2,825 matches
-
în tren - 6,5 lei etc. Reamintim, în context, că în județul Timiș biletele de tren se pot cumpăra și de la 25 de oficii și ghișee poștale, care există în localitățile: Bencei, Bulgăruș, Capăt, Cebza, Cerneteaz, Uivar, Checea, Chevereșu Mare, Conacul Iosif, Denta, Ghilad, Giroc, Giarmata Vii, Margina, Criciova, Obad, Otelec, Parța, Rudna, Sânmihaiu Român, Semlacu Mare, Sudriaș, Șustra, Uliuc și Utvin. OCTAVIAN Nica Registrul general de evidență a salariaților l Întocmit și completat în format electronic Conform unei hotărâri de
Agenda2006-06-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284719_a_286048]
-
militară până prin secolul al XVII-lea. Printre locuitorii Castelului Trencin care s-au perindat de-a lungul timpului se numără și principele transilvănean Matei Corvin. În centrul țării se află castelul Spis, unul dintre cele mai vechi castele regale gotice. Conacul din Betliar găzduiește colecții valoroase de mobilă, picturi, arme, medalii, porțelanuri, veselă, ceasuri, dar și alte obiecte de o valoare inestimabilă. De Castelul Cachtice (astăzi o ruină) se leagă o poveste sângeroasă - se spune că a fost locuit de contesa
Agenda2006-24-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285065_a_286394]
-
care soldații și impiegații nu știau dacă să mai dea onorul, și unde o bătrânică în doliu, venită de departe să-l mai vadă o ultimă oară pe împăratul „ei”, plângea lângă trenul cu perne sfâșiate de junghere. De pe terasa conacului vechi pe care și-l cumpărase în Salzburg, Zweig putea zări Berchtesgaden. Putea să vadă „războiul berii în timpul celor două inflații” - bavarezii veniți să se îmbete la Salzburg și apoi, invers, austriecii chefuind în Bavaria. Valul de modernitate, aparent irezistibil
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
Dumbrăveanu, cum povestea ea. Un bărbat frumos, dar fără pământ. A iertat-o greu Tudoriță, așa îl chema pe moșier, dar, totuși, el le-a dat pământul. Nu patru hectare. Cinci. Unul l-au vândut în 1947, în timpul foametei. La conac nu a mai primit-o niciodată. S-a dus ea, când boierul a murit. A paralizat într-o noapte și în trei zile a fost gata. Activistul trimis de județeană i-au uitat numele oamenii, era un nume cam greu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Țările Române a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să pună la dispoziția trimișilor din Transilvania, în trecere prin Moldova “cai de olac, câți
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a consulilor, a curierilor și trimișilor străini, punându-le la dispoziție cai și olace după trebuință. Din porunca Domnului Munteniei, Gheorghe Duca(1673-1678), doi curieri din Ungaria, care duceau scrisorile la Adrianopol, au primit în anul 1674, “din conac în conac, câte doi cai de olac și bucate atât la ducere, cât și la înapoiere”. La fel, poruncise în anul 1638, Vasile Lupu(1634-1653), să pună la dispoziția trimișilor din Transilvania, în trecere prin Moldova “cai de olac, câți le va
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că și slugile s-au împrăștiat. Așa a ajuns Cociocoaia să se mărite cu Sofronie de la Roșcoaia. Între timp Petruță a crescut doi boi de mai mare dragul, pe care i-a luat Cociocoaia la Roșcoaia, la Sofronie. Au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aparținut lui vel aga Matei Cantacuzino, care a lăsat moștenire după moarte (24 decembrie 1688) partea sa de avere din satul Breaza, fiului său Toma. După tradiție, cei doi stăpâni ai satului Breaza, Gheorghe și Toma Cantacuzino, și-au ridicat conace primul în Breaza de Sus (în mijlocul unui pâlc de stejari seculari), iar cel de-al doilea în Breaya de Jos (cartierul Podu Vadului). În anul 1711, când problema orientală se reactualiza prin războiul ruso-turc, Toma și Gheorghe Cantacuzino au fost
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în cele mai îndepărtate locuri în care natura este surprinsă în cele mai inedite ipostaze. Localitatea are avantajul de a dispune de atracții turistice de mare originalitate, dintre care amintim cel mai vechi asezământ religios- biserica cu hramul “Sfântul Nicolae”, conacul Toma Cantacuzino. Minunatele dantelării din piatră create de natură în cheile Proviței, cascadele din Valea Căruntei, miniaturalele chei ale pârâului Belia, frumoasa Vale a Prahovei mai ales în amonte de stația SNCFR Breaza sunt locuri în care turiștii revin deseori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-Conacul Toma Cantacuzino- clădire ctitorită de marele spătar Toma Cantacuzino, renovată de vornicul Gheorghe Bibesu, domn al Țării Românesti între anii 1842-1848. După moartea fiului său- Grigore Basarab-Brâncaveanu l-a renovat din nou, schimbându-i, de fapt, înfățișarea. În prezent conacul deservește turismul fiind amenajat ca hotel. -Casa actorului Ion Manolescuașezată pe strada Gării la numărul 5 este construită în stilul caselor țărănești din zonă. Aici a locuit actorul Ion Manolescu, așa cum de altfel menționează și o placă de bronz așezată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în cotloanele memoriei, s-a păstrat în mod cu totul neașteptat tocmai acel zvâcnet al spiralei temporale care face obiectul șușanelelor-de-viță-nobilă. Anna, mai frumoasă chiar decât fusese imaginată și mai pasională decât sperase însuși autorul, își făcu apariția pe aleea conacului. Aceeași ținută, aceeași privire, aceleași gesturi, dincolo de ceea ce suportă însăși femi nitatea, lucruri care îl tulburaseră, de bună seamă, și pe Vronski. Lui Lev Nicolaevici Tolstoi îi scăpă pipa și mâna îi alunecă olimpian pe lângă piciorul șezlongului. — Dumneata aici? se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
grădina contelui și, cel puțin așa i se părea lui Lev Nicolaevici, i se adresa cam de sus. Dar rămânea de văzut de ce anume venise. — Conte dragă, Nicolaevici Tolstoi, v-am zărit încă de sus, în timp ce coboram la vale către conac, cum ședeați dus pe gânduri. N-ați renunțat încă la ideile dumnea voastră cam fixe cu țăranii și cu școlile. Ce de cărți ați mai scris... Ce de cărți... Dar, până una-alta, e bine, e bine și e frumos
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
e fundul ăla sexi de-l poți zări așezat comod pe cel de-al doisprezecelea scaun, trezo rier înșelător al atâtor vise. În schimb, elegantul, deși cam buhăitul Balzac avea grijă de fiecare dată să o poftească la el la conac și, chiar sărac lipit pământului cum ajunsese în pofida talentului descriptiv ieșit din comun, făcea el ce făcea și îi oferea un pahar cu vin roșu graseiat, cu o aromă, nu-i așa, atât de franțuzească. În ultimă instanță, dacă până
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
construit prin escrocherie și în spatele personajelor se derulează pe un imens ecran scene cu intrarea tankurilor sovietice în București; secvență de la procesul mareșalului Ion Antonescu, Iuliu Maniu, Dej, cu Ceaușescu la o mare adunare populară, Petru Groza, Mihail Sadoveanu și conacul de pe Copou, casa scriitorilor pe vremea lui Zaharia Stancu, secvențe și cântece din Cântarea României, imagini de la Sighet, Râmnicu Sărat, cu deținuți politici, cozile la lapte, carne, imagini actuale cu zona industrială care arata ca dupa bombardament, din anii '70-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
căldura toridă panta abruptă.In primul an spre dreapta,în cel de-al doilea an spre stânga. A vizitat și Orașul Interzis și reședința împaraților Chinei. Recent am văzut filmul „Eroul”,realizat în Orașul interzis. In general s-au păstrat conacele vechi care au aparținut demnitarilor chinezi din Evul Mediu și micropiețele,care acum sunt puncte turistice și locuri pentru filmări. Tot terenul agricol de pe terenurile cu relif variat erau lucrate în terase cu lațimi minime de 2 m. Cuzmin nu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
tine, ce minciună, dar fraierii cad întotdeauna în plasă, sunt ca fluturii amețiți de razele soarelui, și pe urmă unii își freacă mâinile, nu doriți și o casă care să vă turtească atunci când faceți amor cu nevasta? Poate chiar un conac cu arhitectură înzorzonată care să vă scuipe între ochi atunci când ajungeți la ușă, home, sweet home... - erau mână în mână cu proprietarul clădirii. Firesc, nu se putea altfel, iar creierul începu să prelucreze rapid toate informațiile. Trăseseră, pur și simplu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se adăposteau în mici așezări numite odăi (grupe de case mici sau chiar bordeie), în apropiere de conace sau „coșare”. La Heci este un loc între pârâul Trestioara și râul Siret, la granița cu Probota pe care atât hecenii cât și probotenii îl numesc „La Odaie”, iar pe dealul Heciului, peste drum de cimitirul local, se numește „La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Naoji. Naoji se întorsese de vreo săptămână și era tare palid. Într-o seară, l-am văzut dând buzna în grădină. A trântit în urma lui poarta de lemn. — Ce monstruozitate! Ce casă fără gust! Mai lipsea să puneți o plăcuță: „Conac chinezesc - Chow Mein!“ Asta era tot ce avea Naoji de spus după ce nu ne-am văzut atâția ani. Așa a înțeles el să mă salute. Mama zăcea în pat de două-trei zile și o durea limba. N-am observat nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
trebuiau să dispară. Un episod încă enigmatic se petrece în viața înaltului arhiereu de la Cernăuți: cu o lună și ceva înainte de invadarea Bucovinei, Basarabiei și Ținutului Herța de către hoardele Armatei Roșii, Mitropolitul Visarion își dă demisia și se retrage la conacul de la Schitul Vovidenie din Vânătorii Neamțului, ridicat prin osteneala sa ca loc de odihnă pentru ierarhii din Mitropolia Bucovinei. Ea este aprobată, cu mare regret, de regele Carol al II-lea, contrasemnată de ministrul Cultelor, istoricul Ion Nistor. Să fi
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
pe lângă alte obiecte aparținând mitropolitului, multe dintre ele, dăruite de preotul Dumitru Em. Popa, există și o xerocopie după o fotografie care îi arată, alături, pe Sadoveanu și pe Visarion Puiu. Datată - 1938. Mitropolitul îl poftea frecvent pe scriitor la conac. Cu certitudine, aveau multe să-și spună. îi lega nu numai locul comun al nașterii ori faptul că erau de-un leat, că făcuseră primara cu același învățător, Mihai Busuioc, în aceeași sală de învățătură. Profesorul D. Călin, din Ciohoreni
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
personaj, făcînd posibilă perpetuarea amintirii lui de om autoritar și strîngător ce zidise butoaie cu bani și bijuterii cînd pericolul devenise iminent. Legendara lui bogăție nu va mai fi de nici un folos cînd, după generații, cu ocazia unor lucrări la conac, va fi descoperită. În ciuda diferenței de vîrstă și statut, Concetta se va dovedi nu mai puțin un caracter, trecînd peste accesele de furie ale stăpînului care nu a mai ajuns, cum plănuise, să oficializeze legătura cu ea și scoțîndu-și la
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
iar epica se rafinează prin referiri și citate din poeme eminesciene, Luceafărul și Strigoii, din nuvela Sărmanul Dionis. Timpul este cel modern, indicat precis, 1935, acțiunea are o durată magică, de trei zile și trei nopți, spațiul este închis, terorizant. Conacul devine un cronotop al practicilor magice și al riturilor străvechi. Cei doi oaspeți, pictorul Egor și profesorul Nazarie, simt atmosfera tot mai apăsătoare. Ca intruși sosiți din ordinea comună a existenței, ei trăiesc revelația altui tărâm, din care vine domnișoara
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
a propriei lumi, au inserate pasaje de poezie sau de proză, ca oglinzi ale căror ape curg spre adâncul esoteric al semnificațiilor. Ca arhitectură narativă, ambele au structură ternară: trei zile și trei nopți ordonează în trei trepte experiențele de la conac, alternând regimul diurn și cel nocturn; trei părți compun romanul japonez, purtând ca titlu numele a trei măști feminine din teatrul NÜ. Trei femei se află la moșie, departe de lumea orașului: doamna Moscu și fiicele ei, Sanda și Simina
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
fiica sa Harume, bătrâna servitoare și dădacă a copiilor, YÜ. Adulația tuturor față de sora mai mare a doamnei Moscu, domnișoara Christina, ucisă în timpul răscoalei din 1907, are drept contrapunct spaima simțită pe propria piele de Mieko din partea iubitei soțului ei. Conacul dunărean și femeile din familia Moscu au doi oaspeți: pictorul Egor Pașchievici și profesorul Nazarie, istoric și pasionat arheolog din școala Pârvan. Amândoi simt forța malefică a locului, vraja rea care îi captează. Perechea de prieteni din romanul japonez, un
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]