436 matches
-
Pentru a localiza un practician de medicină energetică People’s pharmacy Clinica Women to women Weed, Susun Controlul greutății Afirmații MÎncatul determinat de anxietate Asimilarea alimentelor Exercițiul Masajul pentru stimularea asimilării substanțelor nutritive Provocări MÎncatul pentru a obține confort MÎncatul compulsiv Pofte Stimularea tractului digestiv MÎncatul determinat de stres Lucrul energetic pentru Creșterea În greutate determinată de hormoni Exercițiul Punctele de reflex neurolimfatic ale intestinelor Iubirea față de corp Hipolicemie Exercițiul Masarea valvelor ileo-cecală și Huston Tehnica lui Maddie de Eliberare a
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de idealizare și devalorizare; 3Ă perturbare de identitate: imagine de sine sau conștiință de sine marcat și persistent instabilă; 4Ă Impulsivitate în cel puțin două domenii care sunt potențial autoprejudiciante (de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de substanțe, condus imprudent, mâncat compulsive. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant. 5Ă comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant; 6Ă instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de exemplu, disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate care durează, de regulă, câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
gă insistență nerezonabilă din partea pacientului ca ceilalți să respecte exact modul său de a acționa sau rezistență nerezonabilă a pacientului de a permite celorlați să facă ceva; hă intruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente și supărătoare. Include: (tulburarea deă personalitate compulsivă și obsesională. Exclude: tulburarea obsesiv-compulsivă (F 42.Ă. Abordarea din perspectivă categorială a tulburărilor personalității este o expresie a gândirii tradiționale polarizate din societatea occidentală. Diversele categorii sunt net delimitate și diferă calitativ unele de altele. Se apelează la descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
familiei și persoanelor din anturajul imediat. Ostilitatea în raporturile interpersonale se materializează adeseori, spre deosebire de TP narcisică și TP de tip borderline, în cazul cărora ea poate fi transpusă în planul imaginativ. Tendința de a controla anturajul capătă uneori un aspect compulsiv, în perioadele de vulnerabilitate crescută dominate de anxietate și depresie existând însă o semnificativă deschidere spre relația terapeutică. Abilitatea de a denigra și învinovăți pe cei din jur se împletește cu incapacitatea de a întreține relații sociale durabile, deși, adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar instabile ce pot fi alternativ idealizate sau ignorate. Există o instabilitatea afectivă marcată cu episoade anxioase și disforice ce pot dura ore sau chiar câteva zile; - impulsivitatea manifestă în cel puțin două sectoare conectate la integritatea personală, precum alimentația compulsivă, viața sexuală, abuzul de substanțe sau șofatul iresponsabil, se racordează conduitelor autovătămătoare și suicidare recurente. Sunt caracteristice atitudinile provocative și intoleranța în relațiile interpersonale din cauza furiei de nestăpânit care poate favoriza și acte suicidare (Zanarini, Gunderson, Frankenburg, Chauncey, 1989Ă. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a acestei structuri personologice sunt expresia triadei compulsive - nesiguranța, sentimentul de vină sau culpabilitatea și hiperresponsabilitatea: „Nu mă critica pentru că o fac singur!”. Concepția despre sine - „Pot face orice!” - este expresie a unui super-ego mult hipertrofiat. Concepția despre lume - „Ceilalți sunt iresponsabili!” - presupune două variante existențiale - cea bună
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
codurilor sociale, comportamentul său implicând înșelăciuni sau ilegalitățiă. Agresiv (sadică Abraziv (de exemplu, arată satisfacție în intimidarea, forțarea și umilirea celorlalți; prezintă în mod regulat comentarii verbale abuzive sau umilitoare social și manifestă comportamente vicioase, dacă nu chiar brutale fizică. Compulsiv Respectuos (de exemplu, prezintă o aderență neobișnuită față de convențiile și normele de comportament sociale, este scrupulos și extrem de rigid în privința problemelor de moralitate și etică; preferă relațiile politicoase, formale și corecte celor personale informale; insistă de obicei ca subordonații să
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
având ca punct de plecare trăsături anormale ce se întâlnesc în literatura tradițională referitoare la tulburările de personalitate. Rezultatele caracterizează persoana dimensional, cu posibilă referință la categoriile oficiale. Autorii sugerează agregarea tulburărilor de personalitate în patru clustere: antisocial, instabil, dependent, compulsiv. • Inventory of Interpersonal Problems (Harrowitz et al., 2000Ă. Scala are 64 de itemi și investighează problemele interpersonale, ghidate de circumplexul interpersonal (Leary, Kiesler, Wigginsă cu referire la epitetele ce califică atitudinile interpersonale (evaluate prin IPC; Wiggins, 1996Ă. Se utilizează nu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
generațiilor păcatul originar, ducând la demență și idioție. În Franța, s-a ajuns să se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent pentru tulburarea de personalitate. Au fost incluși în patologia degenerescenței obsesivii, compulsivii, impulsivii, histrionicii. În Germania, KOCH (1891Ă vorbește de „inferioritatea psihopatică” (BERRIOS, 1996Ă. Adepții teoriei au studiat „stigmatele corporale” ale degenerescenței care erau descrise cu lux de amănunte în cazul histeriei la începutul sec. XX. În paradigma degenerescenței și în corelație
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dovedit de absența oricărei corelații între cele două dimensiuni ale personalității pe eșantionul din Venezuela, ceea ce impune o reconsiderare emică a probei. B. Evans și colaboratorii (1987) au configurat personalitatea de tip A (care desemnează tipul persoanei competitive, agresive și compulsiv active) și au corelat-o cu un set de comportamente specifice în două culturi foarte diferite; au constatat că în egală măsură în India și SUA, șoferii cu o personalitate de tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a învăța să vorbească, pentru că aceasta este natura umană 32. Ideea de datorie este asociată ideii de drept, iar datoria diferă de perfecțiune. "Când căutăm perfecțiunea, forța pe care o exercită asupra noastră este plăcută; atunci când suntem obligați, forța este compulsivă. Obligația este impunerea valorii pe o materie recalcitrantă, rezistentă, refractară. Obligația este forța compulsivă a formei"33. Unii comentatorii moderni contestă această interpretare extrem de răspândită, ce se datorează în special influenței lui A. MacIntyre, potrivit căreia Aristotel este considerat un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
asociată ideii de drept, iar datoria diferă de perfecțiune. "Când căutăm perfecțiunea, forța pe care o exercită asupra noastră este plăcută; atunci când suntem obligați, forța este compulsivă. Obligația este impunerea valorii pe o materie recalcitrantă, rezistentă, refractară. Obligația este forța compulsivă a formei"33. Unii comentatorii moderni contestă această interpretare extrem de răspândită, ce se datorează în special influenței lui A. MacIntyre, potrivit căreia Aristotel este considerat un exponent al "eticii virtuții", considerând că, insistând pe rolul motivației psihologice și al caracterului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai exista un altul”, ea dorea să „profite” de acesta la maxim. Deși Alain are 16 ani, el este tot bebelușul ei! Ea îi cere să o sune în fiecare zi la ore stabilite înainte și are o nevoie aproape compulsivă de a-l simți pe Alain lângă ea, cu nostalgia bebelușului care a fost cândva. În timpul primelor consultații nu s-a înregistrat decât o evoluție minoră, Alain se plânge de singurătate și-și explică problemele relaționale prin existența unei dismorfofobii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu atât mai cuprinzătoare cu cât ele se disimulau mai deplin în firesc. Faptul că o asemenea rezolvare nu reprezenta decât o nouă și dureroasă înfrângere a rezistenților, capabilă să-i incite la remobilizare, nu părea să descurajeze optimismul emanat compulsiv la nivel central. Nu numai optimismul, dar și o anume naivitate, ce plasează umanul în interiorul unei intimități funcționale, confruntate cu probleme în primul rând exterioare, nu de natură, și, din cauza asta, decretat ca năzuind funciar la o formă de invulnerabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
valorică supremă în lumea lor extrem de zgârcită în acordarea de locuri rezervate. Pe cât nesiguranța crește, pe atât măsurarea se reiterează mai insistent și mai lipsită de măsură, ca și cum lipsa de măsură ar fi ceea ce împinge, în ultimă instanță, la confruntarea compulsivă cu exteriorul. În orice caz, acum ei se simțeau măsurați cu atenție de arhitecți dindărătul unor perechi de ochelari cu rame fine și al unei transparențe anonime, ce ar fi putut avea și ea măsurile ei proprii - necunoscute, dar capabile
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din care răsar toate formele manifeste și la care acestea se și întorc, în cele din urmă. Reprezintă și natura de bază a energiei și spiritului, forțele imateriale care modelează universul manifest. În lumea modernă a comerțului și a consumerismului compulsiv, toate spațiile și momentele goale sunt umplute obsesiv cu ajutorul construcțiilor, decorațiilor, afișelor, distracțiilor senzoriale și divertismentului și, astfel, valoarea practică și puterea expresivă a vidului au fost uitate pe scară largă. Totuși, din punctul de vedere al utilității funcționale, nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
la Început de tentație sexuală. Apoi Începe să-și dea seama că cunoașterea nu este hărăzită calmării, ci dimpotrivă cu cît neurocortexul ei va fi privat de afectivitatea răspunsului cu atît emoția sa se va accentua, pînă va deveni obsesie compulsivă. Eroina știe că acum ea devine friabilă și Marian Constandache din această cauză Își amînă fiorul de receptare și odată cu el si nivelul de simpatie. Ea rămîne acum Într-un teritoriu pe care-l poate stăpîni În voie, prin cabrarea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ea este străină sau Încearcă sa devină rece, neplăcută, lucidă, aspră, exotică. Începe să nu-și mai mielinizeze emoțiile cînd vede că Astrul Îi intră În vibrațiile produse de ea, consubstanțiază cu apelurile ei. Și atunci ca la veritabilii nevrotici compulsivi ea se detașează de obiectul dorit, rîvnit, stîrnit și Își spune: locul meu acum nu mai este printre voi ci În afară. Este programul ideatic al marilor isterice, este conductul psihic al frigidelor care se mulțumesc cu amînarea emoției sau
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Lipsa dopaminei în nucleul caudat și putamen determină tulburări ale acțiunilor motorii și comportamental-alimentare (afagie, indiferență senzorială) sau indiferență față de răsplată (lipsa dopaminei în accumbens). În schimb, conținutul crescut de dopamină în caudat-putamen poate potența circuite motorii activatoare inutile (comportamente compulsive stereotipe). Stimularea eliberării dopaminei din accumbens (de exemplu, cu amfetamina sau electrozi implantați) determină sațietate, anorexie sau, respectiv, autostimulare excesivă pentru obținerea și menținerea stării de răsplată, în timp ce administrarea prin injectare intrahipotalamico-laterală dă hiperfagie și obezitate. De fapt, este cunoscut
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul-plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
consumă multă energie umană, ele epuizează potențialul energetic al omului, fapt care se va repercuta negativ asupra realizării sarcinilor formale. Apoi, prin faptul că par să aibă un caracter protector, ele sunt integrate organizației, iar prin repetare, prin caracterul lor compulsiv, non-constructiv generează multe dificultăți. Nu este exclus ca asemenea comportamente să sporească numărul situațiilor care cresc probabilitatea pentru membrii organizației de a cunoaște eșecul, frustrarea, conflictul. Rezultă din cele de mai sus că în concepția lui Argyris, structurile informale au
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scara puterii în cadrul organizației, ei sunt orientați spre putere si nu spre productivitate. De fapt, ei sunt evazioniști ce pozează ca workaholici. La fel de cunoscută este și tipologia lui Naughton (1987). Pornind de la două dimensiuni - devotamentul față de muncă și inclinația obsesiv compulsivă -, autorul propune patru categorii de workaholici: workaholicii implicați în muncă (devotament crescut, înclinație obsesiv-compulsivă scazută) - obțin performanțe bune în munca prestată, sunt satisfăcuți, în schimb interesul față de alte domenii care nu au legătură cu munca este scăzut; workaholicii compulsivi (ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obsesiv compulsivă -, autorul propune patru categorii de workaholici: workaholicii implicați în muncă (devotament crescut, înclinație obsesiv-compulsivă scazută) - obțin performanțe bune în munca prestată, sunt satisfăcuți, în schimb interesul față de alte domenii care nu au legătură cu munca este scăzut; workaholicii compulsivi (ambele dimensiuni sunt crescute) - de obicei au performanțe mai slabe, sunt neliniștiți, intră în conflict cu ceilalți, ritualizează obiceiurile de muncă; nonworkaholicii (ambele dimensiuni sunt scăzute) - se implică mai mult în alte activități decât în cele de muncă; nonworkaholicii compulsivi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
compulsivi (ambele dimensiuni sunt crescute) - de obicei au performanțe mai slabe, sunt neliniștiți, intră în conflict cu ceilalți, ritualizează obiceiurile de muncă; nonworkaholicii (ambele dimensiuni sunt scăzute) - se implică mai mult în alte activități decât în cele de muncă; nonworkaholicii compulsivi (devotament față de muncă scăzut, inclinație obsesiv-compulsivă crescută) - se angajează și petrec mai mult timp în activități ce nu au legătură cu munca, se manifestă compulsiv. Tipologiile prezentate au cel putin două semnificații. Pe de o parte, reușesc să diferențieze workaholicii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt scăzute) - se implică mai mult în alte activități decât în cele de muncă; nonworkaholicii compulsivi (devotament față de muncă scăzut, inclinație obsesiv-compulsivă crescută) - se angajează și petrec mai mult timp în activități ce nu au legătură cu munca, se manifestă compulsiv. Tipologiile prezentate au cel putin două semnificații. Pe de o parte, reușesc să diferențieze workaholicii de nonworkaholici, fapt care se repercutează asupra operaționalizării relativ ușoare a celor două concepte. Pe de altă parte, propun și ușoare diferențieri în interiorul fiecăreia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]