1,551 matches
-
reală competiție în partea stângă a spectrului politic, astfel încât experimentele făcute nu au condus la nașterea unei alte opțiuni partinice, care să-i pună în pericol statutul de partid mare. Arătăm, într-un alt articol 7, că una dintre strategiile comunicaționale ale dreptei a fost atacarea continuă a electoratului de stânga. Adică, dincolo de atacarea liderilor politici din zona stângii, s-a practicat, în campaniile electorale, si atacarea directă a publicului stângii - care a fost descris drept public asistat, care profită de pe urma
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prezidențiale din România Aurelia Peru BĂLAN 149 "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice Radu CARP 167 Aspecte privind procesul de coabitare Marian POPA 181 Pentru revizuirea Constituției economice Cristian-Ion POPA 191 Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui partid atipic din România Marcela STOICA 205 INTERVIU Dan MIHALACHE: "Am asistat la falimentul rețetei de campanie electorală de tip clasic" 217 Dan SULTĂNESCU: "Românii au decis să nu lase toată puterea în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cetățenilor obișnuiți. Iar magnitudinea activităților lor este dată de ușurință cu care procesul politic democratic poate fi utilizat pentru satisfacerea unor interese personale și de grup în detrimentul societății în întregimea să". Ultima contribuție intitulată: "Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui partid atipic din România", Marcela Stoica prezintă: "o succinta analiză a unui fenomen oarecum singulat în viața politică românească, realizată într-o abordare comunicaționala, imagologica și simbolică: ascensiunea și decăderea partidului creat de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Ultima contribuție intitulată: "Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui partid atipic din România", Marcela Stoica prezintă: "o succinta analiză a unui fenomen oarecum singulat în viața politică românească, realizată într-o abordare comunicaționala, imagologica și simbolică: ascensiunea și decăderea partidului creat de un jurnalist al cărui nume a devenit și brand politic: Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PP-DD)". Concluzia autoarei este că rolul lui Dan Diaconescu în cadrul democrației românești a fost nociv datorită începerii procesului
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de atunci, generalul Gabriel Oprea, acum vicepremier în cabinetul Ponta. Pe lista figură și Robert Turcescu, dar jurnalistul a negat la acea dată activarea/ înaintarea să în grad. Faptul că serviciile secrete nu au găsit, la acea dată, o reacție comunicaționala adecvată nu a făcutaltceva decât să impună tema implicării serviciilor și să adâncească starea de scenarită de la nivel public. Înfiltrarea politicii și justiției cu agenți ai serviciilor secrete - Ponta, ofițer acoperit al SIE În primele zile ale campaniei electorale, presedintele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în Richard A. Musgrave, Alan Ț. Peacock (eds.), Classics în the Theory of Public Finance, The Macmillan Company, New York, 1958. http://www.agerpres.ro/politică/2015/05/07/simina-tanasescu-o-aprofundare-a-discutiei-legate-de-revizuirea-constitutiei-cu-societatea-civila-este-un-lucru-absolut-necesar-16-32-30 (accesat pe 15 iulie 2015). Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui partid atipic din România [The last PP-DD senator. A communicational and imagological vision about the rise and fall of an atypical party în România] Marcela Monica STOICA "Elodia ne-a adus cel puțin
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
and accept the premise aș being real for the duration of the story. Keywords: audience, belief, suspension, myth, symbol, politics. Introducere Prezența lucrare urmărește o succinta analiză a unui fenomen oarecum singular în viața politică românească, realizată într-o abordare comunicaționala, imagologica și simbolică: ascensiunea și decăderea partidului creat de un jurnalist al cărui nume a devenit și brand politic: Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PP- DD)1. În centrul demersului, se află unul dintre foștii actori scenei politice, actualmente în stare de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în direct, politicieni extremiști și multe altele, ceea ce a dus la creșterea în audiențe. S-a creat un public fierbine (cei care urmăreau Elodia) al unei singure probleme: senzanționalul, neobișnuitul 23. După Grunig și Repper publicurile se diferențiază prin comportamentul comunicațional și din această perspectivă ei disting patru categorii de public: a) publicurile tuturor problemelor - acestea iau parte activ la toate dezbaterile; b) publicurile apatice - acestea sunt puțin active; c) publicurile unei singure probleme - acestea sunt active numai în ceea ce privește un număr
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și amploarea feminismului interbelic, meritul acestuia consista în a evidenția aderarea fără rezerve (și) a formulei românești la trend-ul occidental, accentuând un anumit tip de individualitate activă. Conștientă de datele și de regulile sistemului politic în care acționează, competența comunicațional, aceasta revendică (pe plan cultural - politic și mai puțin sexual - fiziologic), deopotrivă, o deplină egalitate și libertate, anticipând dreptul la specificitate. De fapt, se prefigurează un demers cu miză precisă în localizarea specifică(n)ta a acelor valente politice atribuite
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Cu alte cuvinte, fără interdisciplinaritatea lingvistică, psihologică, sociologică etc., comunicarea, ca act comprehensiv cu evidente trimiteri spre acțiune, nu prea există. Mai simplu spus, fără cele enumerate, în loc să comunicăm, batem câmpii, iar când e vorba de o analiză a actului comunicațional, eșecul este mai mult decât vizibil. Nu ne-am propus, cel puțin acum, să revenim asupra acestei teme, deși merită, aproape zi de zi, o nouă dezbatere, câtă vreme noi, contingenții acestei lumi, ca oameni, stăm sub semnul manipulării și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este total explicită. Un exemplu care să vă convingă de afirmația autorului, ar însemna mult prea mult pentru un articol. Vă las pe voi, cititorii acestui material, să-l găsiți, sugerându-vă doar faptul că autorul a introdus în ecuația comunicațională un al treilea personaj, plasat în alt context (exem plu, personaj care este așteptat la aerogară și care se află într-un avion care zboară pe o anumită rută,), a introdus de asemenea presupoziții cu implicături (implicațiile imediate sau implicații
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
situația de comunicare ideală, la care se referă filosoful german Jügen Habermas (unul dintre ultimii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunica rea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
acest citat, însă, se oprește posibila paralelă. Dacă este o șarjă (și este !) Negustorul de începuturi de roman nu are drept țintă convențiile unui gen literar, ci (n-am altă sintagmă la îndemână), lumea de azi, ale cărei reflexe infinit comunicaționale alunecă înspre metastază. Pentru prozatorul Vișniec, ideea e departe de a fi o premieră. Și Sindromul de panică în Orașul Luminilor (2009), și Dezordindea preventivă (2011) exersau, în alte game, aceeași partitură. Nu mai avem aici nici alienatul obligat să
Addictive writing by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3068_a_4393]
-
publicul căruia i se adresează este unul de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
aspect imagologic, dar și relația de inversă proporționalitate dintre acesta și actul democratic în sine (act pe care-l putem analiza în cheie obiectivă, prin fixarea ca punct de plecare a însuși modului de interacțiune dintre actanții concreți ai triadei comunicaționale aici analizate: omul politic, jurnalistul și destinatarul direct al mesajului acestora - publicul). Este un aspect îngrijorător, care ar trebui să semnaleze opiniei publice aruncarea rolurilor mass-media în prăpastia cu două guri precise de foc (folosite atât în practica nazistă, cât
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
interferențelor și a multiplelor comunicații. Nivelul studiilor de licență acoperă domeniile filosofie, științe politice, relații internaționale, studii europene, administrație publică, jurnalism, comunicare și relații publice. Pentru cei care doresc aprofundarea studiilor sunt disponibile studii de master (în filosofia științei, societatea comunicațională și cognitivă, hermeneutică filosofică și religie, filosofie și comunicare, politici publice și advocacy, drepturile omului și democratizare) și de doctorat (în filosofie). În funcție de domeniul pe care l-au studiat, absolvenții facultății se pot angaja în învățământ, instituții de presă, de
Agenda2005-47-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284403_a_285732]
-
raționale, măsurate. De unde am putea trage concluzia sub formă de ipoteză. Ești bogat, atâta cât nu risipești. În fine, un loc geometric subtil, căci ține de cultură, de educație, de profil moral, nu în ultimul rând, de standarde politice și comunicaționale. Ține de competența politică, democratică, etică, patriotică a actorilor politici. Este vorba despre ceea ce Michel Foucault, un uriaș gânditor al secolului al XX-lea, numește ORDINEA DISCURSULUI. Ordinea discursului nu are nici o legătură cu ideea controlării din afară a conținutului
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
o „sculptură vie”, cum spunea Pierre de Coubertin (de numele căruia se leagă renașterea Olimpismului), dezvoltarea armonioasă, îngemănând corpul, voința și spiritul, luptând împotriva celor 3 S ai epocii moderne (sedentarismul, stressul, supraalimentația) pe fundalul infobezității (cum numesc specialiștii fluxul comunicațional incontinent), presupune tocmai asimilarea Olimpismului; implicit, practicarea sportului, integrat circuitului educațional ca sistem strategic. Volumul dedicat valorilor Olimpismului trece în revistă, inevitabil, Olimpismul antic, aflând în faimoasa Olympia (lăcașul J. O., timp de 1172 de ani) simbolul vieții grecești; într-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
abordează problema „memoriei instrumenta lizate” subliniind că „... își găsește aici locul potrivit categoria weberiană a raționalității conform unui scop (Zweckrationalitätät) opusă celei de raționalitate conform unei valori (Wertraditionalität); la fel categoria folosită de Habermas, și anume rațiune strategică opusă rațiunii comunicaționale. Pe acest plan se poate vorbi de abuzuri de memorie, care sunt în același timp abuzuri de uitare.” Ceea îl preocupă pe eseistul francez - și ne servește nouă în situația de față - este tocmai aspectul în care se produce întretăierea
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
absolut necesar având în vedere că interactivitatea poate duce adesea la ciocniri pozitive/negative, care de la caz la caz pot fi unele de bun augur, pornite din „scânteia bună”, sau nedorite, efectul neputând fi altul decât îndepărtarea celor două părți comunicaționale. Se apelează aici inclusiv la Terapia de familie și se face în mod pragmatic chiar un Studiu de caz. Lucrurile sunt tratate din aproape în aproape, avându-se în vedere succesiv Alăturarea si acomodarea, Diagnosticul structural, Restructurarea familială. În mod
DRD. DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368675_a_370004]
-
devenit în ultimul timp, uneori chiar exagerat, cea care se face vinovată de orice neajuns social, de orice manifestare a acestuia. Nu de mult, însuși președintele României a reproșat guvernului și mai ales oamenilor politici, lipsa explicațiilor, lipsa acestui contact comunicațional cu lumea, lume care ar fi trebuit, urmare a explicațiilor, să înțeleagă în acest fel situația economică dificilă a țării, a planetei, în general, și mai ales ar fi trebuit să înțeleagă și să accepte măsurile luate și impuse de către
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
aici, din limitele explicației, evident și al altor mecanisme, implicit limitele înțelegerii și, evident, ale comunicării. Simplu spus, când nu se cunosc limitele, (limitele în oricare domeniu și mai ales limitele umane, în general), aproape toate mecanismele psihosociale de tip comunicațional nu mai funcționează. Subiectul este extrem de complex, însă pentru a contura cel puțin o imagine asupra celor spuse, vom face o scurtă incursiune științifică în acest domeniu al explicației și înțelegerii, insistând spre final asupra limitelor acestora. În consecință, amintim
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
repoziționând, în raport cu propria gândire și cu aceea a creștinului modern, o serie de probleme. Probleme majore și părut minore, dovedind o dată în plus măiestria unui suflet dispus să recupereze, în cheia gândirii creștine, aspecte ale gândirii sociale prioritare redescoperirii normalității comunicaționale. Pentru că, dezafectându-și tonul ultimativ din alte scrieri, Mihail Neamțu reușește, inclusiv prin scriitură, să aducă alături teologia elitelor - căreia-i este unul dintre cei mai acerbi apărători, și comunicarea simplă și cordială (a se vedea articolul Costel și fiii
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării și inflația retorică; Despre bun-simț, discernământ și civilizație; Clericalism, laicitate și sacerdoțiul universal, p. 175-241), punctează construcții ale mentalului și comunicaționalului din aria Ortodoxiei, identificând și propunând spre reflexie o serie de probleme ale vieții socio-pastorale contemporane. Incitante și curajos propuse, acestea consumă multe din dilemele rostite anost de alții, recondiționând expresivitatea ortodoxă a verticalității analitice. Ca și în cazul capitolelor
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
de ani în urmă și care, evident, să poarte numele distinsului nostru hidraulician. Pe lângă Centrul internațional de cercetări de la Măgurele, construirea a încă unui spațiu reprezentativ pentru știința globală ar constitui un vector important de deschidere pe foarte multe dimensiuni comunicaționale. Căci, în afară de cooperările militare interțări de diverse tipuri stabilite în ultima vreme, cred că avem datoria morală față de personalitățile care au creat, la rândul lor, istorie în domeniul propriu de reprezentare, să trasăm cu limpezime o serie de coordonate plurivalente
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]