883 matches
-
situație. Constantin Noica arăta că “întrebarea de temelie a cunoașterii” este “dacă a înțelege înseamnă a găsi ori a pune înțelesuri” (C. Noica, 1993, p. 51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii în mesaj și desacralizarea ei drept comunicare. Categoria
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
situație. Constantin Noica arăta că “întrebarea de temelie a cunoașterii” este “dacă a înțelege înseamnă a găsi ori a pune înțelesuri” (C. Noica, 1993, p. 51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
de a fi fost un „poet religios”, pe prozatorul Constantin Pădureanu unii ar putea, din decodificarea titlurilor unora dintre lucrările sale, să persevereze a-l gândi pe acesta ca pe un scriitor religios. Decodificarea constituie însă doar forma preliminară a comprehensiunii și interpretării unei opere literare. Universul imaginar (diegeza) impune abordarea dintr-o perspectivă hermeneutică globală de descifrare a sensurilor generice, a semnificațiilor concrete și a înțelesurilor specifice generate de text. Fundamentată pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și păstreze specificul. Identitatea satului provine în mare din ceea ce se ridică la nivel de întreg din expresia existențială a părților. Familia care se constituie într-o lentilă de comprehensiune, este familia Scarlat. Lisandru Scarlat are doi fii, pe Pavel și pe Tudor. Acum văduv, Lisandru își regăsește iubirea din tinerețe, pe Lucreția Doșcă, văduvă și ea. Dorește s-o aducă la el acasă, dar Pavel se împotrivește și are
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
sunt „intențiile autorului” și „intențiile textului”. La rândul său Leonard Orr vorbește de „un-interpretability”: arată că neinterpretabilitatea trebuie să se limiteze la semnificația textului, a lexemelor. Din această perspectivă interpretarea celor două personaje caragialiene este una defectuoasă, eronată, bazată pe comprehensiunea deficitară a unor lexeme și pe gândirea în afara sensului textului de bază. Interpretarea comică pierde lucrul textului, direcția adresării și mesajul de profunzime. Persuasiunea și interpretarea eronată sunt două dintre sursele comicului caragialian. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii în mesaj și desacralizarea ei drept comunicare. Categoria
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
situație. Constantin Noica arăta că “întrebarea de temelie a cunoașterii” este “dacă a înțelege înseamnă a găsi ori a pune înțelesuri” (C. Noica, 1993, p. 51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
de cunoaștere” (p. 191). Cu toate acestea, nu rareori năzuința spre reverie se împlinește. Cartea ne arată un spirit elevat, uitându-se atent să vadă pe unde merge. Privirea înregistrează prospețimea peisajului. Totodată, în mod analog, spiritul filmează câmpul de comprehensiune intelectuală. Privirea este modulată de sfială. Spiritul este marcat de devoțiune. Jurnal ce reține locuri și gânduri, melancolii lirice și peisaje, „Sextant” este o lectură de nostalgii meditative și de neliniști intelectualizate. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
în senzația de a reveni ca „un strigoi, o fantomă, într-un loc în care nu mai exist, nu mai sunt necesar, dacă am fost vreodată. Șansa de a te întoarce, după ce ai murit, în locurile biografiei” (p. 153). Am comprehensiunea acestei împliniri în bucuria reîntoarcerii care se conjungă cu dezamăgirea rezultată din dezamorsarea unei iluzii. Este iluzia că vei regăsi lumea așa cum ai lăsat-o și te vei reconfirma pe tine însuți așa cum ai fost. Proiectez această experiență lui Norman
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
vârstă de circa 100 de ani). Iese în evidență, sub aceeași amprentă, forța relației fraterne. Meme face eforturi și sacrificii pentru a-și găsi sora. Ileana și Ilona, prin demersul lor și prin accederea la un nivel mai ridicat al comprehensiunii reciproce, ajung să-și amelioreze legătura de familie. Concluzionează că împreună au „tulburat apele” pentru a o găsi pe Claudia. În raport de mărturisirea finală a Ilonei, Ileana conchide: „Eram uimită, nu credeam c-am să apuc ziua în care
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
trebuie să fie locul de acțiune al dreptului de a înțelege liber: „fiecare are dreptul de a înțelege liber“ și nemijlocit, să constate lucrul textului și direcția în care lucrează textul pentru a face transparent un mesaj. Suveranitatea naturală a comprehensiunii își are corespondentul în imposibilitatea determinării exacte a destinatarului. Textul are o tensiune mentală atemporală. Odată cuplat la ea, hermeneutul va media între mesaj și lector: „cel pentru care scrii nu este cel care lecturează“. Cele patru secțiuni ale cărții
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
care au făcut ca ceea ce părea istorie să se dovedească a fi analiză mentalitară: profunzimea analizei și trecerea timpului. Profunzimea observației istorice a prins în istoric și mentalitarul. Trecerea timpului a întunecat analiza social-politică și a adus în prim-planul comprehensiunii analiza mentalitară. V. În carte primează evaluarea din perspectiva unui spirit echilibrat, responsabil, onest și de bună-credință. Tematizarea prezintă o largă extensie socială, culturală și artistică. Problematizarea are preeminență asupra descriptivului. În ultimă instanță, spiritualul prevalează asupra evenimențialului. Observația istorică
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
le depăși nefiind nicidecum solitudinea, ci înălțarea până la conștiința de sine a propriei deveniri, încercarea temerară de a privi lucrurile din perspectiva universalității și a eternității lor. Ființarea în plan ficțional este mai mult decât ademenitoare, dând impresia unei largi comprehensiuni, în consecință, și a unui spirit conciliator. Cele mărturisite mai sus sunt considerații fundamentale ivite la citirea celor patru Evanghelii ale poetului Theodor Răpan: EVANGHELIA INIMII - „ANOTIMPURI” ‒ Jurnal de poet (cu ilustrații de Damian Petrescu, 2010), EVANGHELIA CERULUI ‒ „ZODII DE
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
etc. De asemenea, lumea stee o unitate ierahică: unitas ordinis. Ea are rost, este rânduită, în sensul că nimic nu este întâmplător în teritoriul ei. Este o ordine vie, flexibilă, care nu exclude misterul, iar sociologia cerului se instituie prin comprehensiunea proximității, sub forma începutului parcurgerii, convertirea vidului în interval dinamic, în drum. Prin extensie, putem compara capacitatea autorului de reprezentare și de exemplificare a angelologiei sau a unor elemente de celest cu talentul unui pictor care, prin culori meșteșugite, dă
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
colosală ce i se oferise, aceeia că prin comunicare putea 'fi' nu numai prin simpla numire ce avea să le-o dea tuturor lucrurilor (el a numit și femeia...) neștiind adevărul sensului existenței celuilalt! Comunicare prin care putea afla dimensiunile comprehensiunii celuilalt, dar și a Lui Dumnezeu! Comunicarea că unealtă a iubirii și scop existențial final al omului. Însă, sunt atâtea de spus despre comunicare că "ustensila" a iubirii, echivalând chiar cu iubirea cuiva pentru viața și tot, încât într-un
VORBIND DESPRE IUBIRE SI DESPRE UMILINTA I de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342385_a_343714]
-
în cel mai pur înțeles al ei. Am convingerea că, tocmai în mijlocul focului acestuia secularizanto-globalist, orice punct critic apărut pe graficul evoluției bimilenare a religiei universale a Iubirii poate constitui, într-un final mucenicesc, însăși sursa atingerii pragului maxim de comprehensiune a miezului său luminos. Viitorul îmi va da dreptate ori, dimpotrivă, mă va infirma. Depinde numai de Ființa umană, dacă va alege să rămână înfiptă în putregaiul păcatului cărnii sau va accede cu inima deschisă la ceea ce se află poziționat
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
profesorul desfășura, în fața noastră, ample etimologii pentru diversele cuvinte, urmărind transformările suferite, de la sanscrită, prin greacă și latină, până la limbile moderne europene, limba română în primul rând. Simțeam o bucurie superioară, ca împlinire a dorinței noastre juvenile de cunoaștere și comprehensiune, la care se adăuga sfaturi paideice: Citiți numai cărțile perle!”, ,,Nu citiți tot ce vă cade în mână”, ,,Exprimați-vă cât mai concis!”, ,, Nu lăsați gândirea să rătăcească pe toți coclauri!”etc. Am aflat, mai târziu, că marele Simenschy nu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
italian, o barieră interioară apărută în mentalul acestuia de a exercita și un alt tip de lectură a semnelor multiple și evidente din spațiul rețelelor de socializare, cu toate că domeniul foarte larg al semioticii implică el însuși o deschidere plină de comprehensiune și generozitate a specialistului în raport cu arhitectura complexă a nenumăratelor unități culturale existente acum pe plan global, sau e vorba aici despre cu totul și cu totul altceva, sibilinic, ce, deocamdată, nu ni se deslușește cu rapiditate gândirii?!... Desigur, nu vrem
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
de fapt omul ateu nici nu există, ci e o doar o fabulație pentru oameni beți, depinzând doar cui te închini, unui zeu (dracului propriu-zis) sau lui Dumnezeu? Apoi nu ți-ar ajunge singură ta viața numai să cuprinzi în comprehensiune toată opera să, chiar dacă ai citi și medita fiecare material în parte. Poți să te încânți de apariția geniului din fragedă copilărie, așa după cum este această carte, poti sa visezi alături de el în poveștile de dragoste și/sau fantastice, poți
ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP , DE MIRCEA ELIADE, O MICA PREZENTARE. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347384_a_348713]
-
aflau în considerente atârnând de altarul pravoslavnic sacrosant, excluzând, se înțelege de la sine, câteva (deci nu toate) sanctități ale Senatului petersburghez. Socotințile noastre, atât de lapidare, se cer continuate cu altele relative la Principatele Române în măsura să înlesnească o comprehensiune anticipativă. Mai întâi, prin anexarea la Imperiul Habsburgic, Transilvania pierde statutul de principat autonom și încetează să mai joace vreun rol, fie el și redus (cum a fost cel în limitele autonomiei) în raporturile internaționale, încât Moldova și Valahia rămân
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]