228 matches
-
dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale variate: familia, comunitatea locală, grupul cultural sau religios, întreprinderea economică, sindicatul sau profesia, statul-națiune. "Potrivit acestui principiu este clar că comunitatea nu înseamnă doar grupuri la scară redusă, care
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea nu înseamnă doar grupuri la scară redusă, care includ totul, grupuri totale. În tipul nostru de societate un individ va aparține mai multor comunități și, în definitiv, lumea însăși poate fi privită ca o comunitate" (Bellah, 1998: 18); 4). Comunitarismul democratic este dedicat ideii participării atât ca drept, cât și ca datorie. Comunitățile devin cu adevărat ceva bun doar când dovedesc că în cadrul lor există oportunitatea participării, iar aceasta este sprijinită. Un corolar al acestui principiu este principiul subsidiarității, derivat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate, în funcție de taberele avute în vedere, pe poziții (i)reconciliabile. 2. Disputa liberalism comunitarism În ce măsură libertatea este posibilă în societate? În ce forme este de așteptat să apară? În comunitate? În afara acesteia? Cum putem armoniza imperativul ordinii sociale cu cel al libertății? Dintre individ și comunitate, care este elementul primordial? Acestea și alte întrebări
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
discuție o dispută ce se poartă între liberali și comunitariști. În anii '80 au apărut o serie de cărți și articole la care s-a făcut referire ca fiind comunitariste și care încercau să le răspundă în mod sistematic. Astfel, comunitarismul a fost inițial o reacție la slăbiciunile liberalismului. În prezentarea taberelor aflate în dispută, comunitariștii apar ca formând o entitate coerentă, cel puțin prin raportare la liberali. Numai că nu există un set de doctrine pe care toți comunitariștii să
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a opțiunilor dintre care să aleagă, decât dacă trăiesc într-o cultură care sprijină această capacitate. Comunitariștii argumentează că liberalii subestimează valoarea comunității și că nu reușesc să aprecieze sentimentul apartenenței și virtuțile cetățeniei. De cealaltă parte, principalele critici (mpotriva comunitarismului ar fi că termenul comunitate este unul vag, respectiv că reconstruc(ia comunit((ilor afectează libert((ile individuale. Sunt însă și autori care resping rolul central deținut de problema individ/comunitate în disputa dintre liberali și comunitariști. Yong Huang, de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înțeleasă în contextul momentului respectiv. Critica de tip comunitarist vine să recupereze etica responsabilității, obligațiile și îndatoririle. Ea nu intenționează să respingă liberalismul, ci să îl amendeze. Cele două ar fi, în fapt, complementare. Sau, altfel spus, între liberalism și comunitarism apare o sinteză dialectică. Liberalii care tind să respingă termenul comunitate văd societatea ca fiind bazată pe un contract social care stabilește procedurile corecte, dar altfel lasă indivizii liberi să își urmărească propriile interese. Ei arată că în condițiile moderne
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai importanți scriitori comunitariști, gândirea comunitaristă este un curent de sine stătător, care abordează și oferă soluții celor mai importante probleme clasice și contemporane, și nu este doar o reacție la liberalism. Yong Huang identifică miezul disputei dintre liberalism și comunitarism în lupta pentru afirmarea priorității ideii religioase a binelui față de concepția politică a ceea ce este corect, respectiv reciproca. Aceasta în condițiile în care ideile de bine, respectiv corect sunt privite ca sprijinindu-se reciproc în comunitatea mică asemănătoare polis-ului
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este corect asupra a ceea ce este bun. În definirea unei comunități, liberalii pun ceea ce este corect înaintea a ceea ce este bine, în timp ce comunitariștii insistă că ceea ce este bine trebuie pus înaintea a ceea ce este corect" (Huang, 2001: 32). De pe pozițiile comunitarismului anarhic, Taylor arată că, contrar a ceea ce afirmă scriitorii liberali, principalele idealuri ale comunitariștilor anarhiști, anarhia, libertatea, egalitatea și comunitatea formează un set coerent. De asemenea, anarhia nu este inamicul natural al ordinii sociale, aceasta din urmă putând fi instituită
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
coerciție, ci doar afirmă că o comunitate este necesară dacă oamenii trebuie să trăiască fără stat. O abordare deosebit de aprofundată a disputei analizate aici o oferă Michael Walzer (1996). Comunitatea a devenit o prezență ideologică în societatea modernă. Cu intermitență, comunitarismul apare în față deseori comparat cu o modă dar fiind de fapt mult mai profund. Critica de tip comunitarist a liberalismului are două argumente diferite și puternic contradictorii. Unul se îndreaptă spre practica liberală, celălalt spre teoria liberală, dar nu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fel care retrage valoarea celuilalt. Primul argument arată că teoria politică liberală reprezintă cu acuratețe practica socială liberală. Societatea liberală este fragmentarea în practică, comunitatea fiind exact opusul, locul coerenței, conectării și capacității narative. "Aceasta este tema comună a tuturor comunitarismelor contemporane: lamentarea neo-conservatoare, acuza neo-marxistă și neoclasică sau frământarea mâinilor în stil republican" (Walzer, 1996: 55). În condițiile în care societatea actuală ar fi descompusă, cea mai bună cale de a rezolva problema ar fi politica liberală. Deși mai dificil
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adevărat crez popular. Orice efort de a reduce mobilitatea în cele patru arii reclamă o folosire masivă și dură a puterii statului. Oricum, această popularitate are și o parte de tristețe și de nemulțumire care este în mod intermitent articulată. Comunitarismul ar fi, iarăși simplu spus, tocmai articularea intermitentă a acestor sentimente. El reflectă sentimentul pierderii, iar pierderea este reală în fiecare din cele patru mobilități părăsirea cartierului sau orășelului natal, la fel cea socială, care reclamă eforturi, cea maritală cu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este de-a dreptul incoerent sau că poate fi înlocuit de anumite comunități pre-liberale sau anti-liberale care așteaptă chiar sub suprafață sau chiar dincolo de orizont" (Walzer, 1996: 62). Walzer ajunge să nege oarecum comunitatea atunci când arată că reprezentanții americani ai comunitarismului trebuie să recunoască faptul că în societate nu există decât entități liberale, separate, purtătoare de drepturi, care se asociază voluntar și vorbesc liber. Asocierea este întotdeauna cu risc în societatea liberală. Granițele grupului nu sunt păzite de poliție, oamenii pleacă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
oamenii pleacă și vin. De aceea, liberalismul este tarat de problema generată de cei care continuă să se bucure de beneficiile de a fi membru și de a avea identitate, fără însă a participa la activitățile ce produc aceste beneficii. Comunitarismul este însă un vis în care această problemă dispare complet. 3. Comunitarism / individualism Comunitarismul promovează fără rezerve ideea reîntoarcerii necesare de la "eu" la "noi" ((, legat de aceasta, ideea de integrare a noastră dincolo de aspectele individualiste. Este astfel în postura de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de cei care continuă să se bucure de beneficiile de a fi membru și de a avea identitate, fără însă a participa la activitățile ce produc aceste beneficii. Comunitarismul este însă un vis în care această problemă dispare complet. 3. Comunitarism / individualism Comunitarismul promovează fără rezerve ideea reîntoarcerii necesare de la "eu" la "noi" ((, legat de aceasta, ideea de integrare a noastră dincolo de aspectele individualiste. Este astfel în postura de "a treia cale" între relațiile impersonale, birocratice și cele egoiste de pe piață
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care continuă să se bucure de beneficiile de a fi membru și de a avea identitate, fără însă a participa la activitățile ce produc aceste beneficii. Comunitarismul este însă un vis în care această problemă dispare complet. 3. Comunitarism / individualism Comunitarismul promovează fără rezerve ideea reîntoarcerii necesare de la "eu" la "noi" ((, legat de aceasta, ideea de integrare a noastră dincolo de aspectele individualiste. Este astfel în postura de "a treia cale" între relațiile impersonale, birocratice și cele egoiste de pe piață. Elisabeth Frazer
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aceasta, ideea de integrare a noastră dincolo de aspectele individualiste. Este astfel în postura de "a treia cale" între relațiile impersonale, birocratice și cele egoiste de pe piață. Elisabeth Frazer arat( c(, dac( ar fi să identific(m o singură temă în cadrul comunitarismului, aceasta ar fi reprezentat( de anti-individualism, ce poate fi tratat urm(nd trei teze. O primă teză este de factură ontologic( sau metafizic(: nu tot ceea ce se află (n lume sunt indivizi. Durkheim, în primul rând, a arătat magistral că
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
oamenii trăiesc dintotdeauna împreună cu semenii lor, fiecare fiind integrat unui grup imediat după naștere, "individualismul însuși, ca doctrină și ideal de viață, nu este decât un produs tardiv al istoriei social-umane. La începuturi n-a existat decât colectivismul, mai exact comunitarismul, fără posibilitatea ca aceasta să dispară integral vreodată" (Herseni, 1982: 513). Abordând și el problema individualism-comunitarism, Traian Herseni face mai întâi trimitere la o lucrare postumă a lui G. von Below (Die Entstehung der Soziologie, Jena, 1928). Raporturile dintre indivizi
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
facă oamenii să se ajute mai mult între ei. Astăzi poate ar fi de discutat asupra necesității intervenției sociale în direcția ingineriei sociale, administrarea progresului social prin raționalizare. 11. Fabrica(rea) ghiveciului social De fiecare dată când vorbim despre comunități, comunitarism ș.a., apare spectrul socialismului, al comunismului și colectivismului. Înainte de a prezenta câteva dintre modalitățile în care s-a încercat reconfigurarea comunitară în perioada comunistă, sunt utile câteva considerații privind legăturile dintre acestea. Nu este lipsită de relevanță modalitatea în care
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tel./fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro SOCIOLOGIA COMUNITĂȚII 2 1 Introducere Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii Definirea comunității Comunitatea Morgana Forme pseudo-comunitare de asociere Mobilitatea intercomunitară Tipologii ale comunităților Dinamică socială "Autopsia" comunității Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască Comunitatea! Ferdinand Tönnies Intermezzo istoric Situarea noastră în lume Noi (și nu numai) despre noi Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc Imposibila comunitate? Bibliografie
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
încă din primii ani de școală este o dreptate făcută și se poate dovedi un factor unificator pentru toate componentele națiunii care ar împărtăși momentele bune și rele ale istoriei lor devenite în sfârșit comună. De fapt, dacă există un "comunitarism", el nu corespunde deloc cu ceea ce-și imaginează statul: un fel de "națiune" în Națiune. Astăzi, minoritățile, vizibile sau mai puțin vizibile, aspiră la aceste comunități imaginate, expresie a naționalismului lor de diasporă, fără revendicare teritorială și transnațională. Este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
femeilor 165 1.3.4. Critici ale feminismului radical 166 2. Ecofeminismul 169 2.1. Caracteristici generale ale ecologiei 169 2.2. Caracteristicile ecofeminismului 170 2.3. Critici ale ecofeminismului 176 3. Feminismul comunitarian 177 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului 177 3.2. Feminismul comunitarian 178 3.3. Critici ale feminismului comunitarian 181 PARTEA A TREIA Comunism, postcomunism Capitolul VI - Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stat 185 1. Există un feminism comunist? 185 2. Modelul stalinist 189 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
liberalismului feminist de a pune accentul asupra libertății personale ca fiind mai presus de binele comun și de a aprecia neutralitatea de gen ca fiind coerentă cu umanismulxe "„umanism". În sensul primei probleme, o critică importantă vine din perspectiva comunitarismuluixe "„comunitarism" feminist reprezentat de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" (1981, 1982). Cele trei eșecuri majore ale feminismului liberal, susține ea în Public Man, Private Woman (Bărbatul publicxe "„public", femeia privată), 1981, sunt următoarele: a) Ideea că femeile pot să fie ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
viul ca pe o percepție interioară. Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se dovedește deosebit de creativ teoretic și are un impact ridicat în activismul feminist și ecologic. 3. Feminismul comunitariantc " 3. Feminismul comunitarian" 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismuluitc "3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului" Comunitarismul este un răspuns teoretic, etic și politic deopotrivă la criticile liberalismului și socialismului, o încercare de depășire a limitelor esențiale ale acestora, respectiv ale liberalismului: excesele individualismului și ale economiei de piață, precum și ale socialismului: excesul birocrației de statxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ca pe o percepție interioară. Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se dovedește deosebit de creativ teoretic și are un impact ridicat în activismul feminist și ecologic. 3. Feminismul comunitariantc " 3. Feminismul comunitarian" 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismuluitc "3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului" Comunitarismul este un răspuns teoretic, etic și politic deopotrivă la criticile liberalismului și socialismului, o încercare de depășire a limitelor esențiale ale acestora, respectiv ale liberalismului: excesele individualismului și ale economiei de piață, precum și ale socialismului: excesul birocrației de statxe "„stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
comunităților imediate, capabile să se îngrijească de viața publică (Sandelxe "„Sandel,Michael", 1984, pp. 6-7). Comunitățile vizate de către comunitarieni sunt îndeosebi familiaxe "„familie" și cele culturale. 3.2. Feminismul comunitariantc "3.2. Feminismul comunitarian" Înclinația unor orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală de sine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]