275 matches
-
viață limitată. Monstruozitatea Piteștiului constă tocmai în verificarea limitelor deținuților și în dezbrăcarea lor morală. De ce a avut loc această macabră acțiune în România? Dintr-un motiv destul de simplu: România avea o puternică mișcare naționalistă care încurca planurile Moscovei de comunizare a țării. Ajungem astfel și la alegerea victimelor. Nu suntem de acord cu cei care spun că Piteștiul urmărea distrugerea legionarilor. Ținta a reprezentat-o tocmai această mișcare naționalistă, care, întâmplător sau nu, era formată în marea ei majoritate din
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
definindu-l „jurnalul meu din România”, ținut în perioada decembrie 1947-mai 1949. Cartea trece aproape neobservată în presa franceză, dominată în acea etapă de tendințele stângii politice și de propaganda cominternistă, întrucât autoarea își relatează experiența de viață în plină comunizare a României, descriind cruzimea, absurditatea regimului instaurat. Într-o largă însumare de destine și fragmente existențiale, jurnalul surprinde momentele de cumpănă ale suprimării libertăților într-o societate debusolată, dezarmată și terorizată până la a travesti monstruozitatea gulagului pe cale de instaurare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
evrei (!!!)4. O piedică În calea reîntoarcerii la normalitate a maselor de supraviețuitori ai Holocaustului era și structura socioprofesională tradițională a acestora, ei fiind În general meșteșugari și mici comercianți ce nu se mai integrau În noile realități dictate de comunizarea României, cu tot ce implica acest proces. Din date statistice provenite de la organizația medicală evreiască internațională O.S.E., reiese că În cadrul populației evreiești din România numai aproximativ 27% erau activi. Dintre aceștia, 3% erau muncitori necalificați, 7% muncitori calificați, 32
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
era Iuliu xe "Maniu"Maniu, simțea nevoia unor astfel de declarații, pentru a-și spori credibilitatea În fața unui public educat În spiritul unui accentuat naționalism. Exista și o altă „fațetă a medaliei”. În scurta perioadă de tranziție ce a precedat comunizarea totală, se poate vorbi totuși de o anume normalizare În afara sferei politicii. După ce fuseseră excluși, În perioada Antonescu, din toate activitățile sociale, o serie de specialiști, tehnocrați evrei, fie ingineri, juriști sau economiști, se Întorc și Încep să joace un
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
scurtă durată. Unii dintre acești specialiști evrei, ca și mulți dintre colegii lor români, vor fi marginalizați sau chiar „aruncați” În mașinăria unor procese de „sabotaj economic”, „spionaj” etc. În strategia generală a blocului comunist, decisă la xe "Moscova"Moscova, comunizarea era concepută, Într-o primă fază, ce a durat până În 1948, prin acțiunea unor alianțe de tipul „frontului popular”, controlate și conduse de comuniști. Fără prea multăîndemânare, comuniștii Încercau să transmită o imagine de pluralism, pentru a da o anume
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Române la 30 decembrie 1947, interzicerea În perioada 1947-1948 a tuturor partidelor politice, cu excepția socialiștilor, ce dispar prin asimilare forțată de către comuniști, la congresul din februarie 1948. Anul 1948 va completa transformările politice cu pași semnificativi În același proces de comunizare, pe plan economic și social. Este vorba de naționalizarea Întreprinderilor - la 11 iunie 1948 -, ce va fi urmată În timp de legi de naționalizare a comerțului, serviciilor etc., ca și de reforma Învățământului din 1948, a cărei idee de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
punem mâna pe ele”1. Nu se nega deci necesitatea desființării comunităților, doar se aprecia că nu venise timpul pentru aceasta, În 1945. Scopul, În acel moment, era ceea ce activista P.C.R. numea „democratizare”, noțiune care În limbajul de partid Însemna comunizarea, În fapt, anularea caracterului democratic. Prin urmare, ca și alte structuri, comunitățile trebuiau mai Întâi „comunizate”, folosite În interesul Partidului și apoi desființate. De altfel, În aceeași discuție se dă una dintre explicațiile necesității menținerii și controlării comunităților: „...acolo șla
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
trio ce va fi factorul conducător În prima perioadă a „Comunității de tip nou”. Dintre aceștia, primul este și conducătorul C.D.E.-ului, deci figura centrală a activității comuniste În lumea evreiască a epocii. Prezența lui În mai toate acțiunile de comunizare Îl face să fie perceput și În mentalul evreiesc drept „vinovatul principal”. Era, firește, o exagerare, Bercu xe "Feldman"Feldman fiind doar un zelos executant al politicii decise de Partid. În această perioadă, mai precis Între 1948 și 1949, se
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Întărirea acestei dependențe, Comitetul Democratic Evreiesc Înființează În 1951, la nivelul organizațiilor sale locale, funcția de responsabil cu munca de comunitate, ce trebuia să supervizeze Întreaga activitate comunitară și să intervină În sensul dispozițiilor primite de la centru 3. Dacă până la comunizare lumea evreiască prezenta În România un tablou pluralist, În care coexistau comunități diferite, deosebite Între ele după specificul cultului (ortodocși, reformați etc.) sau după origine (ashkenazi, sefarzi), În 1949 are loc comasarea lor forțată. Acest act suprima o tradiție Îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
instituțiilor comunitare, sinagogi cu inscripții sioniste. 4. Se vor schimba numele unor sinagogi ca: Or Zion, Agudas xe "Israel"Israel, Col xe "Israel"Israel Haverim, Beth xe "Israel"Israel etc.” 1. Instituția comunitară era percepută ca un loc suspect, În ciuda comunizării ei, fapt ce explică faptul că devine „obiectiv” informativ al organelor de Securitate. Acesta este „chipul” comunității evreiești născute În perioada comunistă. Ea era foarte departe de tiparul clasic, croit În secole de istorie. Și totuși, dacă observăm reacțiile Puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
văzut de noua putere ca principalul adversar În „sectorul evreiesc”, În timp ce xe "Șafran"Șafran era, cel puțin pentru Început, tolerat și chiar luat În considerare ca un eventual „tovarăș de drum”. Oricum, dispariția lor a ușurat și accelerat procesul de comunizare a structurilor comunitare evreiești, marcând Încheierea perioadei de tranziție, ce s-a Întins de la căderea regimului fascist la 23 august 1944 și până la acapararea completă a Federației și a comunităților În decembrie 1947. De acum Înainte, nu va exista decât
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de simpatie, ci un dialog - cu Puterea. Această mutare a rabinului - puțini știu că rabinul era și un pasionat și talentat șahist - a reușit datorită unei situații obiective. Partidul Comunist, care imediat după preluarea puterii a avut o strategie de „comunizare” a lumii evreiești, Își va schimba această politică. O serie de realități, dar mai ales marele val de emigrare au convins repede regimul că evreii În totalitatea lor reprezintă o „zestre negativă” În strategia sa generală, un balast care Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
din România. Este clar că, după 1948, orizontul de interese evreo-român se focalizează pe realitatea „căminului național”, cu toată Încărcătura acesteia: război, grave probleme economice și sociale. Pe de altă parte, cursul evenimentelor din România la ceasul Începutului procesului de comunizare avea să confrunte populația evreiască cu o serie de probleme grave. În Întreaga perioadă, rapoartele redau succint cauzele plecărilor. O notă informativă a Jandarmeriei xe "Cluj"Cluj din 1948 vorbește de antisemitism și frică de război 4. Este clar că
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a populației evreiești din România. Reacția acesteia a surprins regimul prin amploarea ei, prin decizia Îxe "Antonescu"n masă a evreilor de a emigra. Autoritățile comuniste nu se așteptau la o asemenea amploare, care marca, În fond, eșecul Încercării de comunizare a „colectivului evreiesc”, refuzul acestuia de a participa la edificarea noilor realități politice. Starea explozivă a comunității evreilor de la Începutul anului 1950 determină Puterea să Înceapă o violentă propagandă anti-aliya, prin toate mijloacele care Îi stăteau la dispoziție: campanii de
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și pentru cea evreo-română. Pentru cea din urmă, această despărțire semnifică Încheierea capitolului de istorie diasporică și trecerea la o istorie normală, În granițele propriului stat național. Dar semnifică În același timp răspunsul unei minorități naționale, În cvasi-integralitatea sa, la comunizarea României. Problema emigrației În relațiile de stat România-Israeltc "Problema emigrației În relațiile de stat România‑Israel" După cum se știe, România a fost unul dintre primele state care au recunoscut statul xe "Israel"Israel după proclamarea sa În 1948 și a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cosmopolitismului nu erau - cine altcineva? - decât cei mai puțin sensibili la valorile naționale: evreii. De altfel, formularea cosmopolitismului este foarte apropiată de cea a „caracterului dizolvant al culturii evreiești” - unul dintre clișeele de bază ale antisemitismului dreptei din perioada interbelică. Comunizarea antisemitismului clasic nu necesită decât o ușoară cosmetizare și, firește, rebotezarea. Condamnarea sionismului nu a rămas În faza teoretică. După desființarea organizațiilor sioniste, vor Începe urmărirea activiștilor sioniști, arestarea lor și Înscenarea de procese. În același timp, sionismul și pericolul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o Îndrăzneață ipoteză. El susține că „evreizarea” aparatului de propagandă din anii 50 pare o strategie a conducerii Partidului. Coordonând tot ce Însemna „mișcare spirituală”, literatură și artă, edituri și presă, Învățământ și cultură, științe sociale, acești oameni au Înfăptuit comunizarea spirituală a României. Prin măsurile lor, au devenit odioși Îxe "Antonescu"ntregii comunități literar-artistice, academice, Într-un cuvânt, elitei culturale a României. Astfel, spune xe "Câmpeanu"Câmpeanu, pentru aceștia „P.C.R. nu era nimic altceva decât acest aparat ideologic iudaizant”2
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
2. Pornind de la ideea sociologului Pavel xe "Câmpeanu"Câmpeanu, vom observa că această elită urma să fie terorizată de un xe "Chișinevschi"Chișinevschi, xe "Roller"Roller sau Nicolae xe "Moraru"Moraru, ceea ce a creat impresia că acest odios proces de comunizare a României se datorează exclusiv evreilor și că aceștia sunt de vină pentru tragedia României, intrată În sfera de influență a Kremlinului. Dacă la sectorul propagandă numărul evreilor era În exces, aceștia nu puteau fi găsiți În sectoare-cheie, ca secția
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a fost proclamată legea din 16 decembrie 1944 privind abrogarea tuturor măsurilor discriminatorii Împotriva populației evreiești, În practică, diversele măsuri au fost mult Întârziate. Era și acesta semnul că revenirea la normal pentru populația evreiască era incompletă. A urmat perioada comunizării României, care a Îndepărtat și mai mult speranța normalizării pentru evrei. Noul regim totalitar s-a dovedit potrivnic la tot ce Însemna alteritate, inclusiv În ceea ce privea populația evreiască. Noua putere a atentat la organizarea specifică a vieții evreiești, la
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
I-a Împiedicat legătura populației evreiești cu celelalte grupări evreiești din lume. Pe lângă acest contencios specific cu regimul totalitar, evreii au fost victimele terorii generale ce s-a abătut asupra tuturor cetățenilor României. Răspunsul marii majorități a populației evreiești la comunizarea României a fost emigrarea masivă. Mișcarea de aliya a avut un pronunțat caracter popular și s-a exprimat cu o forță deosebită. Acest fenomen și reacția duplicitară a Puterii față de el constituie fondul problemei evreiești În perioada cercetată. Glosartc "Glosar
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Transilvaniei cu România. În anii 30 organizează un mic partid țărănesc de stânga, cu baza politică În xe "Transilvania"Transilvania, Frontul Plugarilor. Această organizație a intrat treptat În orbita P.C.R. xe "Groza"Groza a fost o piesă importantă În procesul comunizării României. Credincios „tovarăș de drum”, el a fost șeful primului guvern controlat de comuniști, instalat la 6 martie 1945. Apoi, după consolidarea regimului, primește În 1952 postul onorific de șef al statului (președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale), post pe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
elucida ce este dreptatea, după ce va fi scandalizat găndirea comună contestănd-o, propune o analogie a sufletului cu o cetate ideală. Construiește mental această cetate propunănd să fie structurată în trei clase după căteva principii: principiul specializării, principiul separării claselor, principiul comunizării femeilor și copiilor. Dacă investim lectura cu conotații politice, dacă nu admitem că cetatea dreaptă, ideală, propusă de Platon nu este decăt un model care crește vizibilitatea pentru ce va fi sufletul drept,atunci ajungem cu Popper la concluzii devastatoare
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
într-o uriașă și variată producție istoriografică. Acest volum a folosit cu predilecție dosare ale Fondului UTC de la Arhivele Naționale filiala Vaslui și presa vremii, reușind să reconstituie climatul politic din România și în mod deosebit din județul Vaslui, de comunizare a societății românești. Documentele, atâtea câte s-au păstrat, au permis autorului să nominalizeze actorii scenariului comunist, nu numai pe cei de prim rang, îndeobște cunoscuți, ci și pe cei din eșaloanele inferioare, al căror rol nu trebuie nici bagatelizat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cei din eșaloanele inferioare, al căror rol nu trebuie nici bagatelizat și nici dat uitării în restabilirea adevărului privind evenimentele petrecute în județ timp de o jumătate de veac. Acești actori de rangul doi sau mărunți ai scenariului moscovit de comunizare a societății românești au devenit în acei ani „elita” politică și intelectuală, atât în timpul dictaturii lui Gh. GheorghiuDej, cât și a celei lui Nicolae Ceaușescu. În economia lucrării cea mai mare parte este rezervată perioadei 1944-1947, când o lume apunea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
statului de atunci, regele Mihai I, a confirmat victoria comuniștilor și ai sateliților acestora, legitimând scrutinul cu prezența sa în noul parlament, la deschiderea primei sesiuni. În acest mod, ocupanții sovietici mai puteau bifa o „realizare” în contul „operei” de comunizare a României și de instaurare a „dictaturii proletariatului” pe care Stalin ar fi vrut-o a fi la scară mondială. Cu toate acestea, nici noul parlament nu va avea viață lungă deoarece peste mai puțin de doi ani (28 martie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]