțele care despart cercetarea fundamentală oncovirusologică de nevoia medicilor practicieni de a fi în permanență documentați asupra
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ei. Cunoașterea explicită se referă, dimpotrivă, la ceea ce „toată lumea știe”, la cunoștințe larg acceptate, îmbrățișate, comunicate. Sunt acele informații validate de toți, accesibile tuturor, devenite numitorul comun al înțelegerii intersubiective. Acest gen de cunoaștere suportă o transpoziție în registre generale, comprehensibile de toți. Poate fi codificată și stocată în multe ipostaze sau suporturi. Cunoașterea explicită a unui individ se traduce direct în actele sale, în deprinderi și performanțe vizibile. Ea este liantul dintre generații, transmisibilul, constantul în lanțul cognitiv al omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
îndeosebi de Miron Costin). Parafrazele, tratate diferit în fiecare limbă, conferă sensuri modificate și îmbogățite maximelor ovidiene. Textul se revendică, prin motive tematice, alegorii (existența, moartea) și procedee de virtuozitate tehnică, din recuzita barocului. Alteori, „sentințele” devin mai fluente și comprehensibile sub influența liricii populare: „Ce-i făgăduială/ Fără dăruială?/ Trecătoare brumă,/ Fum, vânt, prah sau spumă.” Versurile românești, cele mai numeroase (optzeci), din Hecatombe Sententiarum... sunt o demonstrație a latinității limbii și a posibilităților ei complexe de versificație (traducerea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
pot de evenimentele delicate pe care noi le parcurgem, invocînd motive, îmi permit să spun, infantile. În sfîrșit, statusul ridicat al unor părinți face ca implicarea să cunoască o manifestare neobișnuită, care numai plasată în condițiile de context poate deveni comprehensibilă. Se implică sporadic părinții mei. Și, cum au funcții înalte, au ajuns ei să îi convoace pe profesori ca să discute situația mea școlară. Recunosc că nu este o metodă tocmai ortodoxă, dar ei reușesc. Stilul implicării parentale autoritare (excesive). Acest
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai mult sau mai puțin importante, tehnice, lipsind principiile și o viziune de ansamblu. Guvernele care s-au succedat nu au făcut decît un soi de joc de lego fiscal arbitrar și iresponsabil, impunînd cetățenilor un sistem complex și greu comprehensibil, chiar pentru aparatul fiscal propriu-zis. Sub o formă sau alta, amenințarea creșterii impozitelor a fost permanentă, ceea ce oamenii percep ca un soi de cum o numea Pascal Salin "tiranie fiscală" (La Tyrannie fiscale, Odile Jacob, Paris, 2014), iar unii, ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
întreaga masă a „publicului”. De aici, sfidarea, violențele de limbaj, care colorează deja primele articole-manifest ale poetului. Numai dacă ținem seama de o atare interpretare putem înțelege extremismul atitudinii de respingere a receptării, dezinteresul afișat cu ostentație față de „gradul de comprehensibil al operei”: creația autentică violentează, prin însăși complexitatea și „dificultatea” ei, „confortul” general: „Opera de artă devenită dintr-o dată pe placul spectatorului - scrie Voronca în revista Punct - nu e cu nimic mai presus salatei provocând spontan entuziasmul consumatorilor. ș...ț
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
analizat: acea misivă ascunsă într-o sticlă aruncată în ocean, evocată de Celan, misivă care „undeva, cîndva, ar putea fi depusă la țărm”, ar fi, după Bollack, însuși mesajul poetului, de reconstituit în originaritatea sa și devenind pe această cale comprehensibil. Între ustensilele lecturii filologice se numără așadar „referința la persoană sau la o informație, la organizarea textuală, ce l-ar putea conduce pe cititor către o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum Celan îl constrînge pe
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Genet. Niciun clișeu nu lipsește din peisaj, geniul suferă, este neînțeles, se comportă bizar, este puțin pervers, dar cu inocență, și mai ales face din propriile viscere metafizică sau, după caz, literatură. Filmul povestește ordonat, cu dramatizări previzibile, în scene comprehensibile pentru toată lumea ce înseamnă să trăiești sub povara literaturii și a cărnii chinuite deopotrivă. Chiar dacă sare în ochi, homoerotismul nu este tema principală a filmului lui Guillaume Gallienne, Me, Myself and Mum (Le Garçons et Guillaume à Table!) - al doilea
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
tot, pe litere. Nu e loc pentru explicații psihologice într-un personaj care s-a definit tot timpul exclusiv prin scopul său. În al doilea rând, că nu poate să îl ucidă pe ultimul agresor al fratelui său, e perfect comprehensibil, dar linia de până acum a personajului sugerează că ar fi fost perfect capabil să se sinucidă în loc să ceară favoarea de la altcineva. Mai apar și replici nejustificate, pe ici, pe colo. Aceste defecte, combinate cu unul major, al coloanei sonore
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]